Pe data de 6 august, srbtoarea ortodox, crestinii srbtoresc Schimbarea la Fat a Domnului si Mntuitorului nostru Iisus Hristos, numit n popor Probejenia sau Obrejenia. Este una dintre cele mai mari srbtori religioase, asimilat srbtorii ce marcheaz desprtirea de var, schimbarea vesmintelor naturii, dar si ale oamenilor, cu cele ale noului anotimp.
Domnul nsotit de ucenicii si a venit la muntele Taborului, din Galileea, urmat ndeaproape de ucenici si mult popor. Iar dup sase zile, Iisus a luat cu Sine pe Petru, pe Iacov si pe Ioan, fratele lui, si i-a dus ntr-un munte nalt, de o parte. Si S-a schimbat la fat, naintea lor, si a strlucit fata Lui ca soarele, iar vesmintele Lui s-au fcut albe ca lumina. Si iat, Moise si Ilie s-au artat lor, vorbind cu El. Si, rspunznd, Petru a zis lui Iisus: Doamne, bine este s fim noi aici; dac voiesti, voi face aici trei colibe: Tie una, si lui Moise una, si lui Ilie una. Vorbind el nc, iat un nor luminos i-a umbrit pe ei, si iat glas din nor zicnd: Acesta este Fiul Meu Cel iubit, n Care am binevoit; pe Acesta ascultati-L. Si, auzind, ucenicii au czut cu fata la pmnt si s-au spimntat foarte. Si Iisus S-a apropiat de ei, si, atingndu-i, le-a zis: Sculati-v si nu v temeti. Si, ridicndu- si ochii, nu au vzut pe nimeni, dect numai pe Iisus singur. Si pe cnd se coborau din munte, Iisus le-a poruncit, zicnd: Nimnui s nu spuneti ceea ce ati vzut, pn cnd Fiul Omului Se va scula din morti. Prin etimologie popular, (Pr)Obrejenie aduce dup sine probozirea cuvnt mprumutat din slavon proobraziti adic a mustra, a dojeni, a certa pe cineva, a face de rusine, a ocr pe cei neasculttori n aceast zi dar si n decursul anului ce vine. Aceast srbtoare n popor, este situat n interiorul Postului Sfintei Marii, astfel nct este Dezlegare la Peste. Este asadar momentul de ceart ntre var si toamn. Se crede astfel c din acest moment ntreaga natur capt amprenta toamnei. Agricultorii cred c, dup 6 august, este posibil oricnd cderea brumei, dar rareori se ntmpl asa, n schimb si mai face aparitia grindina. Detintorii de fnete consider c acum este momentul cositului otavei, pentru c nainte de Schimbarea la fat se crede c ar avea un gust dulceag si se obtine mai putin, n schimb, cosit imediat dup aceast dat, se spune c este srat si consistent ca si fnul din prima recolt. Tot acum sunt estimate roadele livezilor, din convingerea c de atunci nainte fructele nu se mai aleg, adic nu mai cad singure si vor ajunge s se coac. Dac pn la aceast vreme fuseser veninoase, apare prima dulceat a lor. De la Probejenii nainte apele prind a se rci n credinta popular se crede c cerbii le spurc, urinnd n ele iar deacum nimnui nu-i mai este ngduit s se scalde iar cel ce va intra n acea zi n ap se va schimba la fat binenteles c n ru. Se schimb chiar si frunza codrului dnd verdele crud pe galbenul auriu dnd de veste rndunelelor c trebuie s se urce pe spatele berzelor pentru a pleca n zone mai calde stenii tinnd srbtoarea n credinta ca ele vor putea trece toate mrile fr nici un pericol. Acum la plecarea berzelelor n cltorie, nu e bine s plece nimeni n drumetii pentru a nu rtci drumul de ntoarcere spre cas. Omul care are dor de ochi dragi ce sunt la distant mare se uit dup berze, ca dorul s se duc cu ele. Serpii, soprlele si toate insectele intr n pmnt iar sarpele ce nu a intrat pn la aceast zi poate fi omort. Dac un tnr