TRADITII SI OBICEIURI DE �N�LTAREA SFINTEI CRUCI SAU C�RSTOVUL VIILOR

Ziua Crucii, �n�ltarea Sfintei Cruci, Crucea Mare, Ziua sarpelui sau C�rstovul viilor sau este una dintre cele mai vechi si mai importante dintre s�rb�torile ortodoxe �nchinate cinstirii Sfintei Cruci, amintind de un moment semnificativ din viata Sfintilor �mp�rati Constantin si Elena. �n ajunul unei lupte decisive, �mp�ratul Constantin a avut o viziune: �n plin� zi, pe cer a ap�rut o cruce format� din stele, �nsotit� de inscriptia �Prin acest semn vei �nvinge!�. Dup� victorie, �mp�ratul Constantin a trimis-o pe mama sa, Flavia Iulia Helena, s� descopere crucea pe care a p�timit M�ntuitorul Hristos. La Ierusalim, aproape de muntele Golgota, �mp�r�teasa Elena a descoperit crucea. Patriarhul Macarie a �n�ltat-o deasupra amvonului �n Biserica �nvierii din Ierusalim. De atunci, �n fiecare an, la 14 septembrie este cinstit� Ziua �n�lt�rii Sfintei Cruci.

�n amintirea evenimentului important, biserica, in ajunul s�rb�torii �n�lt�rii Sfintei Cruci, dup� vecernie, scoate din altar in mijlocul bisericii simbolul Crucii Mantuitorului, impodobit� cu cr�ite, garoafe, ment� creat�, calap�r, busuioc, ciprus (lemnul Domnului), s�scute, m�ierean, cimbru, spre inchinarea crestinilor. Dup� ce sunt sfintite se impart crestinilor, pentru c� se cred bune de leac. Crucea constituie cea mai puternic� arm� a Domnului Hristos si a omului. Prin cruce s-a sfintit, s-a blagoslovit p�mantul, cand diavolul a dus pe Dumnezeu in cele patru p�rti ale noului p�mant, cu gand s�-l arunce in apa cea f�r� sfarsit; prin cruce s-a sfintit carul ce era al diavolului, luandu-se acum din st�panirea lui; prin crucea ferestrei (cerceveaua) s-a sfintit casa, izgonindu-se diavolul dinte-insa; prin cruce se sfinteste in fiecare zi omul, f�candu- si semnul ei, si tot crucea ajut� la orice imprejurare, cand Necuratul si duhurile rele stau s�-l primejduiasc� pe crestin. Cand pe om il apuc� o spaim�, scap� numaidecat dac� isi aduce aminte in ce zi a s�pt�manii a fost in anul acela Ziua Crucii. Situat� in pol opus Alexiilor (17 martie), Ziua Crucii reprezint� un important hotar intre anotimpuri. �n calendarul crestinortodox – �nchinarea Sfintei Cruci, (17 martie) si Ziua Crucii de toamn� (14 septembrie) impart anul in dou� anotimpuri a cate sase luni. Poporul crede, c� p�mantul „se deschide” pentru reptile, insecte, plante la inceputul prim�verii, la Ziua Crucii de prim�var� si „se inchide” in ziua Crucii de toamn�, luand cu sine insectele, serpii, plantele care au fost l�sate la lumin� de cu prim�var�. De la Ziua Crucii pan� la Alexii toate gang�niile, jig�niile stau ascunse ca intr-o lad� prin g�uri, v�g�uni si alte ascunzisuri. Toate p�s�rile migreaz� de la noi si vin tocmai prim�vara. Credinta popular� povesteste c� serpii care i-au muscat pe oameni nu pot intra in p�mant in aceast� zi; pentru acest p�cat, p�mantul nu-i primeste. Ei sunt sorociti a fi ucisi de c�tre om, pentru ca astfel greseala f�ptuit� s� se stearg�. Dup� Ziua Crucii nim�nui nu-i mai este ing�duit s� ucid� serpi. Ziua Crucii e ziua sarpelui: de aceea nu se taie lemne, ca s� nu vin� serpii la cas�. De Ziua Crucii p�mantul se inchide nu numai pentru viet�ti, ci si pentru plante. acum vorbesc toate florile, care-si arat� p�rerea lor de r�u c� se usuc�. Dup� s�rb�toarea aceasta plantele incep a se usca. Acele plante care inc� isi mai p�streaz� viata se socotesc necurate sau a fi menite altor scopuri decat nevoilor si desf�t�rilor omenesti. Fragi, dac� se vor mai g�si dup� Ziua Crucii, nu trebuie s� fie mancati, ei fiind sorociti mortilor. Cu acestea se fac apoi scalde la bolnavi. Dimineata, pe nemancate, se culeg prune, c�ci sunt bune de descantat de bub� rea. Tot acum, se adun� din p�duri si ramurile de alun ramuri ce detin puteri miraculoase si totodat� unelte valoroase pentru fantanarii care vor s� depisteze izvoarele subterane. Ziua Crucii, asa cum se numeste s�rb�toarea in popor, este cinstit� prin post si praznice. Se posteste pentru s�n�tatea familiei, pentru spor si pentru bun�starea gospodarilor. Crestinii duc la biseric� mosi. Aceste pomeniri constau din ulcele noi, pline cu ap� curat�, lapte, miere sau mied (hidromel), impodobite la toart� cu un fir de sfoar� rosie, iar pe deasupra fiind acoperite cu un colac si o lumanare de cear�, date inspre pomenirea rudelor decedate, nevoiasilor si mai ales la casele cu copii multi. Pe unde nu sunt copii se trimit c�ni, precum si alte vase mai mari, de care se stie c� este nevoie in acea cas�. Ziua crucii este numit� in popor si Carstovul viilor. �n calendarul viticol, acum se declanseaz� culesul viilor. Se mai p�streaz� inc� obiceiul ca preotul parohiei s� sfinteasc� via si butoaiele cu vin, pentru ca si in anul viitor gospodarul s� se bucure de o recolt� bogat�. La culesul viilor, nu se uit� de strugurele lui Dumnezeu: nu se culeg strugurii de pe ultimul butuc al viei, acestia fiind l�sati ca ofrand� lui Dumnezeu, p�s�rilor cerului. �n plan simbolic, Ziua Crucii atrage dup� sine numeroase interdictii ce vizeaz� consumul alimentelor marcate cu semnul crucii: mere, nuci, usturoi, castravete, rosii, prune sau pepeni, legume sau fructe al c�ror miez se aseam�n� cu crucea si nici peste (c� are cruce in cap), intocmai precum si de Sf. Ioan nu se m�nanc� nimic ce are cap. S�rb�toarea �n�lt�rii Sf. Cruci se tine, pentru a se g�si mai usor leacul in caz de boal� iar cine posteste postul Crucii, scap� de boli grele iar cine nu tine s�rb�toarea se spune c� se va imboln�vi. �n traditia popular� se spune c� dac� cineva zace de friguri si il apuc� aceast� s�rb�toare, boala �se va inchide” in trupul lui si frigurile nu-l vor sl�bi pan� la anul viitor. �n aceast� zi sfant�, nu se munceste, nu se minte si nici nu se jur� stramb. Acum este timpul prielnic de a se „bate nucii” pentru o recolt� bogat� in anul viitor. Se spune in credinta popular� c� dac� sunt pomi ce nu au rod, in Ziua Crucii dac� se aseaz� curpeni de pepeni pe el, de la anul va prinde rod. Ziua Crucii are din vechime prognoze meteorologice verificate in timp de c�tre s�teni: atunci cand cocorii se preg�tesc de plecare este un semn c� vremea se r�ceste. �n schimb, cardul de ciori g�l�gioase anunt� c�derea brumei, iar dac� tun� in aceast� zi e semn c� toamna va fi lung�. Tot acum este serbat� si Ziua Ursului, zi care incheie ciclul s�rb�torilor consacrate acestui animal, marcand totodat� si preg�tirile pentru anotimpul rece. �n traditia popular� se spune c� de la inceputul lunii septembrie ursul nu mai intr� in ap� si isi caut� partener de imperechere. O toamn� cat mai frumoas� tuturor cititorilor!

