Federatia „Solidaritatea Sanitarã” a anuntat cã a recomandat medicilor sã nu semneze contractele individuale de muncã cu timp partial pentru efectuarea gãrzilor, aceasta fiind o forma de protest dupã ce nu s-a ajuns la o întelegere cu Ministerul Sãnãtãtii în privinta drepturilor doctorilor.
„Avand in vedere faptul cã negocierile cu reprezentanti ai Ministerului Sãnãtãtii, purtate in data de 22.07.2016, au evidentiat riscul ca medicii care efectueazã gãrzile suplimentare sã nu beneficieze de o serie de drepturi legale, iar rezultatele studiului realizat pe aceastã temã au indicat situatia dramaticã in care se gãsesc medicii care efectueazã gãrzi, Federatia „Solidaritatea Sanitarã” a recomandat tuturor medicilor care efectueazã gãrzi sã nu semneze contractele individuale de muncã cu timp partial pentru efectuarea gãrzilor suplimentare (prevãzute de OUG nr. 20/2016) dacã nu le sunt mentionate expres in aceste contracte urmãtoarele drepturi: dreptul la un spor cuprins intre 25% si 75% (25% este minim obligatoriu); dreptul la toate sporurile pentru conditiile de muncã aplicabile la locul de desfãsurare a gãrzilor si la sporul de noapte; dreptul la concediul de odihnã pentru CIM – urile aferente gãrzilor suplimentare; dreptul de a nu lucra continuu mai mult de 24 de ore; dreptul de a avea liber dupã gardã cel putin 24 de ore”, anuntã Federatia „Solidaritatea Sanitarã”, intr-un comunicat de presã. Potrivit sursei citate, recomandarea a fost transmisã panã in acest moment la 12.000 de doctori din spitalele publice precizandu-se cã „in conditiile in care medicii pun in practicã aceastã recomandare se poate ajunge la blocarea sistemului sanitar in privinta activitãtilor specifice gãrzilor”. De asemenea, Federatia a anuntat lansarea unei petitii pentru apãrarea drepturilor medicilor care efectueazã gãrzi.
76% din medicii români au fost de garda între 30 – 36 de ore neîntrerupt
76% din medicii romani spun cã muncesc de gardã si 36 de ore in continuu, ceea ce duce la o obosealã cruntã si la scãderea calitãtii serviciilor medicale, potrivit unui studiu realizat de Federatia ßSolidaritatea Nationalã”. Exodul absolventilor de medicinã a generat o lipsã de personal acutã in spitalele din Romania, lucru care se resimte in special la schimburile de gardã. Astfel, medicii au ajuns sã lucreze si 36 de ore in continuu fãrã pauzã, se aratã in studiul „Gãrzile medicilor. Situatia actualã si principiile utilizabile pentru modificarea Regulamentului privind timpul de lucru si organizarea gãrzilor in unitãtile sanitare publice”, realizat de Federatia „Solidaritatea Nationalã”. „Media numãrului maxim de ore lucrate continuu de medici este de 33,3 ore. Peste 93,7% dintre medici au lucrat continuu un numãr maxim de ore mai mare de 24; 76% dintre medici au lucrat continuu un numãr maxim de ore cuprins intre 30 si 36 de ore”, se aratã in studiul citat. Studiul mai aratã cã media orelor lucrate sãptãmanal de medici este de 62,3 ore (echivalentul a peste 1,7 norme). În jur de 94% dintre medicii care fac gãrzi lucreazã mai mult de 40 ore pe sãptãmanã, iar 96,7% lucreazã mai mult de 36 ore de sãptãmanã, care este, de altfel, durata normalã a unei sãptãmani de lucru pentru un medic. Media lunarã a timpului de lucru al medicilor care efectueazã gãrzi este de circa 234 ore (echivalentul a 1,56 norme), 48% dintre medici lucrand peste aceastã medie. De asemenea, 69,5% dintre medicii care efectueazã gãrzi lucreazã intre 200 si 300 de ore pe lunã, iar 9,5% dintre medicii care efectueazã gãrzi declarã cã lucreazã mai mult de 300 de ore pe lunã. Studiul mai aratã cã 53% dintre medici efectueazã intre 5 si 10 gãrzi pe lunã. Luand in considerare valoarea minimã a timpului mediu de lucru, respectiv 1,56 norme pe lunã, putem calcula durata muncii unui medic de-a lungul intregii sale vieti, raportat la durata normalã a muncii. Astfel, 48% dintre medici lucreazã echivalentul a mai mult de 62,4 ani de muncã de-a lungul intregii vieti profesionale. În aceste conditii, 39% din respondenti atrag atentia asupra efectelor negative pe care volumul foarte mare de muncã neintreruptã in are asupra lor: cresterea riscului de erori profesionale, sub forma unui impact negativ asupra sigurantei pacientului si a serviciilor medicale, si scãderea calitãtii serviciilor medicale. De asemenea, 80% dintre respondenti au indicat un impact negativ direct sau implicit asupra calitãtii si sigurantei serviciilor medicale. Medicii cer plata suplimentarã a orelor de gardã si reducerea numãrului de gãrzi. De asemenea, studiul mai aratã cã ar trebui impusã limita muncii continue la maximum 24 de ore in continuu, cu 24 de ore libere dupã gardã.
