NVATAMNTUL
Rusia a aplicat cel mai nemilos sistem de deznationalizare, iar in cadrul acestuia, lipsa scolilor pentru celelalte nationalitti era cea mai aspr msur, prin interzicerea invtmantului in limba matern. De aceea a fost firesc ca romanii basarabeni, cand au aprut zorii liberttii, in februarie 1917, s-si doreasc cel mai mult o scoal in limba lor, scoal national, cultur si limb romaneasc. Indiferent de culoarea politic, toti romanii dintre Prut si Nistru au cerut in mod unitar dezvoltarea unor scoli cu predare in limba matern, precum si folosirea general a limbii noastre in biseric, justitie, administratie. Basarabenii dintre Prut si Nistru, dar si romanii din Trasnistria, s-au strduit, in primul rand, s impun o reorganizare general a invtmantului. Acest fapt a fost evident pe 10 aprilie 1917, la Chisinu, cand s-a desfsurat primul congres al corpului didactic, care a cerut o reorganizare general a invtmantului. La congres au participat reprezentanti ai invttorilor si profesorilor, indiferent de nationalitate. Cei care vor insista, din nou, ca invtmantul s se desfsoare in limba matern au fost tot moldovenii. n imprejurrile respective, cadrele didactice de origine moldoveneasc s-au organizat in sensul impunerii in scoli a limbii materne a copiilor. n aceleasi circumstante s-a infintat o Asociatie a invttorilor moldoveni din Basarabia, avandu-se grij si de romanii de dincolo de Nistru, care intampinau cele mai mari probleme in perspectiva organizrii scolilor nationale. Pe 25 si 28 mai 1917 au loc lucrrile unui nou congres didactic, de data aceasta numai cu participarea invttorilor moldoveni. Adunati in sala eparhial din Chisinu, acestia s-au concentrat asupra celor mai dureroase probleme ale scolii nationale, cele legate de limba de predare si de instruirea general a copiilor din Basarabia. S-a hotrat, acum, s se intervin pe lang administratiile din provinciile invecinate, Podolia si Herton, ca s fie deschise si acolo scoli nationale in satele romanesti. n acest context, s-a ridicat si o problem deosebit de interesant, o propunere adresat organelor adminis – trative rusesti, si anume ca zonele populate de romani din provinciile Herton, Ovidiopol si Odessa s fie alipite la Basarabia. Gradul de cunoastere al limbii si istoriei noastre era foarte slab, de aici nevoia unor cursuri si a unor manuale pentru cadrele didactice care simteau romaneste, dar nu puteau s-si exprime sentimentele, ori chiar gandirea logic, in aceasta limb. De aici reactia unora dintre ei atunci cand militantul national Paul Gore li s-a adresat cu expresia ‘Frati romani’ – s-au auzit strigte c ‘Nu suntem romani, ci moldoveni’. Ei inc nu realizau faptul c roman si moldovean inseamn acelasi lucru, dar lipsa cunostintelor adecvate de istorie nu le permitea s identifice adevrul. De altfel, si astzi apar confuzii, in pres in primul rand. Citim cu uimire expresii de genul ‘s-au intalnit 3 romani si vreo 4 moldoveni’ ceea ce este un nonsens. Ne punem intrebarea: atunci, Eminescu ce a fost? Roman sau moldovean? Anton Moraru si Ion Negrei insist asupra acestei reactii, mirandu-se c invttorii nu stiau c fiecare moldovean este roman, c exist o istorie roman si c strmosii lor au fost dacii si romanii. Lucrurile au trebuit s fie luate de la inceput si sunt meritele unor patrioti romani din Basarabia ca s impun aceast convingere a identittii dintre moldovean si roman. Probleme de genul acesta spuneam c se ridic si astzi, dar nu din necunoastere, ci din rutate intentionat. n publicatii din Romania, chiar, se cultiv aceast confuzie. Punctul de plecare al persistentei folosirii paralele si nejustificate a expresiilor roman si moldovean a fost inssi denumirea contemporan de Republica Moldova. Spre deosebire de noi, grecii, avand si ei o provincie numit Macedonia, nu au permis actualei republici cu capitala la Skopie s poarte aceast denumire, ci s se numeasc doar fosta republic Yugoslav Macedonia. Disputa continu si in zilele noastre, pe bun dreptate. S ne imaginm