Fermierii vasluieni nu au capacitatea s furnizeze marilor magazine din judet produse romnesti n procentul prevzut de lege, de 51%. n ultimii 26 de ani, agricultura local s-a decapitalizat constant, n paralel, multe unitti specializate din zootehnie, procesare si depozitare disprnd de pe piat. Printr-o politic agrar care s pun accentul pe sprijinirea fermierului, cel mai devreme n cinci ani agricultura vasluian va putea acoperi ntreaga cerere din supermarketuri.
Lunea trecut, presedintele Klaus Iohannis a promulgat legea care oblig hipermarketurile s expun la raft 51% produse romanesti si le interzice s incaseze de la furnizor taxe si servicii. Referindu-se la acest act normativ, Ionel Constantin, presedintele Camerei de Comert, Industrie si Agricultur (CCIA) Vaslui, a spus c legea vine mult prea tarziu. Constantin a precizat c fermele agricole din judetul Vaslui vor reusi s acopere necesarul de alimente din productia autohton intr-o perioad de 3-5 ani. „n perspectiv, fermele trebuie specializate si ajutate s isi dezvolte cifra de afaceri. Vorbim aici de politici bancare actractive la acordarea de credite, facilitti in ceea ce priveste atragerea fondurilor europene, precum si sprijin din partea statului. Chiar dac acum unele mari magazine anunt c vor pleca din tara noastr, eu unul nu cred c vor pleca”, a spus Ionel Constantin. Pe termen scurt si mediu, prin aceast lege se vor aduce pe piata judetului mai multe locuri de munc in sectorul agricol si se va potenta refacerea agentilor economici din sectorul bovine, ovine, piscicutur, legumicultur, unitti de procesare, de depozitare etc. „Judetul Vaslui a avut in trecut o astfel de infrastructur in sectorul agricol. Dac in cel mult cinci ani fermierii vasluieni vor avea capacitatea s acopere cererea intern din marile lanturi comerciale, de valorificarea produselor alimentare la export putem vorbi abia peste 10 ani. Statul trebuie s ajute fermierii s isi cumpere utilaje, ingrsmite chimice, trebuie s se acorde subventii mai mari pentru finantarea lucrrilor sau a exporturilor. Trebuie, de asemenea, ca fermierii s aib un pret echitabil pentru recolta lor si s lupte impotriva marilor corporatii, care fac si impun preturile de pe piat”, a explicat Ionel Constantin.
Ce spune legea?
Potrivit actului normativ, comerciantul persoan juridic autorizat s desfsoare activitti de comercializare pentru produse alimentare are obligatia ca, pentru categoriile carne, ou, legume, fructe, miere de albine, produsele lactate si de panificatie s achizitioneze aceste produse in proportie de cel putin 51% din volumul de marf pe raft, corespunztor fiecrei categorii de produse alimentare, provenite din lantul alimentar scurt, asa cum este definit in conformitate cu legislatia in vigoare. Fac exceptie comerciantii care realizeaz o cifr de afaceri anual net sau detin active total de pan la dou milioane de euro, echivalent in lei. Metodologia de desfsurare a actiunilor privind lantul scurt de aprovizionare se aprob prin Hotrare a Guvernului. Legea cuprinde si modificri privind etichetarea crnii, printre care aceea c oblig comerciantul s afiseze vizibil sintagma „carne romaneasc”, pentru carnea comercializat direct ctre consumatorul final, dac aceasta indeplineste conditiile din regulamentele europene, iar produsele din carne comercializate pe piata intern vor cuprinde obligatoriu pe etichet procentul de carne provenit din Romania. Nerespectarea acestor dispozitii se sanctioneaz cu amend de la 100.000 lei la 150.000 lei.
