CCR a decis: Alegerile vor avea loc �ntr-un singur tur!

Judec�torii CCR au respins, ieri, �n unanimitate sesizarea jurnalistului Liviu Avram privind alegerile locale, a anuntat presedintele CCR, Augustin Zegrean.

„S-a respins articolul 50 ca neintemeiat pentru c� nu s-a adus niciun argument care s� justifice schimbarea practicii CCR in domeniu. Este o practica vast� in aceast� privint�. Dintotdeauna, Curtea a spus c� este rolul Parlamentului s� stabileasc� legea electoral�, modalit�tile, semn�turi, f�r� semn�turi. De altfel, si Comisia de la Venetia spune c� nu este nicio problem�, nu se incalc� dreptul de a alege sau de a fi ales prin faptul c� se conditioneaz� de existenta unor semn�turi”, a explicat Zegrean. El a explicat c� a fost respins� si sesizarea privind articolul 101 pentru c� acest articol nu are leg�tur� cu cauza depus� judec�tii. „�n acest dosar se judec� posibilitatea autorului exceptiei de a candida sau nu in functie de semn�turile pe care trebuia s� le depun�. Deci, nu se judec� legea electoral� in ansamblul s�u”, a subliniat presedintele CCR. �ntrebat dac� alegerile din 5 iunie se vor organiza intr-un singur tur, Zegrean a afirmat c� din punctul de vedere al CCR acestea r�man intrun singur tur. „Curtea Constitutio – nal� tocmai s-a pronuntat ast�zi, nu cred c� maine vom schimba. Mai avem inc� 30 de dosare venite pan� ast�zi cam cu acelasi obiect, dar sigur nu vom schimba practica de azi pan� maine”, a accentuat el. Anterior, presedintele CCR, Augustin Zegrean, a declarat, dup� ce procurorul desemnat a cerut respingerea cererii jurnalistului Liviu Avram privind alegerile locale, c� CCR r�mane in pronuntare si va anunta decizia in cursul zilei. „Doamna procuror, r�manem in pronuntare si ne pronunt�m ast�zi”, a anuntat presedintele CCR dup� ce procurorul desemnat a cerut respin – gerea cererii jurnalistului Liviu Avram. Procurorul desemnat a afirmat c� autorul exceptiei doreste modifi – carea solutiei legislative cuprins� in acest articol, ceea ce excede controlul CCR. „Cu privire la dispozitiile articolului 101, alineatele 2 si 3 din lege, noi consider� c� acestea nu au leg�tur� cu cauza avand in vedere obiectul dosarului in care a fost invocat� execeptia cu privire la acest articol. De asemenea, autorul exceptie motiveaz� extin – derea controlului prin leg�tura (…) pe care ar avea-o cu cele prev�zute de articolul 50, alineatul 2, in sensul c� impreun� ar forma un sistem de manipulare a legislatiei electorale in favoarea partidelor aflate la putere. Domnule presedinte, in opinia noastr� nu sunt intrunite cerintele prev�zute de articolul 31, alineatul 2 din legea 47/1992, in schimb dac� veti trece peste aceste sustineri, pe fond exceptia pare ca fiind neinte – meiat� si in acest sens inve der�m cele retinute de CCR prin decizia din 2008 in care se arat� c� legiuitorul este suveran in determinarea moda – lit�tilor de exercitare a drepturilor electorale, prin stabilirea sistemului electoral cu limitele sale. De fapt, autorul exceptiei doreste modifi – carea solutiei legislative cuprins� in acest articol, ceea ce in opinia noastr� excede controlul CCR”, a declarat procurorul desemnat, in sedinta CCR. Procurorul desemnat a mai afirmat c� legiuitorul ordinar este sigurul suveran in a stabili sistemul electoral si limitele sale. „Astfel c� ad�ugarea prin legea a unor conditii suplimentare pentru ca o persoan� s� poat� ocupa o functie public� electiv� este dat� de importanta acestei functii, de ideea unei repre – zent�ri responsabile si eficiente, ca o garantie a reprezentativit�tii. �n acelasi sens Curte European� a Drepturilor Omului a ar�tat c� dreptul la alegeri libere (…) prevede c� acest drept nu este un drept absolut si las� statelor membre o marj� larg� de apreciere de stabilire a sistemului electoral, ins�, cu conditia de a nu limita intr-atat drepturile in discutie incat s� le goleasc� de continut. Impunerea prin lege a unui minim de reprezen – tativitate de 1% din totalul aleg� – torilor inscrisi pe listele electorale, conditie cerut� atat candidatului sustinut de o formatiune politic�, cat si candidatului independent este de acord si cu sarcinile trasate de Comisia de la Venetia (…) si in opinia noastr� nu este de natur� s� afecteze dreptul de a fi ales”, a mai sustinut procurorul. �n cadrul sedintei CCR presedintele Augustin Zegrean a intrerupt pledoaria jurnalistului Liviu Avram afirmand c� „risc�m s� declar�m neconstitutional sistemul de vot din America”. Jurnalistul Liviu Avram a justificat trimiterile la sistemele de vot din marea Britanie si SUA, afirmand c� face acest lucru pentru c� presedintele Camerei Deputatilor, Valeriu Zgonea, a afirmat c� nu exist� o tar� in care s� functioneze un astfel de sistem de vot precum cel propus de Avram. „P�i, pe Zgonea l-au dat afar� din partid”, a comentat Zegrean, in sedinta CCR.

