” Fiecare societate si are adolescentul pe care-l merit ” – Carlos Ajaguera
– continuare din numrul trecut – nssi perceptia social a familiei a suferit schimbri. Exist chiar tendinta aberant de a inlocui cstoria dintr-un contract social, consfintit prin lege, intr-un parteneriat social sau reuniune consensual, care confer un alt statut partenerilor. Adugm la aceasta si tendinta modern de a oficializa cstoria intre parteneri de acelas sex, ceea ce, in opinia traditionalistilor, moralistilor, religiei si a realittilor biologice nu insemn decat un afront dezastruos adus institutiei familiei. Un corolar nefericit al acestei orientri sexuale nefiresti este si tendinta de a incredinta acestor cupluri homosexuale spre adoptie copii, ceea ce apare ca o sfidare a moralittii elementare, stiut fiind faptul c educatia copilului in prima etap de viat presupune existenta celor doi poli esentiali in formarea sa: mama, cu afectivitatea si delicatetea ei, si tatl, cu hotrarea si pragmatismul su. Un argument in sustinerea acestui aspect este dezvoltarea armonioas a copiilor dati in plasament familiilor normal constituite si care in evolutia lor nu difer cu nimic fat de dezvoltarea copiilor in familia biologic. Un aspect la fel de dureros a fost si acela, recunoscut in anumite etape istorice, cand in tendinta formrii omului nou anumite doctrine sociale atentau la institutia familiei (vezi perioada de inceput a comunismului). Realittile care au urmat au demonstrat cu prisosint eroarea, sfarsind prin a recunoaste familiei statutul de celula social de baz, care trebuie ocrotit. Dac ne intrebm unde se plaseaz cstoria in existenta individului si care este rostul ei, un rspuns am putea avea dac recurgem la traditie. n multitudinea credintelor populare timpul vietuirii omului, cu intregul su parcurs biologic, este consacrat sub denumirea de ‘Viat de Om’, reprezentand in fapt perioada de timp in care omul isi implineste destinul su pe pmant. La scar astronomic, o viat de om nu reprezint decat o clip intre dou vesnicii, cea de aici (pe care cu greu ajungem s o cunoastem) si cea de dincolo (pe care ne-o imaginm), delimitate strict de dou evenimente cruciale, si anume nasterea si moartea. Chiar si asa, viata de om este suficient pentru a-l pune in situatia de a-si implini destinul speciei, procreerea si cresterea copiilor, ca o continuitate a vietii si a mesajului genetic pe care individul il poart si trebuie s-l transmit. Iat prin urmare cum cstoria capt o conotatie temporal, cosmic in existenta omului si a speciei umane, act prin care individul trebuie s-si implineasc destinul speciei. Nici unul din aceste momente, de maxim important in plan individual si social, nu trece neobservat, pentru c ele se inscriu in derularea perpetu a vietii, care, la randul ei, nu poate fi conceput in afara acestora. Nu intampltor traditia si cultura popular le-a cuprins in obiceiuri si datini pe care, subliniindu-le importanta, le fixeaz in constiinta colectiv. Nasterea, de pild, este un eveniment in familie insotit de o suit intreg de obiceiuri si ritualuri (ursitoarele, botezul etc.), in aceeasi msur cstoria, cu intregul ei ceremonial si, nu mai putin, moartea, cu datinile, procesiunea si perioada de dup inhumare. De-a lungul timpului istoric, aceste evenimente nu si-au schimbat fondul, ele imbrcand s zicem eticheta timpului sau modei, fr s i se altereze esenta. Dac timpul biotic pentru om este dominat de cele trei momente importante ale existentei sale (nasterea, cstoria, moartea), evolutia lui este determinat de un alt triptic care se suprapune acestor evenimente si care traditional (chiar in structurile arhaice ale comunittilor) au acoperire in concret, si anume casa – satul – cimitirul, fiecare cu caracter simbolic, caracter ce nu s-a modificat la scara existential. Astfel, casa se identific cu familia si deci locul unde se naste viata intr-o lume pe care omul nu o cunoaste si pe care o descoper treptat. Cimitirul se identific cu lumea de dincolo, pe care nimeni nu o cunoaste, dar ctre care, implacabil, orice om se indreapt si orice existent sfarseste. n aceast reprezentare, satul simbolizeaz cadrul social, in care omul se implineste in plan social si biologic, realizandu-si astfel destinul. Este in fapt singura realitate concret pe care individul, in parcursul su existential, o percepe si in care se manifest. Cum casa si cimitirul nu si-au modificat cu nimic incrctura simbolic de-a lungul timpului, contextul social a evoluat in timp pe msura progresului social. Dar si aceasta dac ne referim la cadrul social oferit, pentru c dac plasm aici cstoria ca un corolar al timpului biotic, observm c nici aici nu s-au produs