Ultima carte datorat profesorului Dumitru V. Apostolache, ‘Vieti dedicate eternitatii’, demonstreaz, in primul rand, apropierea matematicii de viat, de tririle noastre personale, de dorintele si visele noastre. Parcurgand paginile cartii, intelegem c matematica si slujitorii si nu constituie o lume abstract, ci una apropiat de cultur, de literatur, de tririle religioase, adic de umanism. Dup lectur, ne eliberm de multe prejudecti curente. Jean Jacques Rousseau consemneaz, in confesiunile sale, un moment in care se dovedeste lipsit de lirism, un moment de exprimare poetic a sentimentelor, si atunci interlocutoarea sa ii d un sfat ironic: ‘Studiate le matematiche’. La fel, unii au considerat literatura si matematica drept dou linii paralele care in viziunea lui Euclid nu se vor intalni niciodat, iar in viziunea modern, doar la infinit. Crtile semnate de profesorul Dumitru V. Apostolache contrazic toate asertiunile de mai sus prin varietatea lor tematic, de la stiint la literatur, la umor. n ‘Vieti dedicate eternitatii’ vom intalni personalitti inscrise in mod diferit in ierarhia valorilor, dar exprimand aceleasi valori umane, mai mult sau mai putin in mod impresionant. Un prim personaj intrutotul impresionant, deschizand galeria personalittilor evocate, este Spiru Haret, cel mai de seam ministru al invtmantului pe care l-au avut romanii. ntr-o perioad in care Romania intrase in perioada modernizrii, atunci cand se punea baza institutiilor care s ne aduc un loc cel putin egal in peisajul intelectual uman, Spiru Haret a fost un adevrat om providential. Desi armean de origine, s-a identificat in tot ceea ce a realizat cu spiritul national romanesc, cu promovarea identittii nationale. Se remarc, mai intai, prin strlucite studii la Paris, cptandu-si de atunci un prestigiu permanentizat in timp. Dumitru V. Apostolache ne prezint o informatie care ar trebui s fie cunoscut de toti romanii: ‘Ca un omagiu adus memoriei sale, in 1977, cu ocazia cartografierii suprafetei nevzute de pe Terra a Lunii, unei formatiuni lunare i s-a dat de ctre Uniunea International Astronomic numele de Cercul lui Haret’. Dup terminarea studiilor, a fost solicitat in mod insistent s rman in cadrul invtmantului superior francez. Dand dovad de un patriotism care, se pare, lipseste aproape in totalitate romanilor care studiaz astzi in strintate, se hotrste s se intoarc in tar. Aici, valoarea sa stiintific, dublat de o rar capacitate organizatoric, ii asigur o carier strlucit. Ministru in mai multe randuri, se preocup de dezvoltarea invtmantului romanesc de toate gradele, concentranduse asupra invtmantului primar, care reprezenta o necesitate stringent. Datorit lui Spiru Haret s-au format, in acel timp, acei invttori pe drept cuvant numiti apostoli ai satelor. Fiecare dintre ei reusea s fie un bun cadru didactic, dar in acelasi timp s indrume viata stenilor, s realizeze activitti la cminele culturale, infintate tot de Spiru Haret, s conduc Bnci Trnesti, s fie judector si sftuitor al tranilor, iar pe timp de rzboi s se disting prin eroism in calitate de ofiter de rezerv. La terminarea faculttii, in 1965, autorul a mai intalnit urme ale ‘haretismului’: ‘Mie de 23 de ani, unii trani btrani imi spuneau fr umilint, dar cu mare respect, <>. n 1968, dup evenimentele din Cehoslovacia, la o conferint datorat inceputului anului scolar, am tinut un discurs in care i-am elogiat pe cehi, considerand c eroismul lor s-a datorat in parte si faptului c au druit lumii poate pe cel mai mare pedagog al tuturor timpurilor, Jean Komenski, cunoscut mai ales sub numele de Comenius. Dup discursul considerat de cei mai multi prea indrznet, si cuprinsi parc de team, la sfarsitul festivittii am fost oarecum izolat de ctre colegi. Dar imediat am fost inconjurat de invttori varstnici, cu prul alb sau fr, care mi-au stans mana si m-au feliciat. Erau, cred, ultimii <>’. O alt personalitate, de data aceasta vasluian, Gheorghe Vrancianu, este considerat de Dumitru V. Apostolache drept fondatorul geometriei moderne in Romania si unul dintre marii matematicieni ai lumii. Dup studii strlucite in tar, se va specializa mai intai in Germania, la celebra universitate Gttingen, apoi