Zegrean: „Noi nu schimbam legile”

Presedintele CCR, Augustin Zegrean, a declarat, miercuri, c� nu stie dac� revenirea la dou� tururi de scrutin ar afecta intr-un fel alegerile, afirmand c� CCR nu schimb� legi, ci spune dac� acestea sunt constitu – tionale sau nu. „Ei (Comisia de la Venetia) spun s� nu se modifice legea electoral� cu cel putin un an inainte de alegeri, dar asta nici nu stiu dac� ar fi o schimbare care ar afecta intr-un fel alegerile, pentru c� este vorba de un tur, de dou� tururi, de trei, nu stiu. (…) Nu stiu dac� restrange (drepturile-n.r.), nu am f�cut socoteala asta. Eu stiu c� am avut o perioad� in care s-au f�cut alegeri intr-un singur tur, in dou� tururi. Comisia de la Venetia spune c� fiecare stat este liber s� aleag� sistemul de vot”, a afirmat Augustin Zegrean inaintea sedintei in care judec�torii CCR dezbat sesizarea jurnalistului Liviu Avram privind organizarea alegerilor locale intr-un singur tur de scrutin. Augustin Zegrean a subliniat c� CCR nu schimb� legi, ci doar spune dac� sunt constitutionale sau nu. „Noi nu schimb�m legile, noi spunem dac� sunt constitutionale sau nu. Nu spunem s� se aplice ast�zi sau maine sau la urm�toarele alegeri. O singur� dat� am f�cut asta (la referendumn. r.), pentru c� voiam s� se respecte solicitarea Comisiei de la Venetia”, a r�spuns Zegrean, intrebat dac� eventualele modific�ri de legislatie vor fi aplicate incepand cu alegerile locale din 5 iunie. �ntrebat dac� CCR va tine cont de recomand�rile Comisiei de la Venetia, Zegrean i-a intrebat pe jurnalisti dac� ei tin cont de recomand�ri sau de dispozitii. �ntrebat ce inseamn� reprezen – tativitate in cazul unui primar, Zegrean a r�spuns: „�nseamn� c� este cel mai bun dintre citi au participat la vot”. El a mai afirmat c� sistemul actual, intr-un singur tur, functioneaz� dup� regula ” cine ia mai multe voturi numeric acela cistig�”. Augustin Zegrean a precizat c� CCR a mai primit inc� 30 de sesiz�ri cu privire la legislatia electoral�. Pe 16 aprilie, Tribunalul Bucuresti i-a dat cistig de cauz� jurnalistului Liviu Avram si a decis transmiterea c�tre Curtea Constitu – tio nal� a sesiz�rii sale privind exceptia articolelor din lege privind num�rul necesar de semn�turi pentru un candidat independent si organizarea alegerilor locale intr-un singur tur. Decizia Tribunalului Bucuresti a venit in cadrul unui proces deschis de jurnalist, care si-a depus candidatura la Prim�ria Capitalei, ca independent, tocmai pentru a putea ridica exceptia de neconstitutio nalitate asupra legii. Liviu Avram si-a depus candidatura pentru functia de primar general al Capitalei, depunand o list� cu doar trei semn�turi de sustinere, demers care i-a permis s� aduc� in atentia CCR articolul 50, alineatul 2 (Legea 115/2015-n.r.), referitor la num�rul de semn�turi necesare depunerii candidaturilor, cerand in aceeasi sesizare si extinderea controlului CCR asupra articolului 101, alineatul 2 care prevede alegerea primarilor intr-un singur tur de scrutin. „Am g�sit temei de neconstitutionalitate si in articolul care impune un anume num�r de semn�turi pentru candidatii independenti. Pentru municipiul Bucuresti mi-a rezultat c� se cer 18.000 de semn�turi si am folosit ca precedent decizia CCR din februarie 2015 care a spus c� 25.000 de mii de semn�turi pentru infiintarea unui partid este o cerint� excesiv�. Parlamentul a luat act de acea decizie si a spus c� se pot infiinta partide doar cu trei semn�turi de sustinere. Luand ca model ceea ce a decis Parlamentul, am depus o candida – tur� pentru functia de primar general al Capitalei, doar cu trei semn�turi, ca fiind singurul reper legal de care m-am putut ag�ta ca s� demonstrez c� si 18.000 este mult, ca si 25.000, presupunand un efort logistic similar”, a explicat Avram. El a mai spus c� a cerut extinderea controlului CCR si asupra alegerii primarilor intr-un singur tur, afirmand c� cei care candideaz� inde pendent trebuie s� indepli – neasc� conditii exigente de reprezentativitate, in timp ce pentru cei alesi legea coboar� sub standarul constitutional criteriul de reprezen – tativitate. „Am cerut in aceeasi procedur� extinderea controlului CCR si asupra alegerii primarilor intr-un singur tur pe considerentul c� nou�, candi – datilor, ni se cer conditii foarte exigente de reprezentativitate cand ne depunem candidaturile, dar in aceeasi lege se coboar� sub standarul constitutional criteriul de reprezen – tativitate pentru cel care va fi efectiv primar. Demonstrez cumva in cadrul exceptiei c� alegerea primarilor intrun singur tur nu genereaz� primari reprezentativi asa cum cerere Constitutia”, a mai explicat jurnalistul Liviu Avram. Jurnalistul a reusit s� obtin� judecarea legii la CCR, in conditiile in care, cu doar o zi inainte, Curtea de Apel Bucuresti a respins o alt� plangere formulat� de PNL pe tema organiz�rii alegerilor locale in dou� tururi de scrutin.