REVENIREA BASARABIEI LA VATRA STR�BUN� (XIV)

INDEPENDENTA

Republica Democratic� Moldoveneasc� f�cea, in continuare, parte dintr-o federatie rus�, ins� mai mult teoretic decat practic, iar federatia incepea s� dea semne de descompunere. �n primul rand, popoarele baltice, estonii, letonii si lituanienii, si-au proclamat independenta. La fel si finlandezii. Dac� aceste acte politice nu au avut o leg�tur� direct� cu basarabenii, pe 7 noiembrie, proclamarea independentei Ucrainei ii priveste si pe ei. O Ucrain� independent� insemna o configuratie geografic� ce nu permitea leg�turi directe cu Rusia. Bineinteles, bolsevicii nu au recunoscut independeta Ucrainei si au procedat ca atare, dorind s� r�stoarne guvernul de la Kiev, considerat burghez. Lucrurile, ins�, s-au complicat pe parcurs; pe lang� hatmanii care-si disputau puterea si nationalistul Petniura, au intrat in joc si elementele anarhiste, apoi ocupatia german� si austro-ungar�. Toate acestea se petreceau la granita Basarabiei, influentand evenimentele politice de aici. Evenimentele se precipit� de la zi la zi. Ucraina a imbr�tisat din tot sufletul si a promovat dreptul la independent� numai pentru ea, in paralel nu recunostea independenta Basarabiei si dorea anexarea provinciei. La Brest-Litovsk, Lenin a incheiat pacea mult asteptat� de germani, care mizaser� pe el pentru desfiintarea frontului de r�s�rit si nu s-au inselat. Lenin le d� dreptul germanilor si austro-ungarilor s� p�trund� in Ucraina, a c�rui independent� o contesta, in schimb este recunoscut�, partial, independenta Basarabiei, cu rezerva c� in viitor ea se va integra unei viitoare federatii ruse. Pe 22 ianuarie 1918 are loc o nou� sedint� a Sfatului T�rii in care, pentru prima oar�, se pune cu voce tare problema independentei. Pantelimon Erhan, in numele guvernului, prezint� un raport in care mentioneaz�, printre altele, c� ‘din toate popoarele care locuiesc in Rusia, poporul ucrainian merge inaintea tuturor pe calea organiz�rii de stat.’ Plecand de la acest exemplu, Erhan crede c�, rand pe rand, toate nationalit�tile din Rusia isi vor croi propria soart�, ceea ce va duce la impiedicarea organiz�rii unei federatii ruse. Prin urmare: ‘Guvernul Republicii Moldovenesti, judecand chestia situatiei si a republicii noastre fat� de aceste evenimente, a v�zut c� dup� declararea independentei Ucrainei, noi trebuie s� intindem mainile peste ea la alte popoare. Odat� ce Ucraina este independent, si Republica Moldoveneasc� nu poate r�mane neindependent�, fiindc� dac� va fi neindependent�, va fi anexat� de cineva. Dar noi stim ce este libertatea si republica, de aceea Consiliul Directorilor Generali, discutand chestia, a venit la concluzia c� trebuie f�cuti pasi ca republica noastr� s� devin� independent�, fiindc� toate republicile rusesti vor merge pe aceast� cale.’ (Moraru si Negrei, op. cit., p. 74) Pantelimon Erhan isi continu� discursul, dand la iveal� faptul c� guvernul a preg�tit din timp proclamarea independentei Republicii Moldovenesti, a luat leg�tura cu alte state si, avand in vedere toate circumstantele, a ajuns la concluzia c� Basarabia, dac� nu-si va proclama independenta, va inceta s� mai existe ca stat. Desigur, era vorba de posibilitatea anex�rii t�rii de c�tre Ucraina, care dorea o anexare pasnic�, lipsit� de v�rs�ri de sange, dar totusi o anexare. Dup� prezentarea raportului, au luat cuvantul mai multi deputati. Unul dintre acestia, Gheorghe Mare, a declarat c�: ‘Toti deputatii cred de mult acest lucru, dar n-au vorbit pan� acum tare. Acum a sunat ceasul. Tr�iasc� Republica Moldoveneasc� independent�!’ Un alt vorbitor spune c�: ‘Avand in vedere c� prin declararea Ucrainei ca republic� independent�, Republica autonom� Moldoveneasc� este rupt� de centru, noi suntem pentru imediata declarare a Republicii Moldovenesti independente.’ Ion Inculet, presedintele Sfatului T�rii, la randul s�u, afirm�: ‘De-o vreme incoace, Basarabia a ajuns intre dou� state independente, Romania si Ucraina. Prin urmare, n-am putut face alta decat s� ne declar�m si noi independenti.’ Ion Buzdugan, secretarul Sfatului T�rii, cand a fost declarat� independenta Republicii Moldovenesti, era atasat gandului de des�varsire a unit�tii nationale romanesti. De aceea va spune: ‘Bucuria de azi a moldovenilor nu trebuie s�- i fac� s� uite de fratii lor din Ardeal, Bucovina si din alte p�rti, care sufer� in robie. Pentru ei inc� va sosi ziua bucuriei, spre norocul neamului romanesc.’ (Toate fragmentele citate sunt dup� Moraru si Negrei, op. cit., p. 74). Al�turi de deputatii moldoveni, si deputatii minoritari (intre care cel bulgar si cel polonez) se pronunt� pentru independenta Basarabiei. Sustinerea devine general�, iar propunerea in sensul independentei a fost votat� in noaptea de 23 spre 24 ianuarie 1918, prin unanimitate de voturi si, astfel, s-a proclamat Republica Moldoveneasc� independent�. Un ziar romanesc care ap�rea la Chisin�u scrie: ‘Deputatii se ridic� in picioare impreun� cu publicul si aclam� in urale nesfarsite marele act istoric prin care Republica Moldoveneasc� se rupe cu des�varsire de Rusia si se declar� neatarnat�.’ Este cu totul semnificativ faptul c� pentru proclamarea independentei a fost aleas� ziua de 24 ianuarie, Ziua Unirii. Este clar faptul c� proclamarea independentei urma s� fie urmat� de proclamarea unirii cu Romania. �n continuare red�m, in extensor, declaratia Sfatului T�rii, document de mare important� pentru istoria national�, a c�rui valabilitate si-o p�streaz� si ast�zi: ‘Moldoveni si noroade infr�tite ale Republicii Moldovenesti! Marea revolutie ruseasc� ne-a scos din intunericul de veacuri al robiei in care am tr�it atata amar de vreme, pe calea slobozeniei, drept�tii si fr�tiei. Prin jertfa si osteneala voastr�, a tuturora, tara noastr�, inf�ptuindu-si dreptul dobandit de revolutie, de a-si hot�ri singur� soarta, s-a declarat Republic� Democrat� slobod�. �nfr�titi prin sangele v�rsat sub steagurile revolutiei, noi ne-am ar�tat dorinta neclintit� s� tr�im in unire cu republicile ce s-au infiintat pe p�mantul fostei imp�r�tii rusesti, alc�tuind, toti la un loc, marea Republic� Democrat� Federativ� Ruseasc�. Dar vremurile sunt schimb�toare si imprejur�rile politice de azi impiedic� cu des�varsire inf�ptuirea acestei uniri. Republica Democrat� a Ucrainei, vecina noastr� de peste Nistru, s-a proclamat independent� si noi, astfel, ne-am desp�rtit de Rusia si republicile alc�tuite in vechile ei hotare. �n astfel de imprejur�ri si noi suntem siliti s� ne proclam�m, in unire cu vointa norodului, Republica Democratic� Moldoveneasc� slobod�, de sine st�t�toare si neatarnat�, avand ea singur� dreptul de a-si hot�ri soarta in viitor. Proclamarea neatarn�rii este o cerint� politic� a vremii, c�ci Republica Moldoveneasc� nu mai poate astepta de la nimeni oranduirea vietii si popoarele republicii trebuie s� inteleag� c� viitorul lor atarn� numai de la dansele si c� acest viitor poate s� fie inf�ptuit numai prin asez�mantul inalt de ocarmuire, Sfatul T�rii si st�panirea pus� de ei, Sfatul Ministrilor. Republica Moldoveneasc� neatarnat� isi pune ca scop pacea si intelegerea prieteneasc� in viata politic� si economic�, cu toate t�rile indep�rtate si vecine, socotind r�zboiul ca cel mai cumplit dusman al popoarelor si t�rilor. Deci, in politica sa din afar�, Republica Moldoveneasc� natarnat� va urm�ri incheierea cat mai degrab� a p�cii obstesti democrate, in intelegere cu toti intov�r�sitii. �n politica sa l�untric�, Republica Moldoveneasc� neatarnat�, chez�sluind drepturi deplinde tuturor natiilor, va urma, mai departe cu int�rirea slobozeniilor castigate prin revolutie si vestite prin declaratia Sfatului T�rii de la 2 decembrie 1917. �ndeosebi Sfatul T�rii si Sfatul Ministrilor Republicii Moldovenesti se va sili s� cheme, cat mai degrab�, adunarea poporan� pe temeiul gl�suirii obstesti, care va hot�ri, des�varsit, randuiala l�untric� si leg�turile ei de unire cu alte t�ri, dac� aceasta o va cere binele popoarelor republicilor noastre. �n al doilea rand, Sfatul T�rii si Sfatul Ministrilor Republicii Moldovenesti neatarnate au grij� s� hot�rasc�, in cel mai scurt timp, treaba p�mantului. Acesta va