Asezat la confluenta intereselor unor mari imperii, clcat timp de un mileniu de nvlitorii barbari dinspre est si nord, apoi 500 de ani de imperiile vecine, poporul roman s-a organizat la sfarsitul secolului al XIV-lea in trei principate. Astfel a reusit s reziste tuturor acestor vicisitudini si, in epoca modern, sub domnia lui Alexandru Ioan Cuza, s alctuiasc un stat unic si independent (1859-1866). Treptat, cel mai mare pericol pentru integritatea si independenta poporului roman a venit de la rsrit. Rusia tarist, cu o consecvent fr egal, utilizand rzboiul, teroarea, crima si inselciunea, a inaintat spre vest si sud. Moldova si Tara Romaneasc sau aflat in mare primejdie dup 1654, cand Rusia s-a unit cu Ucraina. La inceputul secolului al XIX-lea primejdia ruseasc a devenit si mai ameninttoare. Mai intai Moldova, apoi si Tara Romaneasc au intrat in planurile de cucerire ale imperiului tarist, care respectau testamentul unuia dintre cei mai mari vizionari oameni de stat ai secolului al XVIIIlea, tarul Petru I, denumit de rusi ‘Petru cel Mare’. El a vizat pentru sine si pentru generatiile urmtoare cucerirea Europei, extinderea spre sud si spre vest a imensei sale mosteniri, cucerirea Constantinopolului si a stramtorilor Bosfor si Dardanele, dar si a trilor romane, care erau o piedic in calea planurilor sale. Basarabia este o regiune istoric situat intre Prut si Nistru, parte a statului feudal romanesc Moldova, constituit in anul 1359 sub domnia voievodului maramuresean Bogdan I (1359-1365). Voievodul a respins repetatele incercri ale regelui Ungariei de a-si reinstaura suprematia asupra Moldovei si a stpanit-o in anii 1352-1359, prin marca de la Baia (primul desclecat sub Dragos Vod si urmasii si, fiul Sas si nepotul Balc). Denumirea de Basarabia vine de la Basarab I, domn al Trii Romanesti intre anii 1310-1352, si a urmasilor si, care au alungat hoardele ttarilor de la gurile Dunrii, consolidand granita de est a statutului furit in 1330. Denumirea initial, Basarabia, dat sudului Moldovei, s-a extins ulterior, de ctre rusi, asupra intregului teritoriu dintre Prut si Nistru. Imperiul tarist, care atinsese linia Nistrului in anul 1792 (pacea de la Iasi), a emis pretentii asupra teritoriului Moldovei. Prin Tratatul de pace semnat la Bucuresti, in anul 1812, dup incheierea rzboiului ruso-turc (1806-1812), Poarta Otoman, in scopul rezolvrii propriilor ei interese, a cedat usor Basarabia ctre Rusia, la data de 16/28 mai 1812. Evenimentele din Principatele Romane – Revolutia din 1848-1849 si Unirea Principatelor Romane in anul 1859 – au avut un puternic ecou in randul populatiei romanesti din Basarabia, fapt ce a determinat autorittile politice s impun intreruperea oricror legturi cu Romania. Rzboiul Crimeei, desfsurat in anii 1853-1856 intre Rusia, pe de o parte, si Anglia, Franta, Prusia, Regatul Sardiniei si Turcia, pe de alt parte, s-a incheiat prin infrangerea Rusiei tariste. Congresul de pace de la Paris, desfsurat in perioada 13 februarie – 18 martie 1856, a hotrat cedarea ctre Moldova a sudului Basarabiei (judetele Cahul, Ismail, Bolgrad) dar, prin Tratatul de la Berlin, din 1 iunie – 1 iulie 1878, Congresul marilor puteri, dedicat adoptrii msurilor de incheiere a rzboiului ruso-romano-turc, din anii 1877-1878, a stabilit ca cele trei judete s fie reincorporate la Rusia tarist. Romaniei i-a fost recunoscut statutul de independent si i-au fost atribuite judetele dobrogene Tulcea si Constanta. Dup ocuparea Basarabiei, imperiul tarist a depus mari eforturi pentru transformarea ei intr-o provincie specific ruseasc, promovand in acest sens o politic antiromaneasc de rusificare fortat, de deznationalizare a populatiei autohtone. n acest sens au fost incurajate emigrrile romanilor peste Nistru, in Caucaz, pe Volga si in indeprtata regiune scldat de apele fluviului Amur, autorittile colonizand Basarabia