Ziua de 7 ianuarie, Sfntului Ion Boteztorul, srbtoare cunoscuta n popor si sub numele de Sfnt-Ion, naintemergtorul Domnului sau Soborul Sfntului Prooroc Ioan Botez- torul, marcheaz punctul final al srbtorilor de iarn si reprezint, totodat, ncheierea oficial a sezonului rece deschis la Sfntul Nicolae, pe 6 decembrie. Este o lun de iarn autentic nu numai prin dificulttile ei, dar si prin cumularea de sacralitate cu srbtori importante ntr-un ciclu de treizeci de zile.
Sfntul Ioan Boteztorul a fost cel mai mare om care s-a nscut pe pmnt din femeie, dar cel mai mic n mprtia Cerurilor. El s-a nscut cu sase luni naintea lui Iisus Hristos, n cetatea Orini. Printii Sf. Ioan Boteztorul au fost Zaharia si Elisaveta, rudenie a Fecioarei Maria. Elisaveta nu putea avea copii, cci era neroditoare. n timpul oficierii slujbei, lui Zaharia i s-a artat Arhanghelul Gavril, care l nstiinteaz c nevasta sa, Elisaveta va avea un copil si nc din pntecele mamei sale se va umple de Duh Sfnt. Arhanghelul i mai spune c numele copilului su va fi Ioan. Pentru c nu a crezut spusele ngerului, Zaharia rmne mut pn la nasterea fiului su. Dup ce Elisaveta a nscut, Zaharia a spus c numele copilului va fi Ioan. La vrsta de 30 de ani, Ioan Boteztorul a primit chemarea. Misiunea pe pmnt a Sfntului Ioan a fost aceea de a pregti poporul pentru primirea lui Mesia si de a-L descoperi pe Acesta si a-L face cunoscut poporului lui Israel. Mesajul pe care Sfntul Ioan l transmitea era Pociti-v, c s-a apropiat mprtia cerurilor!. Evanghelistul Ioan reda mrturia Boteztorului: Cel ce m-a trimis pe mine s botez cu ap, Acela mi-a spus: Peste care vei vedea Duhul pogorndu-Se si rmnnd peste El, Acesta este Cel ce boteaz cu Duhul Sfnt. Si am vzut si mrturisit c El este Fiul lui Dumnezeu . Sfntul Ioan a fost un model al smereniei, un ndreptar pentru fiecare dintre noi spre a ne birui mndria si de a avea capacitatea de a ne jertfi pentru aproapele nostru, asa cum a fcut el pentru Iisus Hristos si cum singur mrturiseste c Eu trebuie s m micsorez, iar El trebuie s creasc. n fiecare an, pe 7 ianuarie srbtorim Soborul Sfntului Ioan Boteztorul. Biserica noastr crestin-ortodox i-a nchinat Sfntului Ioan Boteztorul mai multe date la care este prznuit si anume pe 23 septembrie se srbtoreste zmislirea lui. Nasterea Sfntului Ioan Boteztorul este srbtorit n fiecare an pe 24 iunie, tierea capului pe 29 august, prima si a doua aflare a capului sunt prznuite pe 24 februarie, iar a treia aflare a capului pe 25 mai. Dup cum este obiceiul, Biserica a rnduit ca dup unele mari srbtori ale Mntuitorului sau ale Maicii Domnului, n ziua care urmeaz praznicului s fie cinstit principalul personaj secundar al marii srbtori. Astfel, n ziua dup Botezul Domnului se face prznuire de sfntul Ioan Boteztorul si naintemergtorul Domnului, cel mai mare dintre profeti, glasul care strig n pustie Gtiti calea Domnului, drepte faceti crrile Lui!, turtureaua pustiei care a bine-vestit primvara harului, fclia Luminii dumnezeiesti, rsritul ce a vestit pe Soarele Drepttii, ca un nger pmntesc si om ceresc, care st la granita dintre cer si pmnt si uneste Vechiul si Noul Testament. Trimis de Dumnezeu n desert s anunte vestea cea bun a venirii lui Mesia Hristosul, si s pregteasc calea lui Iisus, Ioan si mplineste misiunea boteznd pe Iisus n apele Iordanului. n traditia popular, unele sate din nord nc se mai practic obiceiul Vergelului sau spargerea Crciunului si se manifest prin ospetele si manifestrile orgiastice care pstreaz amintirea manifestrilor specifice cultului zeului Dionisos, iar n nord aceiasi petrecere zgomotoas a femeilor cstorite, organizat n aceiasi zi este numit Ziua