trece in mainile plugarilor, f�r� plat�, pe temeiul imp�rtirii drepte, dup� cum s-a spus in declaratia de la 2 decembrie. Afar� de asta, Sfatul T�rii si st�panirea Republicii Moldovenesti au in vedere s� lucreze in cel mai scurt timp un sir intreg de legi si m�suri care s� indestuleze nevoile de azi ale t�rii, in scopul de a o scoate din bezna intunericului s�r�ciei si foamei. Moldoveni si noroade infr�tite ale Republicii moldovenesti! Suntem in cotitura cea mai insemnat� a istoriei noastre. De la constiinta si intelepciunea voastr� atarn� viitorul t�rii. Prin venirea ostilor fr�testi romane pe p�mantul republicii noastre s-a intocmit o stare prielnic� pentru munca harnic� si oranduit� pe toate hotarele vietii. Ostile romanesti au venit s� apere drumurile de fier si magaziile de paine pentru front, dar fiinta lor pe p�mantul nostru ajut� la asezarea randuielii in tar� si de azi inainte, roada muncii fiec�rui cet�tean al republicii este chez�sluit� impotriva l�comiei r�uf�c�torilor. Alt scop ostile romanesti pe p�mantul republicii nu au. Toate zvonurile cum c� romanii au venit s� ne cuprind� tara si ca s� ne st�paneasc� nu se potrivesc cu adev�rul si se impr�stie de dusmanii republicii noastre. C� ostile romanesti nu ne primejduiesc neatarnarea, slobozenia si drepturile castigate, chez�sie ne sunt Franta, Anglia si America cu m�rturiile lor, precum si declaratiile imputernicitilor Romaniei. Moldoveni si noroade infr�tite ale Republicii Moldovenesti! Fiind incredintati c� zidirea vietii noastre nu va fi atins� de nimeni si c� nimic nu primejduieste neatarnarea si slobozeniile dobandite prin revolutie, noi v� chem�m pe toti spre unire, munc� pasnic� si liniste, pentru binele si folosul tuturor popoarelor Republicii Democratice Moldovenesti, de acum si pururea neatarnate (apud A. Moraru si I. Negrei, op. cit., pp. 75- 77) Tonul declaratiei pare, uneori, ciudat, mai ales cand se refer� la revolutie si la Rusia, dar, desigur, formul�rile respective fac parte, pe de o parte, din prudenta celor de la Chisin�u, pe care am remarcat-o si alt� data, sau se datoreaz� celor din Sfatul T�rii, care aveau orient�ri evidente de stanga. Dup� aceast� proclamare a independentei, la Chisin�u a avut loc o mare s�rb�toare popular� si, ceea ce a fost mai important si semnificativ, s-a f�cut o mare hor� a unirii, in care s-au prins cet�teni, autorit�tile civile si militare ale republicii dar, mai ales, comandanti, ofiteri si soldati romani aflati la Chisin�u. �ntreaga declaratie este p�truns� de un evident spirit democratic si de un atasament fat� de toate p�turile populatiei. Totodat�, pe plan extern, guvernul isi propune evitarea conflictelor de ordin militar si, totodat�, salut� prezenta trupelor romanesti la Chisin�u. Consiliul Directorilor Generali devine Consiliul de Ministri, sub presedintia lui Daniel Ciugureanu, iar presedinte al republicii va fi, in continuare, Ion Inculet. Uimitoare a fost, ins�, unanimitatea votului intr-o zon� atat de diversificat� cum este cea a politicului. Era prima dat� cand ap�rea unanimitatea. Dup� cum s-au exprimat mai multi martori oculari, ideea de independent� i-a unit pe toti, si pe cei care doreau anexarea la Rusia si Ucraina, si pe cei care se temeau de unirea cu Romania, dar semnificatia actului unirii a fost interpretat� diferit de fortele politice din Sfatul T�rii sau din afara acestuia. Pentru moldoveni, proclamarea independentei a insemnat, in primul rand, o etap� spre unire. Pentru minoritari, independenta insemna, din contra, oprirea mersului spre unire. Dup� cum spuneam si mai sus, tonul diplomatic al declaratiei a avut drept scop si crearea unor iluzii pentru adversarii unirii, dar si convingerea moldovenilor c� in curand unirea se va realiza. Conduc�torii t�rii, patriotii romani din Basarabia, erau convinsi c� statul moldovenesc era prea slab ca s� reziste in continuare, solutia nu putea fi decat unirea cu Romania. Din p�cate, pentru un moment, situatia r�mane incert�, dar raza de sperant� a unirii cu Romania lumineaz�, tot mai mult, sufletele adev�ratilor patrioti.

* Dan Ravaru