in timp modificri importante, pentru c in principal cstoria este momentul esential al constituirii unei noi familii. Fat de acest moment crucial al vietii de om, ca timp biotic, intrebarea care se pune este: in ce msur adolescentul timpurilor noastre este pregtit? Am vzut c influentele sociale moderne nu au fost intotdeauna benefice, mai ales in perceptia social a actului cstoriei. Aceste influente sunt mai vizibile in societtile in tranzitie, in care se produce o rsturnare evident de valori culturale, morale, umane etc., secondat de o criz moral, prin promovarea subculturii, libertina – jului, violentei si, in general, a punerii la indoial a tot ceea ce era considerat anterior ca valoare moral. n acest context, scderea alarmant a nuptialittii si natalittii a devenit o realitate cu consecinte demografice imediate si in perspectiv greu de estimat, dar care pot fi considerate de pe acum ca ingrijortoare. Pentru a gsi un rspuns la intrebarea de mai sus, este suficient s ne intoarcem in timp si s vedem cum societtile arhaice si traditionale tratau acest aspect. Traditia si folclorul nostru (si nu numai) consemneaz prin numeroase datini si obiceiuri existenta unor adevrate institutii premaritale care pregteau adolescentul din perioada timpurie pentru viata de familie. Aceste institutii se organizau la nivelul obstei, erau atent supravegheate si constituiau o adevrat scoal de caractere si tinut moral (vezi mai sus). Aceast pregtire dura ani de zile, in cadrul creia tanrul sau tanra cpta notiunile de baz privind viata de familie, rolul brbatului, rolul femeii, raporturile dintre ei, locul nasterii in cadrul familiei, relatiile cu copiii, obiceiuri, traditii, care erau treptat preluate de tanra generatie ca indrumri cu adanci semnificatii educative. Depsirea varstei optime pentru cstorie (20 ani la fete si 25 ani la bieti) de pild, era aspru sanctionat de obste prin epitetul de ‘fat btran’ sau ‘flcu tomnatic’, care era similar cu incapacitatea tanrului de a-si implini destinul. De aici si statutul social al celor in cauz, deloc de invidiat. Comunittile rurale pstreaz inc multe din aceste obiceiuri ce s-au dovedit in timp extrem de productive, dovad c au rezistat. ntrebarea care se pune este: ce ofer societatea modern, mai ales urban, ca alternativ in pregtirea tanrului pentru viata de familie? Oferta este de-a dreptul dezarmant. Sistemul educational nu ofer decat un spatiu redus familiei, si acela prezentat intr-un stil si continut lamentabile. Prin programe educationale se incearc stergerea diferentelor de gen, stergerea stereotipiilor legate de viata de familie (rolul mamei si al tatlui) si chiar folosirea sintagmei ‘unul din printi’ in loc de mam sau tat. Consilierea premarital nu este decat o actiune formal, mass media rareori abordeaz problema cstoriei si familiei la modul serios, alunecand de regul in banal, frivol si comic, iar personalittile prezentate tinerilor ca modele, VIP-uri, sau alte asemenea, sunt rareori valori adevrate. Psihologii si sociologii au opinii diferite si amestec lucrurile intr-o manier lamentabil. n tot cazul, inc nu se poate vorbi in tara noastr de o atitudine transant a acestor categorii de specialisti. Corpului didactic, bulversat si el de noile orientri, ii revine greaua misiune de a discerne intre valorile adevrate si tendintele actuale in procesul instructiv educativ. ntotdeauna vom gsi rspunsul dac ne intoarcem din nou la familie si la rostul ei in devenirea si implinirea destinului biologic si social al omului, in scurta lui trecere prin aceast lume concret, limitat atat de drastic intre cele dou momente cruciale ale existentei, nastere si moarte, si implinit totusi in concret prin familie. Coalitia pentru Familie nu numai c militeaz pentru statutul traditional al familiei, dar lupt pentru introducerea unor prevederi legislative clare, consfintite in legea fundamental a trii noastre, care s stipuleze cu claritate c familia este format din brbat si femeie, uniti prin cstorie, dimpreun cu descendentii lor directi in cadrul relatiilor de familie ce decurg din acest act. Eforturile care se fac la nivel national prin platforma de sprijin ‘mpreun’ pentru modificarea articolului 48 din Constitutia Romaniei au ca scop tocmai mentinerea firescului in domeniul relatiei de familie, pentru a prezerva astfel una din marile valori ale umanittii – familia – cu tot ce a insemnat ea in istoria noastr si a lumii. Este cu atat mai important cu cat si evolutia normal a adolescentului se indreapt ctre firescul existential, ca o tendint natural intruchipat in familie, asigurandu-ne astfel continuitate noastr ca Neam si Tar.
* Valeriu Lupu – doctor n stiinte medicale
