Radiografia sistemului universitar realizat de Curtea de Conturi arat o situatie dezastruoas a calittii universittilor, care instruiesc cu 30% mai putini studenti dect n 1990, desi sunt mai multe universitti, ns, n multe cazuri, calitatea nvtmntului n aceste institutii este ndoielnic.
Numrul studentilor a sczut dramatic in perioada 2011-2015 din cauza scderii natalittii, nivelul de pregtire al elevilor este tot mai slab si se resimte cand acestia ajung in universitti si din cauza faptului c au disprut examenele de admitere, iar invtmantul superior nu este adecvat cerintei de pe piata muncii si nevoilor economice actuale. Asta a descoperit Curtea de Conturi in urma analizei evolutiei si situatiei invtmantului superior din Romania, in perioada 2011-2015. n ciuda scderii numrului de studenti, raportul Curtii de Conturi arat c a crescut numrul de universitti si facultti. Astfel, avem 103 institutii de invtmant superior. De asemenea, potrivit raportului fondurile bugetare nu sunt acordate universittilor in functie de performant. Efectul natalittii sczute a inceput s se vad tot mai mult din 2010. Conform prognozei Eurostat, populatia din grupa de varst 20-64 de ani va scdea cu 2 milioane in 2040 fat de anul 2015. n aceast situatie, cifre de 907.353 studenti inmatriculati in invtmantul superior in anul universitar 2007/2008 nu vor mai fi posibile. Chiar si efectivele studentesti de 433.234 persoane din anul universitar 2013/2014 vor rmane o amintire. Concurenta acerb de pe piata serviciilor de educatie superioar va obliga universittile s se reformeze si s creasc calitatea serviciilor educationale furnizate”, se arat in raport. Numrul de studenti s-a redus in perioada 1990/1991 – 2013/2014 cu 1,4 milioane elevi ceea ce reprezint aproape 30% din populatia scolar din anul 1990/1991. Principalii factori care au determinat aceast reducere sunt scderea natalittii, emigratia si abandonul scolar. Cauzele pregtirii deficitare a tinerilor se regsesc inc din sistemul preuniversitar. Curtea de conturi arat c problemele sistemului univeristar sunt mostenite, de fapt, din preuniversitar. Astfel, dac ne uitm la gradul de cuprindere in invtmantul preuniversitar a populatiei in varst de 7-10 ani si 11-14 ani, observm c acesta a inregistrat o evolutie descendent, astfel incat in anul scolar 2013/2014 nu era cuprins intr-o form de invtmant 7,2 % din populatia de 7-10 ani si 8,5 % din populatia de 11-14 ani. n anul 2014, 18% din populatia in varst de 18-24 ani avea studii cel mult gimnaziale si nu mai urma nici o form de pregtire. Curtea de Conturi atrage atentia c fat de tinta de 11,3% asumat de Romania in Strategia Europa 2020, distanta este enorm si nu par s existe sanse ca aceast tint s fie atins. n pus, la testele PISA (sistem standardizat al OCDE de evaluare a competentelor de baz ale elevilor de 15 ani) elevii romani au obtinut in permanent rezultate slabe, fapt ce indic performantele reduse ale invtmantului primar si gimnazial. Astfel, la evalurile PISA din anul 2012 ponderea elevilor cu performante slabe a fost de 37,3% la lectur, 40,8% la matematic si 37,3% la stiinte. ntr-o ierarhizare a trilor mem – bre UE pe o scal descresctoare a ponderii elevilor cu rezultate slabe la lectur la testul PISA 2012 Romania se afl pe locul 2 dup Bulgaria. Ratele mari de tranzitie de la un nivel de educatie la altul ne intreste convingerea c o bun parte din acesti elevi au ajuns in invtmantul superior”, spune Curtea de Conturi. Gradul de cuprindere in invtmant a populatiei de 15-18 ani a crescut pan in anul scolar 2009/2010, dup care a inceput s scad Decizia de a desfiinta invt – mantul profesional (singura optiune rmanand invtmantul liceal) a condus la cresterea abandonului scolar. Din fericire in anul scolar 2012/2013 s-a revenit asupra deciziei, ins, consecintele au rmas. ncer – carea de a atenua declinul populatiei scolare din invtmantul liceal prin desfiintarea invtmantului profesio – nal s-a dovedit un esec. Potrivit raportului, dup trei ani de crestere, aceasta a revenit in anul 2013/2014 la nivelul anului scolar 2008/2009. Numrul absolventilor de liceu s-a