Femeilor, Iordnitul sau Tontoroiul Femeilor, de fapt, un ritual strict, o petrecere a nevestelor btrne care primeau n grupul lor pe cele mai tinere. Fetele de mritat pregteau cosuri cu mncare si butur si nsotite de feciorii din sat, care pltesc muzicantii, merg n curtea unde se tine Vergelul. n hor intr fetele care se vor mrita n cursul anului, petrecerea ncheindu-se cu o mas mare care, de asemenea, curm oficial sirul srbtorilor de iarn. Dimineata osptul se ncheia cu deplasarea tuturor participantilor la ru si stropirea lor cu ap. n paralel se practic si Iordaneala, adic stropitul oamenilor cu agheasm nou, luat de la biseric n ziua de Boboteaz, pentru a fi feriti de boli n decursul anului. De Sfntul Ioan Boteztorul n putine zone mai dinuie un alt obicei frumos mostenit din practicile pgne, numit Zuritul sau Udatul Ionilor la persoanele ce poart acest nume sfnt. La portile tuturor care au acest nume se pune un brad mpodobit, iar acestia dau o petrecere cu lutari. Mai mult, cei care au acest nume sunt purtati cu mare alai prin sat pn la ru, unde sunt botezati sau purificati. Se spune c dac un flcu a fost iordnitor un an, trebuie s continue trei ani la rnd. Traditia mai spune c de Sfntul Ioan toat lumea trebuie s fie vesel, s petreac pentru c cine nu se veseleste n aceast zi va fi trist tot timpul anului. Sfntul Ioan fiind protectorul copiilor srbtoarea se tine pentru ca pruncii s se nasc sntosi, fr malformatii sau diformi. Crestinii respect aceast zi si o srbtoresc asa cum se cuvine pentru a fi sntosi si feriti peste an de necazuri, pentru a avea noroc si spor n ceea ce fac si s le fie ferite gospodriile de foc si animalele de fiarele slbatice Traditia popular spune c dup Sfnt-Ion se duce neaua se boteaz gerul, adic se nmoaie frigul si ncepe s se fac mai cald. Dac iarna a adus-o Sfnt-Nicoar cu cal alb, Sfnt-Ion va merge pe cal negru, adic va duce iarna. Dac n aceast zi va fi ger, vitele vor fi sntoase peste an. Ioan este un nume iudaic: Iohanan prescurtare din Iehohanan ce se traduce prin Dumnezeu s-a milostivit. Foarte multi romni poart numele de Ion (forma neaos), Ioan sau Ioana sau diferite variante: Ionel, Nelu, Ionic, Nica, Ionut, Onut, Ionela, Nela, Ionica sau Oana, alctuind cea mai bogat familie onomastic din Romnia. La multi ani, tuturor cititorilor ce poart numele Ion si al derivatelor sale!
Dan Horgan
Bibliografie: – Adrian Fochi – Datini si eresuri populare de la sfrsitul secolului al XIX-lea, Editura Minerva, Bucuresti, 1976. – Arthur Gorovei – Credinti si superstitii ale poporului romn, Editura Grai si Suflet – Cultura National, Bucuresti, 1995. – Antoaneta Olteanu – Calendarele poporului romn, Ed. Paideia 2001. – Elena Niculita Voronca – Datinile si credintele poporului romn, Editura Polirom, Iasi, 1998. – Ion Ghinoiu – Obiceiuri populare de peste an, Editura Fundatiei Culturale Romne, 1997. – Ion Ghinoiu – Srbtori si obiceiuri romnesti, Ed. Elion, Buc., 2002. – Ion Ghinoiu – Zile si mituri. Calendarul tranului romn 2000, Editura Fundatiei PRO, Bucuresti, 1999. – Ion Talos – Gndirea magico-religioas la romni, Dictionar, Editura Enciclopedic, Bucuresti, 2001. – Irina Nicolau – Ghidul Srbtorilor Romnesti, Ed. Humanitas, 1998. – Narcisa Stiuc – Srbtoarea noastr cea de toate zilele, vol. II, Editura Cartea de Buzunar, 2006. – Proloagele de la Ohrida, Editura Cartea Ortodox, 2005. – Romulus Vulcnescu – Mitologie Romn, Editura Academiei R.S.R. Bucuresti, 1985. – Simion FIorea Marian – Srbtorile la romni, Editura aGrai si Suflet – Cultur National, 2001. – Tudor Pamfile – Mitologia romn, Editura ALL, Bucuresti, 1997. – Vietile Sfintilor, Editura Episcopiei Romanului si Husilor, 1998.
