European Dignity Watch sesizeaz� �nc�lcarea democratiei din Rom�nia prin ignorarea celor trei milioane de rom�ni

Anul trecut, in mai, Coalitia pentru Familie a depus la Parlament cele 3 milioane de semn�turi pentru revizuirea Constitutiei. Formularea propus� pentru articolul 48 alin. 1 din Constitutie este: ‘Familia se intemeiaz� pe c�s�toria liber consimtit� intre un b�rbat si o femeie, pe egalitatea acestora si pe dreptul si indatorirea p�rintilor de a asigura cresterea, educatia si instruirea copiilor’. Actualul text al Constitutiei se refer� la c�s�toria dintre soti. Roxana Stanciu, director al European Dignity Watch, o organizatie international� cu sediul in Bruxelles, a povestit firul evenimentelor care s-au desf�surat pentru incercarea de punere in practic� a referendumului de modificare a Constitutiei. ‘Printr-o Initiativ� a Cet�tenilor, peste trei milioane de persoane din Romania si-au exprimat dorinta de a avea un referendum asupra c�s�toriei. Acesta este cel mai puternic sprijin exprimat vreodat� pentru o astfel de initiativ� in istoria modern� a t�riisi este prima dat� cand o initiativ� a cet�tenilor a fost folosit� in Romania de la c�derea comunismului in 1989. �n ciuda acestui fapt, organizarea referendumului a fost amanat� in mod repetat f�r� explicatii, ignorand astfel vointa a trei milioane de cet�tenisi ridicand preocup�ri serioase cu privire la procesele democratice s�n�toase si democratia in general. Initiativa cet�tenilor, care a fost solicitat� de Coalitia pentru Familie din Romania, a adunat mai mult de 3 milioane de semn�turi in 2016de peste sase ori mai mult decat era nevoie. Obiectivul s�u a fost acela de a solicita un referendum privind modificarea Constitutiei t�rii astfel incat s� recunoasc� c�s�toria doar ca uniune pe tot parcursul vietii intre un b�rbat si o femeie. �n mod specific, a solicitat o modificare a articolului 48 din Constitutie, care afirm� in prezent: ‘Familia se bazeaz� pe c�s�toria libert�tii sotilor, pe deplin egalitatea acestora, precum si pe dreptul si obligatia p�rintilor de a asigura cresterea, educatia si instruirea copiilor lor’. Initiativa ar inlocui ‘soti’ cu ‘un b�rbat si o femeie’. La vremea respectiv�, Mihai Gheorghiu, presedintele Comitetului de initiativ� a cet�tenilor, a declarat c� ‘acesta este un moment istoric… �ntr-un spectacol de solidaritate f�r� precedent, trei milioane de romani au semnat acest amendament propus.’

Rom�nia a depasit minimul cerut de initiativele cetatenilor europeni

Acesta a fost cel mai puternic sprijin public primit vreodat� pentru o initiativ� a cet�tenilor in Romania. A fost, de asemenea, o demonstratie f�r� precedent a sustinerii unei Initiative Cet�tenesti la nivelul UE. �n mod normal, o initiativ� a cet�tenilor europeni necesit� un minim de un milion de semn�turi, ceea ce reprezint� aproximativ 0,2% din populatia UE. Cu trei milioane de semn�turi, ins�, Initiativa din Romania a dep�sit cu mult aceasta, reprezentand aproximativ 15% din populatia global� a t�rii. Nici o alt� Initiativ� Cet�teneasc� european� nu a primit niciodat� un sprijin atat de coplesitor. Este important s� preciz�m faptul c� aceast� comparatie nu cuprinde referinte legate de situatiile diferitelor state membre UE, ci doar de Initiativele Cet�tenesti, care sunt un instrument oficial la nivel de UE.

Initiativa este �n deplina concordanta cu jurisprudenta rom�neasca si europeana

La prima propunere, Initiativa a fost aprobat� in unanimitate de Curtea Constitutional� a Romaniei, in iulie 2016. La acel moment, Curtea a constatat c� a indeplinit toate cerintele constitutionale si c� ar putea proceda conform planului. Decizia lor a subliniat chiar faptul in care ‘Curtea concluzioneaz� c� ‘propunerea’ nu elimin�, elimin� sau anuleaz� institutia c�s�toriei’ si a subliniat c�, inlocuirea sintagmei ‘intre soti’ cu ‘intre un b�rbat si o femeie’ clarific� doar exercitarea dreptului fundamental la c�s�torie prin afirmarea expres� a faptului c� aceasta trebuie incheiat� intre parteneri de diferite sexe biologice. Acesta a fost, de fapt, sensul original al textului. �n 1991, cand a fost adoptat� actuala Constitutie, c�s�toria a fost v�zut� in Romania in sensul s�u traditional, ca fiind unirea unui b�rbat si a unei femei. Initiativa se bazeaz� pe articolul 2 al Constitutiei Romaniei, care stipuleaz� c� ‘suveranitatea national� apartine poporului roman, care il exprim� prin (…) referendum’. De asemenea, este in deplin� concordant� cu jurisprudenta stabilit� a Curtii Europene a Drepturilor Omului, Curtea de Justitie a Uniunii Europene si pozitiile Comisiei de la Venetia (consiliu consultativ al Consiliului Europei, alc�tuit din experti independenti in domeniul dreptului constitutional). Initiativa a g�sit, de asemenea, un sprijin larg din partea tuturor grupurilor crestine din Romania, inclusiv denominatiile ortodoxe, catolice si evanghelice. �n plus, grupurile juridice internationale, cum ar fi ADF International, Consilierul pentru Libertate si Centrul European pentru Drept si Justitie, sprijin� de asemenea initiativa.

