„Iar pricina tuturor relelor din lume provine din principiul pe care l punem la temelia educatiei copiilor nostri. ” – Sfantul Ioan Gura de Aur
– continuare din numrul trecut –
Pan si Maslow, autorul teoriei motivationale prin care ierarhizeaz necesittile individuale sub forma unei piramide a desvarsirii, aseaz nevoile fundamentale de supravietuire si cunoastere la baza piramidei. Mai mult, consider c implinirea acestor nevoi este realizabil doar in cadrul familiei, ca abia apoi s apar nevoile motivationale, a cror implinire st la baza fericirii si strii de bine, mai ales atunci cand si nevoile sociale (carier profesional, familie, relatii, notorietate etc.) sunt implinite. C lucrurile stau asa o dovedeste tendinta psihologiei moderne de a inlocui autoevaluarea individual din varful piramidei lui Maslow cu o finalitate biologic care se inscrie in nevoile bazale, finalitate privit ca o aspiratie a fiecrui individ de a-si transmite propriile gene biologice urmasilor. Se concluzioneaz astfel c aspiratia ctre parentalitate este universal si comun fiecrui om, indiferent pe ce treapt social s-ar afla si la ce nivel de autosatisfactie ar tri.
Familia si rostul ei n formarea copilului
Indiferent cum am privi aceste teorii sau speculatiile pe care le presupun, constatm c toate se intorc la ceea ce este biologic fundamental, c nevoile bazale se supun aceluiasi deziderat suprem de a da viat si a transmite mai departe ceea ce are viata caracteristic. Or, aceste impliniri se regsesc in forma cea mai comun, consacrat istoric – familia, care nu numai c perpetuaz viata, dar ii confer si o anumit calitate prin educatie. Si atunci, rezumand importanta familiei din perspectiva formrii noilor generatii, vom gsi fr prea mult greutate c se refer la patru coordonate majore: 1. Asigur dezvoltarea somatic: ce priveste cresterea, dezvoltarea si maturarea corespunztoare, avand aici in prim plan: alimentatia, protectia impotriva agresiunilor fizice, chimice sau biologice (imbrcminte, ambient adecvat, igien, preventie, supraveghere etc.). Ele sunt si vor fi intotdeauna pe msura posibilittilor familiei, in pofida numeroaselor reguli, principii, algoritme de crestere a copilului, predate in asa zisele scoli pentru printi. Ca rspuns la toate aceste tendinte, multe dintre ele speculative si comerciale, trebuie retinut c. dincolo de trebuintele strict necesare (alimentatie si protectie), toate celelalte intr in ceea ce se cheam instinct parental, care rmane mereu acelasi si nu poate fi inlocuit, educat sau format, pentru c el apartine naturii biologice a individului. Profesia de mam sau tat nu se invat, pentru c ea exist in inssi structura biologic a individului si se manifest ca o chemare spre implinire a naturii. Niciodat cuvantul mam sau tat (fiecare cu rostul su biologic bine conturat) nu va putea fi inlocuit cu sintagma ‘unul din printi’ asa cum incearc miscarea transgenderist s o impun opiniei publice si societtii, pe baza unor principii democratice rstlmcite si intelese anapoda, dup tiparul celor care le gandesc. 2. Stimuleaz dezvoltarea intelectual: acest aspect apartine strict varstei mici, cand, odat cu maturarea structurilor cerebrale, se desvarsesc capacittile intelectuale: memoria, gandirea, ratiunea, judecata, copilul intrand treptat in universul cunoasterii in care intrebrile ‘de ce?’ si ‘pentru ce?’ se repet obsesiv. Sunt intrebri prin care copilul isi fixeaz notiuni particulare si generale privind obiectele, fiintele si fenomenele, pe baza crora poate face rationamente si chiar elabora judecti (dup cum demonstra marele nostru fiziolog Nicola C. Paulescu) in cadrul ‘faculttii de judecare’, cum ar spune Kant in celebra sa oper ‘Critica faculttii de judecare’. Prin urmare, se poate spune c dezvoltarea faculttilor intelectuale apartine aproape exclusiv familiei, cu o prelungire pe care in zilele noastre o realizeaz invtmant prescolar. Acesta in fapt preia o mic parte din sarcinile familiei sub aspectul socializrii si cunoasterii mediului inconjurtor, principalul mijloc educativ fiind aici jocul ca ocupatie predilect la aceast varst. n continuare, scoala nu va face altceva decat s perfecteze capacittile intelectuale ale copilului si s cultive eventualele talente prin modalitti instructiv educative specifice. 