cu numerosi rusi, ruteni, bulgari si germani. Statutul de gubernie impus Basarabiei a semnificat aplicarea legilor statului tarist, introducerea institutiilor corespunztoare si obligativitatea folosirii limbii ruse si a alfabetului chirilic in administratie, biseric si scoal. n anul 1867, in scolile din Basarabia a fost interzis limba roman si a fost impus limba rus. n pofida procesului de deznationalizare, colonizare, deportare si teroare la care au fost supusi locuitorii romani din teritoriul dintre Prut si Nistru, ei siau pstrat limba si obiceiurile, inscriindu-se in suvoiul miscrii de eliberare national a popoarelor situate la periferia imperiului tarist. Pentru mentinerea limbii, a obiceiurilor si intensificarea miscrii de eliberare national si apoi unirea cu patria mam, un rol deosebit de important l-a avut presa din Principatele Romane si apoi din Romania, dup anul 1859, precum si aceea din Moldova dintre Prut si Nistru, publicatiile cele mai importante fiind: Steluta Prutului, Romanul, Steaua Dunrii, Buciumul, Trompeta Carpatilor, Curierul de Iasi, Lumina, Viata Nou, Basarabia, Viata Basarabiei, Unirea, Glasul Basarabiei, Desteptarea, Moldovanul, Cuvant Moldovenesc si Fclia. De la sfarsitul secolului al XIXlea miscarea national a populatiei romanesti s-a intensificat, sub conducerea unui grup de intelectuali, precum: Ion Inculet, Emanoil Gavrilit, Alexandru Nour, Pantelimon Halippa, Constantin Stere, Ion Pelivan, Vasile Stroiescu, Daniel Ciugureanu, Ion Buzdugan si altii. La Chisinu s-a format si a activat ‘Societatea Moldoveneasc pentru rspandirea culturii nationale’. Dup revolutia din 1905-1907, in Basarabia s-au afirmat trei grupri – gruparea radical a studentilor, gruparea intelectualilor si cea a boierilor moldoveni – conduse de Petru Dicescu, care vor forma, mai tarziu, Partidul Moldovenesc Democrat din Basarabia. n ciuda opresiunii, populatia romaneasc a continuat s militeze pentru emancipare national si pentru folosirea limbii romane in scoal, biseric si administratie. n obtinerea autonomiei teritoriale si politice a Basarabiei si apoi unirea cu Romania, un rol important l-au avut ostasii moldoveni. Marele miting ostsesc desfsurat la Odessa, la 18 martie 1917, la care au participat circa 100.000 de ostasi moldoveni, sa pronuntat pentru autonomia trii. Congresul ostasilor moldoveni, desfsurat la Chisinu in perioada 20-27 octombrie 1917, a proclamat autonomia teritorial si politic a Basarabiei, cu aproape trei luni inainte ca Sfatul Trii s proclame ‘Republica Moldoveneasc slobod, de sine stttoare si neatarnat.’ Exprimand vointa intregului popor roman din Basarabia, la 27 martie 1918 Sfatul Trii din Republica Democratic Moldoveneasc a votat actul Unirii Basarabiei cu Romania (86 de voturi pentru, 3 voturi contra si 36 de abtineri). Declaratia de unire suna astfel: ‘n numele poporului Basarabiei, Sfatul Trii declar Republica Democratic Moldoveneasc (Basarabia), in hotarele ei dintre Prut, Nistru, Dunre, Marea Neagr si vechile granite cu Austria, rupt de Rusia acum o sut si mai bine de ani din trupul vechii Moldove, in puterea dreptului istoric si dreptului de neam, pe baza principiului c noroadele singure s-si hotrasc soarta lor, de azi inainte si pentru totdeauna se uneste cu mama sa, Romania.’
– continuare n numrul viitor –
* Col. (rtr.) Constantin Chiper
Bibliografie:
1. Stefan Pascu s.a., Istoria militar a poporului roman, vol. 5, Editura Militar, Bucuresti, 1988, pag. 736-738
2. Nicolae Iorga, Basarabia noastr, Ploiesti, Editura Libertas, 2012
3. Dumitru Munteanu Ramnic, Pentru Basarabia, Ploiesti, Editura Libertas, 2012
4. Anton Moraru, Basarabia sub jugul colonial al Rusiei tariste (1812-1917), Chisinu, Editura Labirint, 2012
5. Valeriu Matei, Pactul Ribbentrop-Molotov si agresiunea sovietic impotriva Romaniei, Culegere de documente 1939-1991, Editura Libertas, Ploiesti, 2012