c un cettean cu o cultur medie, din Suedia sau Danemarca, se uit pe o hart, vede un stat moldovenesc, iar in Romania, o provincie care se cheama Moldova. El poate gandi, ca si Motzpan (promotor al Moldovenismului) c romanii au ocupat o parte a statului independent Moldova. Problema trebuie s- si gseasc, desigur, o rezolvare. Congresul a luat hotrari binevenite, in sensul stabilirii unui program de dezvoltare a scolilor nationale, adoptarea alfabetului latin si nationalizarea intregului proces de invtmant din Basarabia. n vara anului 1917, tot din initiativa Congresului invttorilor si profesorilor moldoveni, se organizeaz o serie de cursuri. Cei care au redactat programul au fost patriotul basarabean Paul Gore si Onisifor Ghibu, ardeleanul care propaga consecvent ideile nationale in Basarabia. n primul rand, cursurile aveau in vedere studierea limbii, literaturii si istoriei romanilor, pentru ca adevrurile legate de acestea s fie transmise mai tarziu elevilor. La cursuri au predat persoane de mare influent in cercurile patriotice, de exemplu Alexei Mateevici, Elena Alistar, o adevrat doamn a transformrilor patriotice din Moldova, I. Frtiman, Vasile Harea etc. Nu lipsea nici Onisifor Ghibu. La cursuri s-au inscris 418 cadre, inclusiv din Trasnistria. ntre cursanti, ins, nu se aflau numai romani patrioti, ci si elemente strine, dintre acei colonisti veniti din toate prtile Rusiei. Acestia, avand si sprijinul catorva basarabeni trdtori ai propriului neam, s-au organizat intr-un grup care a protestat in fata primriei din Chisinu, cerand ca s nu le mai fie predat limba roman, sustinand c nu au nevoie de ea. Mai multi fruntasi romani basarabeni au venit in fata lor si leau vorbit cu emotie despre dragostea pe care ar trebui s o aib pentru limba matern si nu pentru rusa impus de ocupanti. Un ostas le-a spus protestatarilor c ‘dac de la toamn ne veti mai invta ruseste, v vom da afar din sat’, iar in privinta alfabetului s-a subliniat: ‘Propuneti intai la evrei, iar dac ei s-or uni s invete ivritul (o form de ebraic modern, limb oficial in Israel) cu buchii rusesti, vom invta si noi, moldovenii, cu buchii rusesti.’ Sensul celor spuse mai sus era c numai alfabetul latin se potriveste limbii romane si de aceea trebuie cultivat dup ce a fost, mai intai, invtat. La 1 septembrie, in scoal, s-au introdus ca obiecte obligatorii Istoria romanilor, Limba si literatura roman, Geografia, Ortografia si Muzica national. ‘Sa aprobat crearea unei catedre de Limb si literatur roman la universitatea din Odessa. Administratia guvernial a alocat 900 de ruble pentru profesorii cu de la aceast catedr, care au trecut printr-un concurs riguros. Ion Nistor (din Cernut) devenea profesor de Istorie a romanilor, iar Nicolae Bnulescu (de la liceul militar din Iasi) profesor de limb si literatur.’ (Moraru si Negrei, op. cit., p. 51) Ion Stafi prezint congresul invttorilor, cel dintai, cu mai mult duritate. n primul rand, el sustine c a fost condus direct sau din umbr de ctre rusi sovini. Este cazul s explicm acest termen, ca si pe altii inruditi. Termenul de ‘patriot’ se refer direct la iubirea de tar, cel de ‘nationalist’ presupune cunoasterea profun – d a istoriei si traditiilor neamului tu si atasamentul fat de acesta pan la sacrificul suprem, pe cand ‘sovinismul’ inseamn exagerarea calittilor propriei nationalitti si o atitudine de dusmnie fat de alte popoare. Asa s-au manifestat rusii care s-au aflat in conducerea primului congres si care au ajuns la concluzia c ‘Limba moldove – nilor nu-i capabil de nici o dezvoltare si moldovenii, dac vor s mearg inaintea, trebuie s invete in limba rus din clasa a IIIa incolo.’ Directorul invtmantului basara – bean, Ivan Sirobiatnicov, opunandu-se introducerii invtmantului in limba moldovenilor, sustinea c moldovenii pe vremea sa erau niste samoed (canibali de un anumit fel, cuvantul rusesc insemnand a se manca pe sine insusi) care n-au in limba lor decat cateva sute de cuvinte. Era o caracterizare cu totul absurd si, evident, extrem de dusmnoas a limbii noastre. Aceast cale era aprobat atat de guvernul provizoriu de la Petrograd, cat si de reprezentantii si din administratia provincial a Basarabiei. Era o dovad in plus c nu se va putea ajunge vreodat la rezolvarea problemei nationale din Basarabia in lumina acestor atitudini clar dusmnoase. Caldul patriotism romanesc va invinge, ins, si scoala romaneasc din Basarabia va ajunge pe cea mai bun cale posibil. Cu totul alta a fost atmosfera la cel de-al doilea congres, cel al invttorilor moldoveni. Pe lang cadrele didactice, trebuie s sublinim faptul c aici au participat mai multi ofiteri si soldati moldoveni care luptaser pe mai multe fronturi si care imprtsesc invttorilor viziunea lor asupra scolii. Cpitanul Simion Murafa spune c, la mai multe intalniri, toti fratii moldoveni i-au spus: ‘Faceti tot ce-i bine pentru neam. Cand ne-om intoarce acas, dorim ca s-i gsim pe copii nostri invtand romaneste (nvttorii bat din palme). Fceti-v datoria, fratilor, uniti-v, astfel c incepand cu toamna asta s binecuvantati numele Domnului in dulcea noastr limb. Dac te vei intoarce in Basarabia, s spui acolo c ne vom sti a ne face datoria si ne vom tine jurmantul.’ Soldatul Ion Psclut spune si el: ‘Dup cum am luptat pan acum, vom lupta si de aici inainte pentru visul cel mare al nostru: autonomia Basarabiei. n Basarabia autonom, vrem ca invtmantul s fie in limba noastr.’ Cu totul impresionant a fost cuvantarea lui Ion Codreanu, cel mai in varsts dintre participanti si care, pstrand duhul limbii vorbite la tar, transmite cele mai calde aprecieri: ‘De 100 de ani, noi am trit in intuneric. Am strigat, ce e drept, din cand in cand: Lumin, lumin! Dar degeaba. Unii zic acum: ‘Moldoveanul nu vrea limb moldoveneasc.’ Minciuni, soapte netrebnice. Cand eu le citeam si le talcuiam tranilor programul Partidului National si le spuneam c de acum incolo o s-i invete pe copii lor moldoveneste, oamenii fceau mtnii si se rugau: ‘Doamne, ajut-le celor care ostenesc pentru aceasta…’ Eu sunt un om fr invttur, n-am fost nici un ceas la scoal. Dar stiu ce inseamn limba mamei, cci pentru dragostea ce i-o port am fost inchis la Varsava si la Kronstadt. Pentru noi, nu poate fi ceva mai sfant decat limba noastr, decat limba moldoveneasc. M-a durut odinioar cand cativa dintre dumneavoastr l-au suprat pe domnul Gore, spunandu-i c limba noastr nu e limba romaneasc. Apoi eu, fratilor, am citit prin fel de fel de crti si am cutat s vd cine suntem noi. Si am aflat c, intr-adevr, noi suntem romani. Spuneti fr fric, ori si unde, romani suntem, romani ne chemm. Mergeti ca apostoli prin Basarabia. S avem cu totii un suflet si un grai, s nu zicem c sta-i preot, sta-i boier, asta-i tran, ci s zicem sta-i moldovean, frate de-al nostru, pe care trebuie s-l ajut. Nu interesele de clas s ne mane, ci interesul national, care trebuie s fie mai presus de orice.’ Fru – moasele cuvinte ale tranului-soldat Ion Codreanu nu mai necesit nici un co – mentariu. n incheiere, s-l citm pe preotul Alexei Mateevici, care preda la seminarul din Chisinu, mobilizat ca duhovnic pe frontul roman: ‘Cu mahnire am vzut, astzi, c intre dvs. nu toti sunt uniti asupra unei idei drepte. Unii se socotesc moldoveni, altii, cei mai putini, romani. Ei bine, dac ati luat asupra dumneavoastr sarcina de a lumina poporul, apoi trebuie s dati poporului idei adevrate, altfel e fr rost. Da, suntem moldoveni, fii ai vechii Moldove, ins facem parte din vechiul grup al romanismului, asezat prin Romania, Bucovina si Transilvania. Fratii nostrii din Bucovina, Transilvania si Macedonia nu se numesc dup locurile in care triesc, ci-si zic romani. Asa trebuie s facem si noi. Trebuie s stim de unde ne tragem, cci altfel suntem niste nenorociti rtciti. Trebuie s stim c suntem romani, strnepoti de-ai romanilor si frati cu italienii, francezii, spaniolii si portughezii. Aceasta trebuie s le-o spunem si copiilor si tuturor celor neluminati. S-i luminm pe toti cu lumina dreapt.’
Dan Ravaru
