Revista liceului negrestean „Nicolae Iorga”, Als Ob, este în acest an, pentru a doua oarã consecutiv, vicecampioanã nationalã la Concursul de Reviste Scolare, sectiunea „liceu”. Este o revistã de „atitudine cartitudinalã” scrisã pentru un public mai larg decât segmentul strict scolar, si anume pentru oricine interesat de fenomenele culturale în general. Revista este coordonatã, de 6 ani, de consilierul educativ al liceului, profesorul Florin Onicã.
‘Als Ob’ este o sintagmã in limba germanã care se traduce prin ‘ca si cum’, fiind deja consacratã in spatiul cultural occidental. Pentru noi, semnificã deschiderea cãtre imaginatie si cunoastere prin joc, comunicare si creatie. Revista are in alcãtuire cinci rubrici: ‘Alsografia’, ‘Cronotopis’ (jurnale de tot felul), ‘Literosfera’ (interviuri literare, recenzii la cãrti, creatii literare), ‘Artitudini’ (materiale legate de artã – traditii, fotografie, film de artã contemporan si nu numai), ‘Ad Libitum’ (evenimente culturale, pagini de internaut, revista revistelor cu comentarii la articole din alte reviste si prezentãri ale unor reviste de top din tarã). Cea mai importantã rubricã pentru noi este prima, care s-ar putea traduce ‘scriere alsobistã’, in cadrul cãreia, intr-o manierã ludicã (care este extinsã la nivelul intregii reviste), publicãm rezultatele jocurilor noastre eseistice, atelierelor de creatie in grup in manierã avangardistã si altele. Revista apare de patru ori pe an, in fiecare anotimp, si fiecare numãr contine 150- 170 de pagini, iar editarea text-imagine este realizatã in programul Open Office de cãtre sectiunea specializatã a redactiei. Printul, brosarea si alte operatii necesare formei finale (manufacturate) sunt realizate in Laboratorul de Editare Text-Imagine din cadrul liceului negrestean. Concursul National de Reviste Scolare are o etapã judeteanã, in cadrul cãreia se formeazã la nivelul fiecãrui Inspectorat Scolar o comisie care jurizeazã revistele din judet, trimitand la faza nationalã un numãr maxim de 10 reviste la sectiunea ‘liceu’ si 10 reviste la sectiunea ‘gimnaziu’. La etapa finalã, un juriu de specialitate are de evaluat la fiecare sectiune un numãr de aproximativ 150-200 de reviste. Dintre acestea, doar 40 sunt laureate, si se stabileste o ierarhie finalã. În lista de laureate din acest an revista ‘Als Ob’ ocupã pozitia a doua, si este de consemnat faptul cã in intreaga listã a sectiunii ‘liceu’ se regãsesc doar douã reviste de la licee tehnologice. În cazul nostru, cu o bazã de selectie mult redusã, spre diferentã de atatea Colegii Nationale si licee teoretice din tarã, performanta de a edita o revistã culturalã care se adreseazã si cititorului matur este una deosebitã. Pasiunea pentru culturã poate fi transmisã tinerilor indiferent de mediul din care provin. Membri ai revistelor laureate vor participa in perioada imediat urmãtoare la Tabãra de Reviste Scolare de la Muncel (judetul Iasi), unde vor primi diplomele si premii in cãrti, si unde vor realiza impreunã o revistã. Rezultatele jurizãrii la editia din acest an, desfãsuratã la etapa nationalã in perioada 15 mai – 5 iunie, sunt urmãtoarele (prezentãm doar primele zece pozitii): 1. ‘Alecart’ – Col. Nat. Iasi, IS (497 p) (revistã care a castigat locul I si anul trecut, realizatã in parteneriat de elevi ai Colegiului National Iasi, ai Colegiului de Artã ‘Octav Bãncilã’ Iasi si ai Colegiului National ‘Petru Rares’ Suceava) 2. ‘ALS OB’ – Lic. Tehn. ‘N. Iorga’, Negresti, VS (486 p) 3. ‘Spre luminã’ – Col. Nat. Iasi, IS (486 p) 4. ‘LZR’ – Col. Nat. ‘Gh. Lazãr’, Bucuresti (583 p) 5. ‘Galleria’ – Lic. ‘V. Alecsandri’, Iasi, IS (482 p) 6. ‘Orizonturi’ – Col. Tehnic ‘A. Saligny’, Bucuresti (481 p) 7. ‘Noi – Avatarurile feminitãtii’ – Lic. Teor. ‘A. Iancu’, Cluj-Napoca (481 p) 8. ‘Exuvii’ – Lic. Teor. ‘N. Bãlcescu’, Cluj- Napoca (477 p) 9 ‘Altfel 2017′ – Lic. Teor.’I. Luca’, Vatra Dornei, SV (475 p) 10. ‘Lyceum’ – Col. Nat. ‘Dragos Vodã’, Campulung Moldovenesc, SV (473 