O �nt�rziere inacceptabil� a unui proces democratic

�n ciuda acestui sprijin larg, interesele puternice acum incearc� s� o opreasc�, chiar dac� exist� proceduri foarte clare care trebuie urmate. Potrivit ADF International, ‘in sistemul juridic roman, un referendum declansat de o initiativ� a cet�tenilor trebuie s� treac� printro serie de m�suri intense: dup� ce Initiativa este aprobat� de Curtea Constitutional�, ea este examinat� de Comitetele Juridice si Plenare ale atat Senatul, cat si Camera Deputatilor, care trebuie s� o aprobe cu o majoritate de dou� treimi’. Din nefericire, chiar si dup� aprobarea in unanimitate a Curtii Constitutionale din Romania in iulie 2016, atat Senatul, cat si Camera Deputatilor au refuzat initial competenta de a evalua initiativa cet�tenilor. Acest lucru s-a intamplat in ciuda faptului c� este prev�zut in Constitutie si le cere s� ia m�suri. Aceasta a fost o situatie f�r� precedent care a intarziat efectiv procesul intr-o manier� inacceptabil�. �n mai 2017, aproape un an mai tarziu, Camera Deputatilor din Romania a luat in cele din urm� o actiune in aceast� privint� si a votat in favoarea modific�rii Constitutiei natiunii pentru a defini c�s�toria drept unirea unui b�rbat si a unei femei. Din totalul parlamentar de 270, votul final a fost de 232 de voturi pentru, iar 22 impotriv� si 13 abtineri. La scurt timp, Comitetele pentru Drepturile Omului si Comitetul pentru Egalitate din Senatul Romaniei au ales, de asemenea, s� aprobe amendamentul. Dac� Senatul Romaniei voteaz� in favoarea amenda mentului, atunci referendumul va fi automat programat pentru ultima duminic� a urm�toarelor 30 de zile. Dar observ�m cu mare ingrijorare nu numai faptul c� voturile din Senat nu au avut loc inc�, ci c� nu exist� un calendar clar pentru aceasta.

Preocupari serioase privind democratia si transparenta

�ncepand cu luna mai 2017, nu sa inregistrat niciun progres in ceea ce priveste initiativa cet�tenilor. Oficial, statutul Initiativei este c� acum este ‘la lucru in comisiile permanente ale Senatului’. Desi cele dou� mari partide politicesocialdemocrat ii si liberaliisi-au promis in scris sprijinul pentru Initiativ�, ei pan� acum nu a reusit s� fac� acest lucru in practic�. Potrivit lui ADF International, acest lucru este dovedit de cateva declaratii f�cute de membrii mei ai esaloanelor superioare ale unit�tii politice, care se opuneau, au criticat sau au denaturat de la bun inceput Initiativa Cet�tenilor. �n ciuda acestei inactiuni, Parlamentul Romaniei, la inceputul lunii septembrie 2017, a adoptat un proiect neasteptat de modificare a legii deja existente privind referendumul din Romania. Acest lucru a fost conceput in mod clar pentru a contracara eforturile celor care sustin initiativa cet�tenilor, deoarece, in conformitate cu legislatia in vigoare, urm�torul pas ar fi fost, in mod normal, organizarea referendumului propriu-zis. Manevrele legislative sunt un exemplu de intarzieri nelegitime si nejustificate care au a fost folosit pentru a incetini sau chiar opri referendumul c�s�toriei. Dar, cu mai mult de trei milioane de voci care si-au dat consimt�mantul scris acum un an si jum�tate pentru a organiza un astfel de referendum, pentru o cauz� in care cred, eforturile celor care se opun initiativei pot fi v�zute doar ca nedemocratice. Folosirea unor astfel de tactici pentru a in�busi exprimarea liber� si pentru a contracara vointa politic� a cet�tenilor unei societ�ti moderne ar trebui s� fie de mare preocupare pentru cei care apreciaz� democratia si transparenta in Europa.

* Razvan Marinescu