REVENIREA BASARABIEI LA VATRA STR�BUN� (VIII)

PROBLEMA TARANEASCA

T�ranii s-au impotrivit intotdeauna asupririi rusesti, chiar dac� nu au f�cut-o in mod organizat. Putini dintre ei au putut fi atrasi in luptele revolutionare rusesti de la sfarsitul secolului al XIX-lea si inceputul sec. al XX-lea. Lipsa de aderent� national� i-a oprit s� activeze in organizatii care aveau interese apropriate de ale lor, dar erau preponderent rusesti (zeblea i voliap�mant si libertate). Pe t�ranii din Basarabia, ca si pe t�ranii din alte t�ri, ii durea lipsa p�mantuluipan� la ocupatia ruseasc� din 1812 existau multe sate r�z�sesti, in care p�mantul apartinea exclusiv t�ranilor si, chiar in satele de cl�casi, supuse propriet�tii boieresti, t�ranii aveau drepturi asupra unor loturi de p�mant numite ‘pentru hran�’. Rusii, in actiunile lor de colonizare, i-au l�sat f�r� p�mant pe cei mai multi dintre t�rani. La nenorocirile dinainte a trebuit s� se adauge alta mult mai mare, cea a r�zboiului mondial. Gospod�riile romanesti, asa cum existau ele cat de cat, au fost acum ruinate, distruse. Sutele de mii de moldoveni mobilizati in armata tarist� erau, intr-o majoritate covarsitoare, t�rani. S-a ajuns, astfel, la o lips� total� a fortei de munc� in sate, la o dec�dere a acestora, ele fiind, de fapt, adev�rata vatr� a poporului romanesc. Guvernul provizoriu nu a f�cut nimic pentru t�rani, din contr�, a continuat procesul de instr�inare a p�mantului. De aici foarte numeroasele misc�ri romanesti, in intervalul dintre martie (cand a inceput s�-si exercite puterea guvernul provizoriu) si pan� in decembrie. T�ranii au trecut, in cadrul misc�rilor sociale, la ocuparea mosiilor boieresti, au inceput imp�rtirea p�mantului, au ocupat cu vitele imasurile si fanetele, au inceput t�ierea p�durilor. Aceasta s-a intamplat in multe localit�ti pe tot parcursul Basarabiei, incepand de la Ismail, in sud, pan� la Hotin, in nord. Desi t�ranii activau, astfel, vechi dorinte (intr-un mod anarhic ins�), ei n-ar fi avut curajul s� treac� la actiune f�r� indemnurile agitatorilor bolsevici. Pe lang� agitatori au ap�rut si forte propriu-zise, venite din Odessa, Herson, Nicolaev si chiar Petrograd, care, in lips� de muncitori, doreau s� inf�ptuiasc� revolutia proletar� cu t�rani. �n anul 1917, pe teritoriul Basarabiei se mentinea un num�r impresionant de militari, care alc�tuiau spatele trupelor desf�surate in Romania, la care se ad�ugau si muncitori transferati aici tot in scopul sustinerii, de data aceasta pe plan etnic, a trupelor de pe front. Bineinteles, aici era mediul in care bolsevicii isi puteau desf�sura din plin activitatea. Rezultatele au inceput s� se arate. �ntr-una din localt�ti, la Manziri, soldatii au trecut la arestarea autorit�tilor locale, au jefuit conacul si toat� avutia proprietarului local si, ca s� fac� si ei o treab� bun�, au imp�rtit p�mantul t�ranilor. �n aceast� atmosfer�, s-au format comitete agricole s�testi pe localit�ti, plase, judete, care trebuiau s� implementeze reforma agrar� si s� solutioneze, pe cale pasnic�, problemele ap�rute in lumea satului. Si aici s-a manifestat tendinta fortelor de stanga de a se infiltra, de data aceasta in miscarea t�r�neasc�, spre a deturna tendintele nationale spre cele practice, de interes imediat, cum a fost problema p�mantului. �n consecint�, in aprilie 1917 a inceput organizarea de soviete in lumea satului. Simtite drept organisme str�ine, acestea nu au avut rezonant� in inimile t�ranilor; cele care s-au impus, totusi, au activat in sensul orient�rii pro-ruse, anti-romanesti. Un rol important in miscarea t�r�neasc� si national� l-a avut Congresul T�ranilor din Basarabia. Acesta urma s� apere interesele t�ranilor, s� dobandeasc� dreptul Basarabiei la autonomie, s� decid� modul de repartizare a p�manturilor moldovenesti. O prim� caracterizare o intalnim la Ion Stafi: ‘La acest congress, dominat tot de organizatorii rusi, la inceput moldovenii p�reau a se tine bine in ideile lor, dar apoi, incetul cu incetul, ei au fost dati la brazd� de dibacii emisari politici de la Petrograd, tocmai cum voiau acestia. Drept urmare, congresul hot�ri toate chestiunile nu in sensul in care le preconizase Partidul National Moldovenesc si in care se pronuntaser� congresele cooperatorilor si preotilor (pentru autonomia Basarabiei si pentru nationalizarea vietii ei in sens moldovenesc), ci in spiritul politicii de la Petrograd. Congresul T�r�nesc ceru telegrafic concursul guvernului provizoriu pentru editarea, la Chisin�u, a unei gazete pentru t�rani, cu tendint� internationalist�.’ S� vedem, ins�, si alte p�reri. ‘Str�inii’ au inceput s� reduc� substantial elementul moldovenesc in acest congres, obtinand ca, in cazul judetelor cu populatie compact� romaneasc�, deputatii s� fie desemnati pe criteriul num�rului de populatie, iar in cel al judetelor cu populatie mixt�, sub aspect etnic, pe criteriul unit�tilor administrativeteritoriale. Astfel, judetul Chisin�u, care avea o populatie preponderent romaneasc�, a trimis 45 de deputati, iar judetul Ismail, unde cota populatiei moldovenesti era mai mic�, 150 de deputati de la plase, iar rusii, ucrainenii din judetul Ismail cate 3 deputati de la comun�. Astfel, majoritatea celor 500 de delegati de la congres o constituiau str�inii (ucraineni, rusi, bulgari, nemti). Deputatii au refuzat s� aleag� pe moldoveanul Gheorghe Buruian� presedinte al prezidiului congresului.’ (Moraru si Negrei, op. cit., p. 41) La congres, t�ranii moldoveni au cerut de la bun inceput ca lucr�rile s� se def�soare in limba roman�, dar reprezentantii celorlalte minorit�ti, care erau mai numerosi, dup� cum am v�zut, prin artificile de mai sus, sau impotrivit si s-au declarat dispusi s� vorbeasc� in limba rus�. A urmat, ins�, reactia t�ranilor romani si a reprezentantilor intelectualilor basarabeni, care s-au retras de la congres si s-au intrunit intr-un congres aparte, intr-alt� sal� de sedint�. A urmat o rund� de convorbiri in urma c�rora au revenit, totusi, in sala congresului. Delegatia social-democrat� venit� din Petersburg a impus, in rezolutia congresului, o dorint� a bolsevicilor, in sensul abolirii dreptului de st�panire a p�mantului (proprietate privat�), ceea ce era absolut contrar psihologiei t�ranului basarabean. Totusi, congresul a hot�rat ca p�mantul s� treac� in administratia comitetelor agrare s�testi in mod provizoriu, pan� cand cerintele vor fi stabilite definitiv de adunarea constituant�. A urmat un nou congress, intre 27-31 august 1917. De data aceasta, participantii si-au manifestat aversiunea fat� de misc�rile unor generali taristi contra guvernului provizoriu. S-a elaborat un raport intitulat, semnificativ, ‘Privind la p�mant si libertate’, datorat lui Ion Inculet. Ideea principal� a acestui raport era ca reforma agrar� s� se realizeze in parametrii legalit�tii, s� nu se admit� acapar�ri de p�mant cu de la sine putere, provocand, astfel, dezordine social�. T�ranilor li se permite s� are si s� ins�manteze doar partea r�mas� liber� a p�mantului romanesc. S-a acordat, totusi, dreptul ca p�mantul s� r�man�, pan� la adunarea constituant�, in limitele dreptului de a fi vandut si cump�rat, fiind admise si donatiile. La congres sa stabilit c� administrarea p�mantului si toate actele legate de imp�rtirea sa intre diferite persoane se afl� sub competenta comitetelor agrare de plas�, de judet si de regiune si a unui comitet central comun pe intreaga Rusie. Formele si modalit�tile de imp�rtire vor trebui adoptate de adunarea central�, iar restituirea p�mantului urma s� fie adoptat� de adunarea constitutional�. Acum, se va avea in vedere si o restructurare a comitetelor agrare, in componenta lor fiind inclusi cate 4 reprezentanti ale t�r�nimii. Congresul a mai propus instituirea unui control de stat, extins asupra repartitiei bunurilor, stabilindu-se o cot� minim� de productie si de salariu, precum si preturi fixe ale produselor agricole. �n aceast� perioad� au mai avut loc si alte congrese, toate de importante diferite, toate avand ca scop extinderea reformelor in cele mai diverse domenii. Ca o ilustrare a atitudinii fat� de