Duminic, 14 ianuarie 2018, cu incepere de la ora 12.00, in prezenta unui public avizat (profesori, bibliotecari si alte categorii socio-profesionale), la Barlad, la Centrul Eminescu, s-a desfsurat manifestarea cu tema ‘Ideea de unitate de neam si tar in opera eminescian’. Au fost invitati s conferentieze dr. Valeriu Lupu, criticul literar Gruia Novac si poetul Petrus Andrei. Tema propus spre dezbatere a avut ca scop s scoat in evident modul cum Mihai Eminescu a sustinut idea unittii tuturor romanilor, el insusi fiind un veritabil model de patriot militant. Cunoasterea acestor aspecte este cu atat mai important astzi cu cat ne aflm in anul srbtoririi Centenarului Marii Uniri, moment istoric la care generatii de-a randul au visat. Activitatea a debutat prin prezentarea invitatilor, crora li s-au alturat dou colege, Gabriela Lolica Antipa si Luiza Scantei, care au interpretat melodia ‘Rsai, Rsai’ si ‘Eminescu’, pe versurile poetului Grigore Vieru, moment trit cu emotie de audient, dup care au inceput dezbaterile pe tema propus. Doctorul Valeriu Lupu, in prezentarea sa, a pus accentual pe ideea de patriotism si nationalism ca reprezentand cel mai convingtor ideal al unittii de tar si neam, notiuni distincte, pe care Eminescu nu le-a confundat niciodat, aducand ca argumente exemple din opera marelui poet. Prin patriotism, asa cum este si firesc, Eminescu intelegea acel atasament pentru tara in care te-ai nscut, ai copilrit, ai trit si te-ai realizat ca om si cettean. Este o form de afectiune si respect pentru patria ta, pentru trecutul, prezentul si viitorul ei, pentru cultura si traditiile ei, in sfarsit, pentru legile si simbolurile ei. ‘Msura patriotismului nostru va fi dat de faptele pe care avem ocaziunea de a le infptui in viitor, iar nu de profesarea unor idei nimic costisitoare alese dup plac’. La randul su, nationalismul reprezint dragostea de neamul din care faci parte: adic printii, copiii, bunicii, mosii si strmosii ti, care au trit si s-au jertfit pentru tara in care trim. Aceast atitudine decurge din ereditate, filiatie genetic si relatia de familie, la care se adaug dragostea pentru limba, credinta si istoria poporului tu. Natiunea pentru Eminescu are mretia unui lucru sfant. ‘Nationalitatea trebuie simtit cu inima si nu vorbit numai cu gura. Ceea ce se simte si se respect adanc, se pronunt arareori. Iubesc poporul romanesc fr a iubi pe semidoctii si superficialittile sale’. Cu toate c Eminescu nu a confundat aceste notiuni, in opera lui, ele sunt complementare si se regsesc in fiinta romanului iubitor de neam mai intai, si apoi de tar. ‘Nu voim s trim intr-un stat poliglot (multicultural, n.n.) unde asa numita patrie este deasupra nationalittii. Dac e vorba ca acest stat s inceteze de a mai fi romanesc, atunci o spunem drept, ne e cumplit de indiferent soarta pmantului lui’. Si patriotismul si nationalismul se regsesc in ideea de unitate, pentru care Eminescu a pledat in intreaga sa oper, pentru c avea convingerea ferm c ‘n unitate e tria’. Poetul Andrei Petrus, un mare iubitor de Eminescu, cruia i-a inchinat versuri tulburtoare intr-un volum de poezii intitulat ‘Fascinatia Eminescu’, a sustinut la randul su cu argumente de netgduit viziunea eminescian privind unitatea de neam si tar, idee fundamental in gandirea si opera poetului. Opera publicistic si versurile sale sunt cea mai vie mrturie a acestei unitti in cultura noastr, cultur pe care Eminescu a inltat-o prin patriotismul su si iubirea sa de neam. Toate aceste aspecte au fost illustrate prin versuri si citate din opera poetului, surs inepuizabil de inspiratie pentru generatiile care au urmat si vor urma. Cu sensibilitatea-i cunoscut, poetul Petrus Andrei a creat adevrate momente de trire patriotic in stil eminescian. Cu cunoscuta sa atitudine de critic tios, profesorul Gruia Novac, personalitate de referint in spatiul nostru cultural, a abordat spinoasa problem a modului de predare a lui Eminescu in scoal. A insistat asupra faptului c se impune o nou abordare a vietii si operei poetului prin schimbarea metodeIor de predare didactic, asa fel incat copiii s fie determinati s citesc de plcere opera a lui Eminescu, dup care s fie analizat in cunostint de cauz. Subliniaz faptul c o analiz corect nu se poate face decat dup o aprofundare tematic serioas. Dezbaterea s-a incheiat cu un moment muzical sustinut de profesorul de muzic Ghetu Neculai, care, prin muzica sa, a reusit s antreneze intreaga audient. Multumim pentru regalul de cultur oferit de colega noastr Geta Modiga, bibliotecar, si colaboratorii ei.
* Bibliotecare Daniela Ciobotaru si Crenguta Scntei