3. Pune bazele educatiei morale: indeobste considerat ca cel mai important proces de formare a personalittii, ce isi gseste originea si desvarsirea doar in familie. Merit subliniat acest aspect, pentru c moralitatea, pan la urm, defineste personalitatea uman in contextul social in care va tri. Din aceast perspectiv, Mica Biseric, pe care comuniunea familial o formeaz, are in vedere tocmai atitudinea moral, ca parte integrant a comportamentului uman ce se regseste cel mai bine exprimat in spiritualitatea religioas. Iat de ce, in fata perceptelor biblice si cutumelor religioase, orice cod civic, norm de convietuire social, norme juridice sau coduri deontologice plesc, pentru c majoritatea acestor prevederi au caracter normativ si punitiv si nicidecum formativ. La fel de important este faptul c mediul familial ofer copilului primul model comportamental: modelul parental, care devine definitoriu pentru copil prin faptul c spiritul uman se construieste in principal prin imitatie. Amprenta parental in ceea ce priveste comportamentul se va regsi si atunci cand copilul va atinge varsta adult, la care se adaug, in mod firesc, tipologia temperamental mostenit, determinat genetic. Important este faptul c, in ambianta lui familial, copilul isi va insusi notiunile de cinste, corectitudine, sinceritate, decent, ordine, cumptare, respect si politete pentru care pledeaz atat de convingtor Sf. Ioan Gur de Aur in Biserica de acas. Va invta astfel s fac diferenta intre bine si ru, intre drept si nedrept, intre ceea ce se cuvine si ceea ce nu se cuvine. Este nota comun a oricrei familii biologic constituit, in care caracterul intentional si finalist al educatiei copilului este orientat spre mai bine. Asa incat, pentru copil, acest proces de formare moral este o adevrat ucenicie pentru viat, care nu rareori inseamn si constrangeri, care totusi atunci cand sunt necesare, trebuie bine si corect dozate, pentru a nu produce efectul invers. Notiunile ‘nu e voie’, ‘nu trebuie’ si apoi ‘nu se cuvine’ vor prinde treptat contur in comportamentul copilului, definind pan la urm un caracter frumos. 4. Pune bazele educatiei estetice: desi pare un termen pretentios pentru varsta mic, bazele acestui tip de educatie se pun in familie si chiar la aceast varst. Pentru c, in definitiv, educatia estetic stimuleaz acea perceptie subiectiv care sublimeaz plcerea de a admira, contempla si aprecia si, de ce nu, a tri ceea ce este plcut vzului, auzului si in general simturilor date de culoare, sunet, form, a cror armonie incant spiritul si genereaz un sentiment de plcere si satisfactie. Copilul va ajunge la calitatea tririi estetice prin practicarea a ceea ce este frumos prin joc, cantec, dans, desen, culoare, dar si prin comparatie cu ceea ce este urat, produce neplcere si chiar repulsie. Este si perioada cand printii pot sesiza anumite inclinatii artistice, pe care apoi s le incurajeze si s le cultive. Este evident c si aceast latur a educatiei se deruleaz tot in cadrul familiei. n concluzie: pornind de la rosturile fundamentale ale familiei, se poate observa c: – familia constituit pe resorturi biologice, pe lang faptul c este resursa generatoare de viat, este si mediul propice prin care copilul ptrunde in universul cunoasterii; – printii sunt astfel primii educatori si indrumtori, oferind copilului si primul model de atitudine si comportament; – doctrina crestin nu numai c recunoaste valentele educative ale familiei, dar, prin moralitatea pe care o imprim copilului, ridic familia la rang de mic biseric sau biserica de acas; – orice alt abordare a familiei, ca structur, rol si rost, nu face decat s submineze fundamentul biologic, moral si social al existentei umane, compromitand astfel viitorul generatiilor care vin; – redefinirea familiei, asa cum se incearc astzi, este un afront adus rostului ei biologic si social, cu grave repercusiuni asupra personalittii umane; – revizuirea articolului 48 din Constitutie care s stipuleze c familia se intemeiaz pe unirea prin cstorie liber consimtit intre un brbat si o femeie devine o necesitate, puternic sustinut de realittile noastre istorice, biologice, culturale si spirituale.
* Valeriu Lupu – doctor n stiinte medicale
Bibliografie selectiv
1. Boinisteanu Otilia – Familia Biserica de acas, ‘Lumina’, 6 sept. 2010;
2. Bonchis E. – Familia si rolul ei in educarea copilului, Ed. Polirom, Iasi, 2011;
3. Cherry K. – How Maslow explain Human Motivation, Verywell, 16 May, 2017;
4. Dima Silvia – Cei sapte ani de acas, Ed. Didactic si Pedagogic, Buc., 1991;
5. Doxologia – Cuvinte duhovnicesti, Familia – Biserica cea mic, 30 sept. 2013;
6. Lupu V, Lupu V. V. – Medicin si societate, Ed. PIM, Iasi, 2014;
7. Lupu V. – Nicolae C. Paulescu – intre stiinta vietii si metafizica existentei, Ed. TipoMoldova, Iasi, 2016;
8. Makarenko A. S. – Cartea pentru printi, Ed. Didactic si Pedagogic, Buc. 1951;
9. Maslow A. H. – A theory of Human Motivation, Start Publishing, 2012;
10. Nestor G. – Bunici, printi, copii, Ed. Didactic si Pedagogic, Buc., 1977;
11. Preafericitul Daniel – Despre cresterea copiilor – mesaj, ‘Lumina’, 6 iunie, 2010;
12. Sfantul Ioan Gur de Aur – Cuvantri despre viata de familie, Ed. nvierea, 2005;
13. Sfantul Ioan Gur de Aur – Despre cresterea copiilor, EIBMBOR, Buc., 2007;
14. Toma Cristea – Familia si rolul ei in viata copiilor, ‘Jurnal spiritual’, 22 nov., 2017.