vede un astfel de sarpe si nu-l omoar, sarpele se va preface n zmeu iar tnrul pn la anul si va pierde viata. Probajele n credintele btrnesti ar niste sfinte, diferite de Rusalii sau Iele, lsate de Dumnezeu pe pmnt pentru a face dreptate ntre oameni. Ca pedeaps la un om pentru un ru ce-l face, sfintele l proboza pe om si, dac omul nu se pocia, era sortit mortii. n acea zi fiecare femeie sau brbat se fereste de a se ocr unul pe altul, cci tot anul nu trieste dect n sfad cu altii. Pe cine doare capul la Schimbarea la fat, acela un an de zile sufer tot asa. Dac pn la Probejenie gospodinele se pzesc ca s nu mnnce mere sau pere pn la aceast zi, de Mosii de Schimbarea la fat se dezleag mncarea strugurilor care sunt dusi la biseric pentru a fi sfintiti. Boabele de struguri desprinse de pe ciorchini si sfintite se numesc coliv de struguria. n zonele preponderent viticole are loc ritualul sfintirii si binecuvntrii strugurilor, dup care ofranda sacr pregtit ca aliment ritual, coliva de faguri de miere mpreun cu hidromel este dus si sfintit la biseric, n cazul crestinilor, oamenii lund apoi cte un bob ca anafur din rodul viilor spunndu-se: boab nou n gur veche era ca o mprtsanie ce nlesnea comunicarea cu mortii neamului si ddea speranta vietuirii pentru cei rmasi n lumea alb. Att strugurele ct si pestele care se mnnc n aceast zi sunt simboluri ale renvierii, schimbrii, prefacerii si continuittii iar cel ce mnnc struguri nainte de aceast zi, se spune c si afuriseste matele. n preajma acestei srbtori, stupii care au fost transportati n pastoral sunt pregtiti s fie adusi acas, iar buruienele si florile prind a se vesteji si nu mai au n ele dulceat. Cine nu srbtoreste Obrejenia, se usuc si nglbeneste ca si florile si e rea de lovituri, plosnite, trsnete, incendii si contra frigurilor. Toti copiii trebuie s fie asculttori si cuminti, ca s nu fie proboziti, ocrti, n aceast zi, c vor fi proboziti tot anul. Fetele nu se spal pe cap, pentru c altfel prul nu le-ar mai creste, cum nici iarba nu va mai creste ncepnd cu aceast zi de nceput al toamnei. Femeile, mai ales n mediul rural, nu mai las noaptea ferestrele deschise, nu att de teama frigului care se instaleaz spre toamn, ci din credinta c, n miez de noapte, duhurile rele se trag, de frig, n case si c membrii familiei atinsi de ele rmn o vreme cu membrele ntepenite sau strmbe, de parc i-ar fi tras curentul. Numai atta-i vara, var/ Pan-i patu mandrii-afar/ Dac mandra patu-si mut/ Poti s stii, vara-i trecut. n aceast zi se recolteaz de pe cmp ultimele plante si fructe de leac cu puteri vindectoare: leustean, mprteas, avrmeas, usturoi, flori de musetel, precum si o crengut cu sapte prune, sau alune si se pstreaz la un loc neumblat, ca s nu fie stricate de ceva. Adunate n aceast zi si dup un anume ritual, plantelor si fructelor se descnt de urt si sunt socotite a avea mare putere de vindecare a frigurilor si altor maladii. Babele satului descnt de urt n aceast zi, zicnd s se despart cineva de o fiint iubit si s plece cum pleac berzele. n aceast zi culeg coarne bune pentru femei, la nastere. Acum se pune balig de vac la uscat, bun spre a se afuma cu ea cei ce sufer de njit. n direct legtur cu aspectul religios-crestin, srb- toarea poate semnifica si schimbarea noastr n bine, schimbarea invidiei n bucurie, a ruttii n iertare, a mpcrii cu sine si cu ceilalti.
Dan Horgan