p) Extras din manifestul redactiei Revista ALS OB apare pentru acele fiinte umane care sunt inzestrate cu capacitatea de a descifra mesajele scrise sau figurative, si care prezintã urmãtoarele abilitãti: – de a prefera sã-si utilizeze gandirea, mãcar in 10% din timpul in care sunt in stare de veghe, pentru altceva decat simpla si banala supraveghere a desfãsurãrii, mai mult sau mai putin satisfãcãtoare, a nevoilor fiziologice de bazã – de a evita sã-si consume energia in activitãti cum ar fi: mizantropia cu toate stadiile ei, agresivitatea de orice fel, ranjeala salivantã, marlãnia, accesarea minciunii ca solutie de viatã, ura explicitã sau implicitã, zazania, invidia acutã (invidia este acceptabilã numai in stadiul incipient), interpretarea si rãsucirea pe toate pãrtile a vietii personale a altora (verificati dictionarele din cand in cand, pentru a vã reaminti semnificatia termenului ‘personal’ sau, dacã acest lucru se dovedeste imposibil, incercati sã vã imaginati cum vã simtiti voi cand altcineva face acest lucru in legãturã cu evenimentele din viata voastrã care transpar sau pur si simplu sunt inventate de cãtre ceilalti) – de a nu gandi si scoate in evidentã mai intai aspectele negative, atunci cand intrã in contact cu un fenomen nou, cu ideea sau realizarea cuiva care are indrãzneala ignobilã de a exista in afara minunatei sale sfere de interes; ce-ar fi dacã prima datã am enunta unul sau douã lucruri bune? Oare s-ar usca gura si ar cãdea (hmmmï tot ce se poate! acest aspect trebuie regandit) – de a lupta prin mijloace spirituale cu miopia ideilor, un astfel de mijloc fiind, spre exemplu, mersul pe bicicletã! si asta panã se descoperã vaccinul (notã: miopia ideilor a fost descoperitã recent de un savant thailandez care stipuleazã cã aceastã boalã, care va deveni fatalã, are drept efect principal imposibilitatea de a identifica diferentele specifice ale ideilor sau genul lor; partea bunã – se poate, in sfarsit, dacã nu o stopãm, sã ajungem sã infãptuim cu surle si trambite mult ravnita globalizare, pentru cã – nu-i asa? – vom fi toti la fel) – de a-l asculta pe celãlalt inainte de a se grãbi in a se comunica pe sine – de a reflecta si de a reconsidera propriile opinii (de altfel intotdeauna extrem de intemeiate!) – de a-si inchipui mãcar cum e sã facã gratuit binele – de a vocifera impotriva nedreptãtilor de orice fel si de a face orice ca sã le impiedice, cu exceptia anihilãrii propriei persoane (care s-ar putea realiza, de exemplu, prin incendie – rea propriului trup in fata Primãriei Municipale) – de a hrãni animalele incapabile sã se hrãneascã singure, pentru cã ele ne ajutã sã nu fim singura specie neajutoratã de pe planetã – de a fi curios in legãturã cu misterele universului si cu sensurile ultime, profunde, ale existentei umane; de fapt, intr-o primã fazã se acceptã si abilitatea de a fi pur si simplu curios, nu conteazã in legãturã cu ce; despre restul, mai vorbim – de a utiliza calculatorul ca simplu instrument ‘care este’; nu vã lãsati folositi de cãtre calculator! – de a-si pãstra intr-o pãrticicã de suflet tendinta bibliofilã, cu adnotarea cã suntem datori sã incercãm sã depãsim in mod constant recordul absolut de donator la sectia ‘Reciclarea hartiei’ – de a avea sentimente si de a le intelege, mãcar partial sau aproximativ; mai ales de a si le asuma; dacã se poate, fiecare ar trebui sã- si calculeze in procente disponibilitatea de a avea sentimente sau de a si le intelege (notã: o echipã de cercetãtori islandezi, dupã un studiu indelungat efectuat cu resurse obtinute, bineinteles, de la fonduri guver – namentale SUA, a descoperit cã procentulprag este de 37, 54%; in traducere pentru noi, neofitii: cine coboarã sub acest prag nu prea stie pe ce lume calcã, iar cine-l depãseste inseamnã cã incepe sã se inteleagã pe sine; pentru detalii suplimentare sau mãcar extraor – dinare, puteti consulta site-ul http:// www.not/now/john.com)
* Prof. Lucian Sava, consilier de imagine