mentinut constant la circa 200.000, ins numrul absolventilor care au promovat examenul de bacalaureat a sczut drastic incepand cu anul scolar 2010/2011, cand au fost introduse camerele de supraveghere in slile de examen. Introducerea camerelor de luat vederi in slile de examen a salu – brizat modul in care era promovat examenul de bacalaureat. Pentru a atrage cat mai multi studenti, o parte din institutiile de invtmant superior nu mai organizau examene de admitere. n aceste conditii, s-a creat presiune asupra invtmantului liceal pentru a promova incompe – tenta. La randul su invtmantul liceal avea drept criteriu de evaluare a performantei promovabilitatea. n acest mod s-a dat drum liber elevilor slabi pregtiti spre slile de curs din universitti. Gradul de cuprindere in invtmant a populatiei in varst de 19-23 ani si peste a ajuns in anii 2007- 2011 la niveluri foarte mari de peste 70%”, se arat in raportul Curtii de conturi. Mai departe, raportul spune c deoarece institutiile de invtmant nu sunt interesate s elimine incom – petenta deoarece pierd surse de finantare, diplomele de invtmant superior au ajuns in piata muncii. „Dar nu diplomele genereaz performant ci cunostintele, competentele, abilittile si aptitudinile. Mentinerea unei rate ridicate a abandonului timpuriu a scolii, a unei ponderi ridicate a elevilor cu rezultate slabe la evalurile PISA pentru elevii de 15 ani si a unui grad redus de promovabilitate a examenului de bacalaureat nu poate coexista cu cresterea accelerat a populatiei cu studii superioare. Un invtmant superior performant nu se poate „cldi” decat pe un invtmant preuniversitar performant. Efectele negative ale unei politice orientate prioritar spre invtmantul superior au inceput deja s se vad in inssi evolutia viitoare a acestuia. Fr o baz solid in invtmantul preuniversitar, invtmantul superior risc s esueze calitativ”, se mai arat in raportul Curtii de Conturi. Mai departe, raportul arat c dup anul 1990, numrul inmatriculrilor in invtmantul superior a crescut vertiginos, Romania inregistrand cea mai mare rat de crestere dintre toate trile membre UE. Dar, evolutia invtmantului superior a avut o dinamic proprie, necorelat cu cea a economiei. Nimeni nu a definit calitatea si performanta sistemului in termenii indicatorilor de output si nimeni nu a tras la rspundere universittile pentru esecuri. Ratiunea de a exista a oricrui sistem de invtmant superior este de a produce absolventi cu calificri, competente si abilitti compatibile cu standardele de calitate si cu piata muncii si care isi gsesc loc de munc pe aceast piat. Studentii nu au fost priviti ca beneficiari ai unei educatii de calitate si ai unor riscuri reduse de neinsertie pe piata muncii, corespunztor calificrilor si competentelor pe care trebuiau s le obtin”, se mai spune in raport. Practic, crearea a numeroase universitti, facultti, programe de studii si specializri, nevalidate prin prisma calificrilor si a standardelor, au constituit suportul unei expan – siuni numerice importante, dar indoielnic din punct de vedere al calittii educatiei. Chiar dac s-au fcut progrese in directia adoptrii standardelor si liniilor directoare europene prin infiintarea ARACIS, si aceast agentie are o capacitate functional redus in comparatie cu misiunea pe care este chemat s o indeplineasc. Statul, prin autoritatea public central care rspunde de educatie, nu a urmrit crearea unei piete competitive a serviciilor educationale. Nu s-a pornit de la principiul c subiectul finantrii publice este studentul si nu universittile. Acestea ar trebui s concureze pe o piat liber pentru a-si procura resursele financiare, intrucat concurenta presupune competitivitate, iar competitivitatea inseamn performant. Competitivitatea invtmantului superior romanesc este caracterizat si de fluxurile studentilor internationali. Romania are fluxuri nete negative, ceea ce inseamn c numrul studen – tilor romani care pleac la studii in strintate este mai mare decat numrul studentilor strini care apeleaz la serviciile educationale din Romania”, se mai arat in raport. n ceea ce priveste topurile internationale, institutiile