Nivelul de pregtire n caz de cutremur a crescut, ns nu se poate afirma c este suficient pentru a sta linistiti, a afirmat secretarul de stat n MAI Raed Arafat, sef al Departamentului pentru Situatii de Urgent (DSU), pe pagina sa de Facebook. El a spus c pentru a face fat unui cutremur major este nevoie de o component puternic de prevenire.
Revin la ntrebarea des ntlnit si anume: suntem pregtiti s facem fat unui cutremur? Rspunsul este unul evident: Cu sigurant, n ultimii ani nivelul nostru de pregtire a crescut, ns nu att de mult nct s fim multumiti si s stm linistiti. (…) Dotarea realizat n ultimii ani si proiectele ce urmeaz a fi realizate n cursul anilor 2018 – 2020 ne vor ridica si mai mult nivelul de pregtire, ns tot nu vom putea afirma c este suficient si putem sta linistiti, pentru c vor fi ntotdeauna m- suri noi de luat si proiecte noi de implementat. Pentru a fi ct mai bine pregtiti s facem fat unui cutremur major este nevoie de o component puternic de prevenire, iar aceast component este una foarte costisitoare la prima vedere, a afirmat Arafat. El a mentionat si necesitatea stabilittii n sistemul de urgent. O alt conditie pentru a fi bine pregtiti este stabilitatea n sistemul de urgent, o viziune clar si o strategie pentru ctiva ani care s nu fie modificat si care s fie respectat. Pstrarea unui sistem integrat puternic este cel mai bun mod de a rspunde rapid si eficient unor situatii imprevizibile, iar Romnia a devenit un exemplu n acest sens, a spus Arafat. Potrivit acestuia, prevenirea a fost si rmne cea mai slab verig n lantul pregtirii pentru cutremur. Aici nu vorbim de prevenirea n sensul mpiedicrii aparitiei unui cutremur, ci de prevenirea si limitarea consecint elor unui cutremur major asupra populat iei. Sute de cldiri neconsolidate sau nedemolate sunt nc locuite sau folosite ca si cldiri administrative, a explicat Arafat. El a afirmat c urmtoarea verig necesar este pregtirea populatiei si a institutiilor esentiale functionrii statului la dezastru, inclusiv a infrastructurilor critice din sectorul public si privat, cum ar fi furnizorii de energie, alimente, servicii de sntate, etc. Arafat a amintit c DSU, mpreun cu IGSU, a nceput n ultimii ani s implementeze diferite proiecte de pregtire si informare a populatiei. Potrivit secretarului de stat n MAI, unul dintre pasii importanti realizati de DSU a fost cel de introducere, cu sprijinul Agentiei Federale de Management a Urgentelor – SUA (Federal Emergency Management Agency – FEMA), a cursurilor de continuitatea guvernantei. Arafat a artat c planificarea este un alt aspect important n pregtirea pentru a face fat situatiilor de urgent si c aceasta trebuie s se bazeze pe conceptii moderne si usor de implementat. n 2017 a fost finalizat o nou conceptie de rspuns la cutremur, care a fost transmis tuturor factorilor implicati n rspunsul la un astfel de eveniment. O alt concept ie finalizat anul trecut este cea de rspuns la inundatii, iar n cursul acestui an urmeaz s fie finalizate conceptiile de rspuns la incendiile de pdure si accidente radiologice si nucleare. n baza acestor conceptii urmeaz ca institutiile implicate s realizeze planurile lor de rspuns, a spus Arafat. El a mentionat c alertarea si informarea populatiei despre un pericol iminent sau despre modul de actiune n urma unui eveniment cu impact major a intrat n atentia DSU n ultimii patru ani. Numai ntre anul 2015 si sfrsitul anului 2017 am reusit s achizitionm, la nivel central, pentru toate inspectoratele pentru situatii de urgent, autospeciale si echipamente n valoare de aproximativ 100 milioane Euro. De asemenea, este n curs de pregtire un proiect major de 80 milioane Euro care include 40 milioane pentru nfiintarea unor centre de pregtire pentru personalul de interventie din cadrul IGSU si al altor structuri. Cea mai important realizare ns rmne alocarea n cursul anului 2017 a sumei de 600 milioane Euro destinat dotrii complexe a sectorului pentru situatii de urgent, incluznd partea de cutare salvare terestr, aerian, precum si cea maritim si fluvial. La aceast sum se vor aduga si alte sume destinate n mod deosebit asistentei medicale de urgent asigurat de serviciile de ambulant si inspectoratele pentru situatii de urgent, n colaborare cu spitalele de urgent prin SMURD, a mai afirmat Arafat n postarea sa pe Facebook. El a precizat c, din cele 600 milioane de euro, 104 milioane de euro au fost deja angajate prin contracte ferme n 2017, iar pentru n cazul restului finantrii sunt n curs de derulare mai multe proceduri de achizitii publice la nivelul IGSU. Arafat a spus c legislat ia prevede alocarea de pn la 5% din bugetul local pentru managementul situatiilor de urgent, ns multe comunitti nu aloc nicio sum pentru acest domeniu. De asemenea, el a mentionat importanta programelor de voluntariat.










