Idei si fanatici

Nu mai trebuie demonstrat in ce m�sur� ast�zi, in era prolifer�rii cancerigene a ‘informatiei’ (voi explica ghilimelele), ideile conduc lumea. Le mai spunem si manipulare si toat� lumea caut� s� se ‘vaccineze’ impotriva acestei boli. Nu-mi fac iluzii, nu cred c� exist� vaccin, doar unii sunt mai vulnerabili, altii au ceva anticorpi. Noua ordine a politiei ideologice mondiale elimin�, de exemplu, pronumele de gen masculin sau feminin, in favoarea unuia ‘neutru’. Prostie, ar spune un om cu bun simt. Numai c� insusi bunul simt este incriminat cel mai abitir. El a fost eliminat din componenta umanului. Bunul simt iti spune c� exist�, deosebiti, b�rbati si femei? Ideea la mod� iti spune c� nu exist� deosebire de gen. Ideologia aboleste ins�si biologia, si sexul devine ceva conventional, pe care ti-l alegi si il schimbi la fel cum iti alegi tinuta de dimineat�. Exist� un fanatism bine atestat istoric al ‘ideii unice’ (‘teme-te de omul unei singure c�rti’, spunea Toma d�Aquino) care a f�cut sute de milioane de victime. Acum, tr�im in epoca postfanatic� a unui fanatism ‘open minds’. Adic� un fanatism lax, al accept�rii a orice, in numele ‘deschiderii mintii’. Nu v� iluzionati, si acesta va face cel putin tot atatea victime. Ne spune bunul simt c� o familie este compus� (biologic) din tat� (sex masculin, penis), mam� (sex feminin, vagin) si copii rezultati in urma unui act sexual? De ce trebuie s� fac aceste preciz�ri ridicole? Pentru c� vine fanaticul ‘tolerantei’ (e oximoronul vremii noastre) si imi spune c� familia e orice altceva numai asta nu, c� ‘schema’ de mai sus e perimat�, retrograd�, fascist�, bigot�, medieval� etc. Iar dac� jocul genetic te-a dotat cu testicule sau cu sani, nu-i nimic, �sta este un mic inconvenient care se poate schimba la fel de usor cum iti schimbi culoarea p�rului. C� neo fanatismul ‘tolerant’ are o fundamental� dimensiune politic� nu mai trebuie demonstrat aproape. Iat�, spre ilustrare, pe unul dintre siturile cele mai serioase de la noi, urm�toarele afirmatii: ‘Or, tocmai de aceea, referendumul e un pericol si semnul unui esec politic: ordinea si pacea intern� trebuie restaurate astfel incat s� nu se ajung� la alegeri atat de dureroase. C�ci referendumurile exist� doar pentru acele situatii de urgent�, in care politicienii nu isi pot asuma singuri viitorul. Aceasta nu e o astfel de situatie si nici nu trebuie s� devin� una’. Dac� lu�m de bun� teza democratului autor, Elvetia este o tar� esuat� politic, detestabil� pentru c� apeleaz� insistent la referendumuri pe tot felul de subiecte, iar situatia familiei din Romania nu ar trebui decis� de populatie intr-o consultare public� (au, ce treab� are populatia cu familia si cu sexul?), ci strict de c�tre politicienii nostri, adev�rate exemple de inteligent�, cultur�, discern�mant, clarviziune si profesionalism, dup� cum bine stim. Este vorba, evident, in citatul nostru, nu am vrut s� precizez dinainte, de proiectatul referendum in chestiunea definirii corecte a familiei. Teza expus� de autor arat� in toat� nuditatea ei hidosenia fanatismului, care, sub voalul tolerantei isi ascunde anti-democratismul si propensiunea dictatorial�. Fraza de mai sus se poate traduce cam asa: voi, prostimea, e periculos s� decideti intr-o chestiune atat de complicat� cum e familia, asta o hot�ram noi, elita auto decretat� cu minti deschise; voi nu aveti decat s� v� supuneti, sub pedeapsa de a fi (deocamdat� numai) ostracizati. E foarte ciudat� ura asta a sustin�torilor democratiei impotriva referendumului, una dintre formele cele mai simple si clare ale acesteia. Am v�zut s�pt�mana asta un filmulet de animatie cam pentru varsta 8-10 ani, despre dragostea dintre doi b�ieti. Atentie, nu prietenia: hai, ne imprietenim si s� mergem s� batem mingea sau s� ne d�m cu rolele, ci dragostea, inimioara care (s�raca!) bate si e sfasiat�. Iat� cum, sub masca generoas� a tolerantei, se induc copiilor idei. ‘C� voi egalitate, dar nu pentru c�tei’. Acum aproape dou� veacuri, la inceputurile demo cratiei romanesti, fabulistul surprin – dea candid ambivalenta limbajului demagogic. Acum, la apusul democratiei, reg�sim (de ce nu m� mir?) aceeasi stare. ‘Masele’ au devenit mult prea pericu – loase pentru democratie, ea trebuie l�sat� in seama ‘expertilor’, ‘tehnicienilor’, ‘specialistilor in comunicare’, cu alte cuvinte, ideologilor care proclam� unghiul sub care trebuie deschise mintile. Nu noi decidem, noi suntem prostimea, decid ei. Sofistic pan� la marginile putintei, autorul citatului de la care am pornit arunc� in aer amenintarea unei sciziuni sociale grave dac� se face referendumul. Cu alte cuvinte: ori acceptati ce zicem noi, ori se las� cu r�zboi civil. Cam asta inseamn� toleranta, asa cum o proclam� ‘mintile deschise’. Eu as prefera minti cu discern�mant…

Cristian Craciun