isi va da doctoratul in Italia. A urmat studii in Germania, dar si la prestigioasele universitti Harvard si Princeton. Si, la fel ca Spiru Haret, se intoarce in Romania. Rezumand activitatea marelui matematician, Dumitru V. Apostolache subliniaz in legtur cu opera sa: ‘Cele peste 300 de lucrri (crti, articole si monografii ale unor cercettori romani si strini) cuprind aspecte din toate ramurile geometriei moderne, de la teoria clasic a suprafetelor la notiunea de spatiu fibrat, in care Gheorghe Vrancianu si-a adus o exceptional contributie’. Gheorghe Vrancianu este, in primul rand, o personalitate a judetului Vaslui, desi este revendicat si de judetul Bacu. El s-a nscut in comuna Lipova, satul Valea Hogii, localitate care sute de ani a fost in judetul nostru, trecand la Bacu in urma unor recente reforme administrative. La fel s-a intamplat si cu marele om politic Petre P. Carp, din Tibnesti, localitate care, tot asa, sute de ani a fost in tinutul Vasluiului, iar din 1968 a ajuns in judetul Iasi. Este bine c suntem atat de bogati in personalitti incat acestea sunt revendicate de altii. La Codiesti s-a nscut un alt mare matematician de origine vasluian, Radu Miron, considerat de autorul crtii, intre altele, drept patriarh al matematicii iesene si nu numai. Bogata sa activitate este la fel de impresionant si, putem spune, coplesitoare. Ne oprim numai la un aspect care ni se pare inedit. Plecand din Codiesti, Radu Miron a ajuns s predea ca ‘visiting professor’ la universitti din Japonia, Germania, Italia si Canada. A fcut parte din conducerea unor reviste de specialitate din Japonia, Statele Unite, Egipt. A fost prezent, prin citarea lucrrilor sale, in 8 monografii publicate in Statele Unite, Singapore, Olanda si Canada. Ce m-a uimit ins cel mai mult ca lector al crtii profesorului Dumitru V. Apostolache au fost legturile sale cu oamenii de stiint din Japonia, tar in care prezenta sa stintific a fost remarcabil. n legtur cu apropierea noastr cultural cu aceast tar stiam pan acum doar c intre lecturile obligatorii ale elevilor japonezi figura si o poveste de Ion Creang. Cunoasterea mi-a fost depsit de ptrunderea lui Radu Miron in paginile stintifice din Japonia, o tar cu un atat de mare prestigiu. Tot din judetul Vaslui provine un alt mare matematician contemporan cu noi, profesor universitar doctor Ovidiu Carj, originar din satul care se numeste tot Carja, ceea ce lui Dumitru V. Apostolache i se pare interesant. De fapt, este vorba de un stravechi neam de pe valea Prutului, despre cminarul Gheorghe Carj, despre care Alexandru Beldiman ne povesteste, in ‘Jalnica tragodie a Moldovei’, c, in 1821, a fost ucis miseleste de eteristii greci. Multimea lucrrilor si participrilor sale stintifice pe mai multe continente ar acoperi zeci de pagini. Crtile semnate de Ovidiu Carj au fost publicate, in majoritate, in limba englez. Iat o concluzie a autorului: ‘Profesorul universitar Ovidiu Carj are un curriculum vitae impresionant. Cititorul interesat ar putea gsi, in prezentarea fcut de mine, <> in matematic. El const in a deveni un profesionist, fie pe linie didactic, fie din postura de cercettor. Opera impresionant a profesorului Ovidiu Carj este o combinatie fericit, armonioas si plin de virtuozitate intre munca de cercetare si cea didactic.’ n continuare, semnalm numai urmtoarele mari sectiuni ale crtii, intitulate ‘Medalioane perene’, ‘Arpegii culturale’, ‘Ceea ce ne face fericiti ne defineste’, si o ‘Addenda’. Sunt capitole asupra crora ne vom opri alt dat. Tin s mentionez, doar, c portretele unor adevrati slujitori ai invtmantului sunt cu atat mai necesare cu cat asistm, in zilele noastre, la adevrate linsaje ale unor cadre didactice in pres, mai ales in cea audio-vizual de plan central. Ai impresia c autorii stirilor exagerate, ingrosate, difuzate de zeci si zeci de ori, denigrand invttori si profesori, parc n-au trecut niciodat prin scoal. Grecii antici ii considerau pe cei care si-ar fi ucis invttorul drept ucigas al propriilor printi, respectiv paricizi. n aceast categorie se inscriu, din punct de vedere moral, si cei de la televiziunile centrale, probabil in mare parte corigenti sau repetenti.
* Dan Ravaru