problemele t�r�nesti, reproducem textul integral al declaratiei Partidului National Moldovenesc in chestiunea agrar�. Ideile au mai fost prezentate, dar nu in totalitatea lor: ‘Plecand de la gandul c� tot p�mantul t�rii trebuie s� fie dat f�r� plat� celor care il muncesc, P.N.M. propune s� se oranduiasc� treaba p�mantului in Sfatul T�rii in urm�torul chip: P�mantul trebuie s� fie dat in st�panirea norodului sau, cum se zice, s� fie socializat. El va trece in mana obstilor s�testi sau al soldatilor, care il vor imp�rti plugarilor muncitori dup� o norm� (catime de p�mant) care se va sf�tui de Sfatul T�rii. �ns� nu spre t�panire, ci spre folosint�.P�manturile care sunt pentru gospod�ria s�teasc� trebuie s� se dea numai acelor oameni care vor lucra p�mantul cu bratele lor.Toate mosiile h�zn�lei (Statului), fostei familii imp�r�testi, ale bisericilor, man�stirilor din tar� si de peste granit�, precum si p�manturile mosierilor care trec peste ceea ce poate lucra omul cu bratele lui trebuie s� treac� in st�panirea t�rii, norodului si alc�tuiesc un fond p�mantesc pentru trebuintele tuturor.�n st�panirea t�rii mai trec: A. Apele, adic� dreptul de a prinde peste, de a ad�pa vitele, de a pluti pe rauri, iazuri si m�ri. B. Bog�tiile p�mantului, adic� dreptul de a scoate din adancul p�mantului aur, fier, aram�, c�rbune si altele. C. P�durile.Mosiile h�znalei, ale fostei familii imp�r�testi, ale bisericilor, ale man�stirilor si de peste granit�, precum si p�manturile mosierilor care trec peste ceea ce poate lucra omul cu bratele lui trec la fondul p�mantesc f�r� r�scump�rare. Dar fiindc� multe dintre p�manturile mosierilor sunt puse z�log la b�nci, iar in hartiile acestor b�nci se afl� capitaluri de peste brazd�, capitaluri ale caselor de p�strare, ale slujbasilor mici, de la fel de fel de asez�manturi si ale oamenilor muncitori si cu mic� stare, Partidul National Moldovenesc socoate de trebuint� ca la trecerea acestor mosii in fondul p�mantesc, capitalurile pomenite s� fie intoarse pe socoteala st�panilor acestor mosii, vanzandu-li-se averea pe care o au precum painea (cerealele), vitele, si uneltele din gospod�rie.Viile si gr�dinile boeresti mari trec in st�panire obsteasc�, f�r� s� fie imp�rtite intre oameni, cat se lucreaz� de obstii intregi.Fondul p�mantesc se socoate ca o st�panire a intregului norod din Basarabia si este supravegheat de Sfatul T�rii.Toti cet�tenii au dreptul de a se folosi de p�mantul slobod, dar oamenii locali care se indeletnicesc cu plug�ritul primesc loturi cei dint�i. Or�senii doritori de a se indeletnici cu plug�ritul cap�t� loturi numai dup� ce cap�t� toti plugarii locali.Pentru ca s� se as�m�luiasc� p�manturile bune cu cele mai rele, trebuie s� se puie o daie deosebit� pe p�manturile bune.Dac� st�panul loturilor isi intoarce, din oarecare pricin�, p�mantul in fondul p�mantesc, atunci el are dreptul s� primeasc� desp�gubire pentru toate imbun�t�tirile pe care le-a f�cut pe p�mantul s�u si pe p�mantul pe care nu l-a folosit pan� la cap�t, precum ingr�sarea p�mantului, gardurile f�cute etc.Partidul National Moldovenesc cere st�panirii si ocarmuirii locale s� ia toate m�surile pentru ajutorarea plug�ritului purtat de muncitorii cu bratele lor sau obstii de cooperatori.Colonizarea, adic� aducerea si asezarea de str�ini pe p�mantul Basarabiei, s� se opreasc�.’ �n incheierea capitolului reproducem textul unui cantec de instr�inare specific pentru folclorul basarabean.

‘Nistre, ap� lin�,
Cine bea ap� din tine
S-am�r�ste ca si mine.
Str�in, Doamne, sunt pe lume
Ca si floarea din p�dure,
Str�in sunt ca pas�rea,
N-am mil� la nimenea.
Str�in is ca pui de cuc,
N-am mil� unde m� duc.
Str�inel ca mine nu-i
Decat puiul cucului,
La truchina nucului,
F�r-de aripi si f�r-de pene,
Nici s� zboare n-are vreme,
Ca s� zbor pe sub p�mant,
La m�icuta la mormant,
S� m� mangaie cu-n cuvant.
Iesi, m�icut�, pan�-n poart�,
C�-s descult si dezbr�cat,
�nsetat si-nfometat.
Str�inii se pun la mas�,
Ochii mei tot lacr�mi vars�,
Str�inii se veselesc,
Eu de dor m� pr�p�desc.’

Dan Ravaru