Duminicã, 14 ianuarie 2018, cu incepere de la ora 12.00, in prezenta unui public avizat (profesori, bibliotecari si alte categorii socio-profesionale), la Barlad, la Centrul Eminescu, s-a desfãsurat manifestarea cu tema ‘Ideea de unitate de neam si tarã in opera eminescianã’. Au fost invitati sã conferentieze dr. Valeriu Lupu, criticul literar Gruia Novac si poetul Petrus Andrei. Tema propusã spre dezbatere a avut ca scop sã scoatã in evidentã modul cum Mihai Eminescu a sustinut idea unitãtii tuturor romanilor, el insusi fiind un veritabil model de patriot militant. Cunoasterea acestor aspecte este cu atat mai importantã astãzi cu cat ne aflãm in anul sãrbãtoririi Centenarului Marii Uniri, moment istoric la care generatii de-a randul au visat. Activitatea a debutat prin prezentarea invitatilor, cãrora li s-au alãturat douã colege, Gabriela Lolica Antipa si Luiza Scantei, care au interpretat melodia ‘Rãsai, Rãsai’ si ‘Eminescu’, pe versurile poetului Grigore Vieru, moment trãit cu emotie de audientã, dupã care au inceput dezbaterile pe tema propusã. Doctorul Valeriu Lupu, in prezentarea sa, a pus accentual pe ideea de patriotism si nationalism ca reprezentand cel mai convingãtor ideal al unitãtii de tarã si neam, notiuni distincte, pe care Eminescu nu le-a confundat niciodatã, aducand ca argumente exemple din opera marelui poet. Prin patriotism, asa cum este si firesc, Eminescu intelegea acel atasament pentru tara in care te-ai nãscut, ai copilãrit, ai trãit si te-ai realizat ca om si cetãtean. Este o formã de afectiune si respect pentru patria ta, pentru trecutul, prezentul si viitorul ei, pentru cultura si traditiile ei, in sfarsit, pentru legile si simbolurile ei. ‘Mãsura patriotismului nostru va fi datã de faptele pe care avem ocaziunea de a le infãptui in viitor, iar nu de profesarea unor idei nimic costisitoare alese dupã plac’. La randul sãu, nationalismul reprezintã dragostea de neamul din care faci parte: adicã pãrintii, copiii, bunicii, mosii si strãmosii tãi, care au trãit si s-au jertfit pentru tara in care trãim. Aceastã atitudine decurge din ereditate, filiatie geneticã si relatia de familie, la care se adaugã dragostea pentru limba, credinta si istoria poporului tãu. Natiunea pentru Eminescu are mãretia unui lucru sfant. ‘Nationalitatea trebuie simtitã cu inima si nu vorbitã numai cu gura. Ceea ce se simte si se respectã adanc, se pronuntã arareori. Iubesc poporul romanesc fãrã a iubi pe semidoctii si superficialitãtile sale’. Cu toate cã Eminescu nu a confundat aceste notiuni, in opera lui, ele sunt complementare si se regãsesc in fiinta romanului iubitor de neam mai intai, si apoi de tarã. ‘Nu voim sã trãim intr-un stat poliglot (multicultural, n.n.) unde asa numita patrie este deasupra nationalitãtii. Dacã e vorba ca acest stat sã inceteze de a mai fi romanesc, atunci o spunem drept, ne e cumplit de indiferentã soarta pãmantului lui’. Si patriotismul si nationalismul se regãsesc in ideea de unitate, pentru care Eminescu a pledat in intreaga sa operã, pentru cã avea convingerea fermã cã ‘În unitate e tãria’. Poetul Andrei Petrus, un mare iubitor de Eminescu, cãruia i-a inchinat versuri tulburãtoare intr-un volum de poezii intitulat ‘Fascinatia Eminescu’, a sustinut la randul sãu cu argumente de netãgãduit viziunea eminescianã privind unitatea de neam si tarã, idee fundamentalã in gandirea si opera poetului. Opera publicisticã si versurile sale sunt cea mai vie mãrturie a acestei unitãti in cultura noastrã, culturã pe care Eminescu a inãltat-o prin patriotismul sãu si iubirea sa de neam. Toate aceste aspecte au fost illustrate prin versuri si citate din opera poetului, sursã inepuizabilã de inspiratie pentru generatiile care au urmat si vor urma. Cu sensibilitatea-i cunoscutã, poetul Petrus Andrei a creat adevãrate momente de trãire patrioticã in stil eminescian. Cu cunoscuta sa atitudine de critic tãios, profesorul Gruia Novac, personalitate de referintã in spatiul nostru cultural, a abordat spinoasa problemã a modului de predare a lui Eminescu in scoalã. A insistat asupra faptului cã se impune o nouã abordare a vietii si operei poetului prin schimbarea metodeIor de predare didacticã, asa fel incat copiii sã fie determinati sã citescã de plãcere opera a lui Eminescu, dupã care sã fie analizatã in cunostintã de cauzã. Subliniazã faptul cã o analizã corectã nu se poate face decat dupã o aprofundare tematicã serioasã. Dezbaterea s-a incheiat cu un moment muzical sustinut de profesorul de muzicã Ghetãu Neculai, care, prin muzica sa, a reusit sã antreneze intreaga audientã. Multumim pentru regalul de culturã oferit de colega noastrã Geta Modiga, bibliotecar, si colaboratorii ei.
* Bibliotecare Daniela Ciobotaru si Crenguta Scântei