Dan Horgan

Bibliografie:
– Adrian Fochi – „Datini si eresuri populare de la sfarsitul secolului al XIX-lea”, Editura Minerva, Bucuresti, 1976;
– Antoaneta Olteanu – „Calendarele poporului roman”, Editura Paideia, 2001;
– Elena Niculita Voronca – „Datinile si credintele poporului roman”, Editura Polirom, Iasi, 1998;
– Ion Ghinoiu – „Obiceiuri populare de peste an”, Editura Fundatiei Culturale Romane, 1997;
– Ion Ghinoiu – „S�rb�tori si obiceiuri romanesti”, Editura Elion, Bucuresti, 2002;
– Ion Ghinoiu – „Zile si mituri. Calendarul t�ranului roman 2000”, Editura Fundatiei PRO, Bucuresti, 1999;
– Ion Talos – „Gandirea magico-religioas� la romani”, Dictionar, Editura Enciclopedic�, Bucuresti, 2001;
– Irina Nicolau – „Ghidul S�rb�torilor Romanesti”, Editura Humanitas, 1998;
– Narcisa Stiuc� – „S�rb�toarea noastr� cea de toate zilele, vol. II”, Editura „Cartea de Buzunar”, 2006;
– Romulus Vulc�nescu – „Mitologie Roman�”, Editura Academiei R.S.R. Bucuresti, 1985;
– Simion FIorea Marian – �S�rb�torile la romani”, Editura „Grai si Suflet – Cultur� National�”, 2001;
– Tony Brill – „Legendele romanilor”, vol. I, Legendele cosmosului, Editura „Grai si suflet – Cultura national�”, Bucuresti, 1994;
– Tudor Pamfile, „Mitologia roman�”, Editura ALL, Bucuresti, 1997;
– „Vietile Sfintilor”, Editura Episcopiei Romanului si Husilor 1998.