Avocat la CEDO: CIA a pl�tit Rom�niei �milioane de dolari� pentru �nchisori secrete

CIA a pl�tit Rom�niei �milioane de dolari� pentru a g�zdui �nchisori secrete, a afirmat un avocat la CEDO, unde are loc un proces �n care tara noastr� este acuzat� c� a permis agentiei s� tortureze persoane suspectate de terorism �n cadrul programului de extr�d�ri �n timpul presedintiei lui Bush.

Nu este clar de unde a obtinut avocatul fostului suspect de terorism aceste informat ii. Amrit Singh a declarat, miercuri, �n prima zi a audierilor de la Curtea European� a Drepturilor Omului (CEDO), c� �nchisori ale Agentiei Centrale americane de Informat ii (CIA) au functionat �n Rom�nia �n perioada 2003-2005 cu �consimt�m�ntul si complicitateaa Guvernului, fapt pe care autorit�tile rom�ne le-au negat, potrivit AP. Reprezentanta Guvernului rom�n Catrinel Brumar a replicat c� este nevoie de mai mult dec�t �indicii si speculatii pentru a stabili responsabilit�tile statuluia. Aceasta a ad�ugat c� o anchet� este �n curs. Curtea a anuntat c� se va pronunta �n c�teva luni cu privire la faptul dac� Rom�nia a permis sau nu cu bun� stiint� functionarea pe teritoriul s�u a unor �nchisori secrete CIA �n care s-a practicat tortura si dac� a esuat s� �mpiedice torturarea clientului lui Singh. Presupusa existent� a �nchisorilor secrete CIA �n Rom�nia r�m�ne un subiect sensibil �n tar�, un aliat puternic al Statelor Unite care la acel moment dorea sustinerea Washingtonului pentru a se al�tura NATO, ceea ce a f�cut �n anul 2004. Singh a declarat telefonic pentru The Associated Press c� Rom�nia este �derutat� si refuz� s� recunoasc� vinaa. Singh a spus c� clientul s�u, Abd al- Rahim Al Nashiri, un cet�tean saudit, a fost �nc�tusat, privat de somn, supus unui zgomot puternic si unei lumini intense, p�lmuit si supus unei hr�niri cu forta �ntr-o �nchisoare CIA din Bucuresti, �n 2004. El se afl� �n prezent �n custodia Statelor Unite, la �nchisoarea de la Guantanamo Bay. Aceasta a subliniat c� tratamentul la care a fost supus clientul s�u nu a condus la obtinerea unor informatii utile. Raportul despre tortura practicat� de CIA a fost finalizat �n anul 2014. Aceasta detaliaz� modul �n care erau torturati de- tinutii si cum a fost �mpiedicat� supravegherea de c�tre Guvern. �ntr-un raport al Comisiei senatoriale de Informatii din Statele Unite prezentat �n 2014, se arat� c� �fondurile oferite pentru constructia centrului de detentie au fost de ordinul milioanelor de dolaria. Din raport nu reiese cu claritate cine a fost beneficiarul fondurilor. CIA nu informase Departamentul de Stat despre existenta �nchisorii din Rom�nia, situatie pe care ambasadorul Michael Guest a catalogat-o �inacceptabil�a, autorit�tile de la Bucuresti cer�nd �n 2006 �nchiderea centrului de detentie, rezult� din interpretarea datelor cuprinse �n raportul Senatului SUA.Versiunea public� a raportului elaborat de Comisia senatorial� de Informatii a secretizat o serie de date, inclusiv numele t�rilor care au g�zduit �nchisori secrete ale CIA. Potrivit unor surse citate de Washington Post, numele de cod al centrului de detentie construit de CIA �n Rom�nia este �BLACK” (�NEGRU”). Polonia are culoarea �albastru”, Lituania, �violet”, iar Thailanda, �verde”. Pornind de la aceast� informatie, din document ar rezulta c� Agentia Central� de Informatii din SUA a semnat, �n anul 2002, un acord cu o institutie decizional� de rang �nalt din Rom�nia (neidentificat� �n versiunea public� a documentului) pentru g�zduirea unei �nchisori secrete a CIA. Fondurile oferite pentru constructia centrului de detentie au fost de ordinul milioanelor de dolari. ��n anul 2002, CIA a ajuns la un acord cu … din tara … pentru a g�zdui un centru de detentie. Sediul central al CIA a invitat biroul CIA din tara … s� identifice modalit�ti de sustinere a … �n tara … (…) Primii detinuti CIA au �nceput s� fie transferat i la Centrul de detentie NEGRU �n toamna anului 2003a, se arat� �n raportul Senatului SUA privind tehnicile de interogare utilizate de Agentia Central� de Informatii. Conform raportului, CIA nu informase Departamentul de Stat despre �nchisoarea secret� din Rom�nia, iar ambasadorul american �n Rom�nia, Michael Guest, a calificat ca �inacceptabil�a aceast� situatie, cer�nd clarific�ri si asigur�ri c� nu vor fi utilizate tehnici brutale de interogare. ��n august 2003, ambasadorul american �n tara … a �ncercat s� ia leg�tura cu oficiali de la Departamentul de Stat pentru a se asigura c� institutia are cunostint� de existenta centrului de detentie si de potentialul impact asupra politicilor �n relatia cu Administratia t�rii-gazd� (Rom�nia – n.red). Ambasadorului american i s-a r�spuns de c�tre biroul local CIA c� acest lucru nu este posibil si c� nimeni de la Departamentul de Stat, nici m�car secretarul de Stat (Colin Powell – n.red), nu fusese informat despre existenta �nchisorii CIA �n aceast� tar�. Catalog�nd drept �inacceptabil� atitudinea CIA, ambasadorul a cerut un document semnat cel putin de c�tre consilierul prezidential american pentru Securitatea national� prin care s� fie descrise atributiile programului, inclusiv o pozitie din care s� reias� c� tehnicile de interogare utilizate de CIA respectau standardele legale si drepturile omului (…)”, mentioneaz