Revista liceului negrestean Nicolae Iorga”, Als Ob, este n acest an, pentru a doua oar consecutiv, vicecampioan national la Concursul de Reviste Scolare, sectiunea liceu”. Este o revist de atitudine cartitudinal” scris pentru un public mai larg dect segmentul strict scolar, si anume pentru oricine interesat de fenomenele culturale n general. Revista este coordonat, de 6 ani, de consilierul educativ al liceului, profesorul Florin Onic.
‘Als Ob’ este o sintagm in limba german care se traduce prin ‘ca si cum’, fiind deja consacrat in spatiul cultural occidental. Pentru noi, semnific deschiderea ctre imaginatie si cunoastere prin joc, comunicare si creatie. Revista are in alctuire cinci rubrici: ‘Alsografia’, ‘Cronotopis’ (jurnale de tot felul), ‘Literosfera’ (interviuri literare, recenzii la crti, creatii literare), ‘Artitudini’ (materiale legate de art – traditii, fotografie, film de art contemporan si nu numai), ‘Ad Libitum’ (evenimente culturale, pagini de internaut, revista revistelor cu comentarii la articole din alte reviste si prezentri ale unor reviste de top din tar). Cea mai important rubric pentru noi este prima, care s-ar putea traduce ‘scriere alsobist’, in cadrul creia, intr-o manier ludic (care este extins la nivelul intregii reviste), publicm rezultatele jocurilor noastre eseistice, atelierelor de creatie in grup in manier avangardist si altele. Revista apare de patru ori pe an, in fiecare anotimp, si fiecare numr contine 150- 170 de pagini, iar editarea text-imagine este realizat in programul Open Office de ctre sectiunea specializat a redactiei. Printul, brosarea si alte operatii necesare formei finale (manufacturate) sunt realizate in Laboratorul de Editare Text-Imagine din cadrul liceului negrestean. Concursul National de Reviste Scolare are o etap judetean, in cadrul creia se formeaz la nivelul fiecrui Inspectorat Scolar o comisie care jurizeaz revistele din judet, trimitand la faza national un numr maxim de 10 reviste la sectiunea ‘liceu’ si 10 reviste la sectiunea ‘gimnaziu’. La etapa final, un juriu de specialitate are de evaluat la fiecare sectiune un numr de aproximativ 150-200 de reviste. Dintre acestea, doar 40 sunt laureate, si se stabileste o ierarhie final. n lista de laureate din acest an revista ‘Als Ob’ ocup pozitia a doua, si este de consemnat faptul c in intreaga list a sectiunii ‘liceu’ se regsesc doar dou reviste de la licee tehnologice. n cazul nostru, cu o baz de selectie mult redus, spre diferent de atatea Colegii Nationale si licee teoretice din tar, performanta de a edita o revist cultural care se adreseaz si cititorului matur este una deosebit. Pasiunea pentru cultur poate fi transmis tinerilor indiferent de mediul din care provin. Membri ai revistelor laureate vor participa in perioada imediat urmtoare la Tabra de Reviste Scolare de la Muncel (judetul Iasi), unde vor primi diplomele si premii in crti, si unde vor realiza impreun o revist. Rezultatele jurizrii la editia din acest an, desfsurat la etapa national in perioada 15 mai – 5 iunie, sunt urmtoarele (prezentm doar primele zece pozitii): 1. ‘Alecart’ – Col. Nat. Iasi, IS (497 p) (revist care a castigat locul I si anul trecut, realizat in parteneriat de elevi ai Colegiului National Iasi, ai Colegiului de Art ‘Octav Bncil’ Iasi si ai Colegiului National ‘Petru Rares’ Suceava) 2. ‘ALS OB’ – Lic. Tehn. ‘N. Iorga’, Negresti, VS (486 p) 3. ‘Spre lumin’ – Col. Nat. Iasi, IS (486 p) 4. ‘LZR’ – Col. Nat. ‘Gh. Lazr’, Bucuresti (583 p) 5. ‘Galleria’ – Lic. ‘V. Alecsandri’, Iasi, IS (482 p) 6. ‘Orizonturi’ – Col. Tehnic ‘A. Saligny’, Bucuresti (481 p) 7. ‘Noi – Avatarurile feminittii’ – Lic. Teor. ‘A. Iancu’, Cluj-Napoca (481 p) 8. ‘Exuvii’ – Lic. Teor. ‘N. Blcescu’, Cluj- Napoca (477 p) 9 ‘Altfel 2017′ – Lic. Teor.’I. Luca’, Vatra Dornei, SV (475 p) 10. ‘Lyceum’ – Col. Nat. ‘Dragos Vod’, Campulung Moldovenesc, SV (473 p) Extras din manifestul redactiei Revista ALS OB apare pentru acele fiinte umane care sunt inzestrate cu capacitatea de a descifra mesajele scrise sau figurative, si care prezint urmtoarele abilitti: – de a prefera s-si utilizeze gandirea, mcar in 10% din timpul in care sunt in stare de veghe, pentru altceva decat simpla si banala supraveghere a desfsurrii, mai mult sau mai putin satisfctoare, a nevoilor fiziologice de baz – de a evita s-si consume energia in activitti cum ar fi: mizantropia cu toate stadiile ei, agresivitatea de orice fel, ranjeala salivant, marlnia, accesarea minciunii ca solutie de viat, ura explicit sau implicit, zazania, invidia acut (invidia este acceptabil numai in stadiul incipient), interpretarea si rsucirea pe toate prtile a vietii personale a altora (verificati dictionarele din cand in cand, pentru a v reaminti semnificatia termenului ‘personal’ sau, dac acest lucru se dovedeste imposibil, incercati s v imaginati cum v simtiti voi cand altcineva face acest lucru in legtur cu evenimentele din viata voastr care transpar sau pur si simplu sunt inventate de ctre ceilalti) – de a nu gandi si scoate in evident mai intai aspectele negative, atunci cand intr in contact cu un fenomen nou, cu ideea sau realizarea cuiva care are indrzneala ignobil de a exista in afara minunatei sale sfere de interes; ce-ar fi dac prima dat am enunta unul sau dou lucruri bune? Oare s-ar usca gura si ar cdea (hmmm tot ce se poate! acest aspect trebuie regandit) – de a lupta prin mijloace spirituale cu miopia ideilor, un astfel de mijloc fiind, spre exemplu, mersul pe biciclet! si asta pan se descoper vaccinul (not: miopia ideilor a fost descoperit recent de un savant thailandez care stipuleaz c aceast boal, care va deveni fatal, are drept efect principal imposibilitatea de a identifica diferentele specifice ale ideilor sau genul lor; partea bun – se poate, in sfarsit, dac nu o stopm, s ajungem s infptuim cu surle si trambite mult ravnita globalizare, pentru c – nu-i asa? – vom fi toti la fel) – de a-l asculta pe cellalt inainte de a se grbi in a se comunica pe sine – de a reflecta si de a reconsidera propriile opinii (de altfel intotdeauna extrem de intemeiate!) – de a-si inchipui mcar cum e s fac gratuit binele – de a vocifera impotriva nedrepttilor de orice fel si de a face orice ca s le impiedice, cu exceptia anihilrii propriei persoane (care s-ar putea realiza, de exemplu, prin incendie – rea propriului trup in fata Primriei Municipale) – de a hrni animalele incapabile s se hrneasc singure, pentru c ele ne ajut s nu fim singura specie neajutorat de pe planet – de a fi curios in legtur cu misterele universului si cu sensurile ultime, profunde, ale existentei umane; de fapt, intr-o prim faz se accept si abilitatea de a fi pur si simplu curios, nu conteaz in legtur cu ce; despre restul, mai vorbim – de a utiliza calculatorul ca simplu instrument ‘care este’; nu v lsati folositi de ctre calculator! – de a-si pstra intr-o prticic de suflet tendinta bibliofil, cu adnotarea c suntem datori s incercm s depsim in mod constant recordul absolut de donator la sectia ‘Reciclarea hartiei’ – de a avea sentimente si de a le intelege, mcar partial sau aproximativ; mai ales de a si le asuma; dac se poate, fiecare ar trebui s- si calculeze in procente disponibilitatea de a avea sentimente sau de a si le intelege (not: o echip de cercettori islandezi, dup un studiu indelungat efectuat cu resurse obtinute, bineinteles, de la fonduri guver – namentale SUA, a descoperit c procentulprag este de 37, 54%; in traducere pentru noi, neofitii: cine coboar sub acest prag nu prea stie pe ce lume calc, iar cine-l depseste inseamn c incepe s se inteleag pe sine; pentru detalii suplimentare sau mcar extraor – dinare, puteti consulta site-ul http:// www.not/now/john.com)
* Prof. Lucian Sava, consilier de imagine