din invtmantul superior romanesc nu apar in aceste clasificri, cu cateva exceptii, dar pe pozitii deloc onorante”. Plasri pe locuri mai putin stanjenitoare se inregistreaz in topurile pe discipline, ceea ce scoate in evident faptul c mai exist unele nuclee izolate care mai genereaz performant. Desi in Romania exist 103 institutii de invtmant superior, numai vreo 5-6 au o oarecare vizi – bilitate in topurile care ierarhi zeaz un numr mai mare de universitti (1000). nc vreo 10 apar in topurile mari, care evalueaz 2000 univer – sitti. Restul nu exist decat in evidentele nationale”, se arat in raport. n vederea rezolvrii problemei calittii, in Romania s-a fcut o clasificare a universittilor si a programelor de studiu imediat dup aparitia Legii educatiei nationale nr. 1/2011. Prin aceast ierarhizare s-a incercat redistribuirea fondurilor bugetare dup criterii de performant”, dar aplicarea principiului nu a corespuns cerintelor. Rapoartele privind starea calittii invtmantului superior din Romania, cunoscute si sub denumirea de Barometrele Calittii (2009, 2010, 2011), elaborate in cadrul proiectului strategic ACADEMIS, cuprind un diagnostic lipsit de echivoc asupra calittii precare a invtmantului universitar. Referindu-se la indicatorii care msoar starea calittii din perspectiva relatiei dintre universitti si piata muncii si al continutului procesului educational autorii rapoartelor con – chid: dac nu introducem corectii mari si rapide in sistem si in uni – versitti, riscm s avem universitti tot mai putin performante, diplome tot mai multe, competente profesionale de tip individual tot mai putine si, in final, o lips cronic de competitivitate european”, se arat in raportul Curtii de Conturi. n ceea ce priveste corelarea studiilor universitare cu cerintele de pe piata muncii, Romania se afl in postura unei tri furnizoare de fort de munc calificat. Un numr semnificativ de persoane cu studii superioare lucreaz deja in stri – ntate si este foarte probabil ca fluxurile de emigratie s continue si in viitor. Prin aceste fluxuri Romania internalizeaz costurile formrii si externalizeaz beneficiile ei. Pentru diminuarea pierderilor financiare este necesar formularea unor politici de finantare care s tin cont de domeniile de specializare cu fluxuri migratorii semnificative si mai ales de acelea in care se produc destructurri interne. Actualul sistem de finantare centrat pe subventionarea universittilor trebuie inlocuit cu unul centrat pe student, singurul care permite operationalizarea unor politici care vizeaz interesele generale ale statului si nu pe cele ale universittilor”, se arat in raportul Curtii de Conturi. Mai departe, raportul spune c expansiunea invtmantului su – perior, pe lang faptul c a condus la scderea calittii actului educational, a determinat si o saturare relativ a pietei muncii. n ultimii ani se observ o crestere a somajului si a inac tivittii populatiei cu studii superioare, mai ales in grupele de varst tinere. De asemenea, se evidentiaz fenomenul de incadrare in munc a absolventilor de invtmant superior in domenii conexe sau diferite fat de specializrile dobandite. Cercetrile de piat trebuie intensificate si trebuie reluate demersurile in directia efecturii unor prognoze pe termen scurt si mediu, in vederea atenurii dezechilibrelor intre cerere si ofert pe specializri si ocupatii.” Curtea de Conturi atrage atentia c rezultatele prognozelor trebuie s constituie elemente pentru fundamentarea unor politici de finantare prioritar a domeniilor de specializare in care este previzibil o crestere a cererii pentru locuri noi de munc si pentru inlocuirea iesirilor din sistem. Studiile sociologice din anii 2009-2011 au pus in evident inadecvri intre oferta universitar si cerintele angajatorilor. Angajatorii doresc o mai bun pregtire practic in timpul studiilor si specializarea absolventilor chiar din ciclul de licent. n consecint, legtura dintre universitti si piata muncii trebuie consolidat. Ratele de angajare a absolventilor trebuie s devin criterii de performant ale univer – sittilor si, in consecint, criterii de finantare.”
