Judecãtorii CCR au respins, ieri, în unanimitate sesizarea jurnalistului Liviu Avram privind alegerile locale, a anuntat presedintele CCR, Augustin Zegrean.
„S-a respins articolul 50 ca neintemeiat pentru cã nu s-a adus niciun argument care sã justifice schimbarea practicii CCR in domeniu. Este o practica vastã in aceastã privintã. Dintotdeauna, Curtea a spus cã este rolul Parlamentului sã stabileascã legea electoralã, modalitãtile, semnãturi, fãrã semnãturi. De altfel, si Comisia de la Venetia spune cã nu este nicio problemã, nu se incalcã dreptul de a alege sau de a fi ales prin faptul cã se conditioneazã de existenta unor semnãturi”, a explicat Zegrean. El a explicat cã a fost respinsã si sesizarea privind articolul 101 pentru cã acest articol nu are legãturã cu cauza depusã judecãtii. „În acest dosar se judecã posibilitatea autorului exceptiei de a candida sau nu in functie de semnãturile pe care trebuia sã le depunã. Deci, nu se judecã legea electoralã in ansamblul sãu”, a subliniat presedintele CCR. Întrebat dacã alegerile din 5 iunie se vor organiza intr-un singur tur, Zegrean a afirmat cã din punctul de vedere al CCR acestea rãman intrun singur tur. „Curtea Constitutio – nalã tocmai s-a pronuntat astãzi, nu cred cã maine vom schimba. Mai avem incã 30 de dosare venite panã astãzi cam cu acelasi obiect, dar sigur nu vom schimba practica de azi panã maine”, a accentuat el. Anterior, presedintele CCR, Augustin Zegrean, a declarat, dupã ce procurorul desemnat a cerut respingerea cererii jurnalistului Liviu Avram privind alegerile locale, cã CCR rãmane in pronuntare si va anunta decizia in cursul zilei. „Doamna procuror, rãmanem in pronuntare si ne pronuntãm astãzi”, a anuntat presedintele CCR dupã ce procurorul desemnat a cerut respin – gerea cererii jurnalistului Liviu Avram. Procurorul desemnat a afirmat cã autorul exceptiei doreste modifi – carea solutiei legislative cuprinsã in acest articol, ceea ce excede controlul CCR. „Cu privire la dispozitiile articolului 101, alineatele 2 si 3 din lege, noi considerã cã acestea nu au legãturã cu cauza avand in vedere obiectul dosarului in care a fost invocatã execeptia cu privire la acest articol. De asemenea, autorul exceptie motiveazã extin – derea controlului prin legãtura (…) pe care ar avea-o cu cele prevãzute de articolul 50, alineatul 2, in sensul cã impreunã ar forma un sistem de manipulare a legislatiei electorale in favoarea partidelor aflate la putere. Domnule presedinte, in opinia noastrã nu sunt intrunite cerintele prevãzute de articolul 31, alineatul 2 din legea 47/1992, in schimb dacã veti trece peste aceste sustineri, pe fond exceptia pare ca fiind neinte – meiatã si in acest sens inve derãm cele retinute de CCR prin decizia din 2008 in care se aratã cã legiuitorul este suveran in determinarea moda – litãtilor de exercitare a drepturilor electorale, prin stabilirea sistemului electoral cu limitele sale. De fapt, autorul exceptiei doreste modifi – carea solutiei legislative cuprinsã in acest articol, ceea ce in opinia noastrã excede controlul CCR”, a declarat procurorul desemnat, in sedinta CCR. Procurorul desemnat a mai afirmat cã legiuitorul ordinar este sigurul suveran in a stabili sistemul electoral si limitele sale. „Astfel cã adãugarea prin legea a unor conditii suplimentare pentru ca o persoanã sã poatã ocupa o functie publicã electivã este datã de importanta acestei functii, de ideea unei repre – zentãri responsabile si eficiente, ca o garantie a reprezentativitãtii. În acelasi sens Curte Europeanã a Drepturilor Omului a arãtat cã dreptul la alegeri libere (…) prevede cã acest drept nu este un drept absolut si lasã statelor membre o marjã largã de apreciere de stabilire a sistemului electoral, insã, cu conditia de a nu limita intr-atat drepturile in discutie incat sã le goleascã de continut. Impunerea prin lege a unui minim de reprezen – tativitate de 1% din totalul alegã – torilor inscrisi pe listele electorale, conditie cerutã atat candidatului sustinut de o formatiune politicã, cat si candidatului independent este de acord si cu sarcinile trasate de Comisia de la Venetia (…) si in opinia noastrã nu este de naturã sã afecteze dreptul de a fi ales”, a mai sustinut procurorul. În cadrul sedintei CCR presedintele Augustin Zegrean a intrerupt pledoaria jurnalistului Liviu Avram afirmand cã „riscãm sã declarãm neconstitutional sistemul de vot din America”. Jurnalistul Liviu Avram a justificat trimiterile la sistemele de vot din marea Britanie si SUA, afirmand cã face acest lucru pentru cã presedintele Camerei Deputatilor, Valeriu Zgonea, a afirmat cã nu existã o tarã in care sã functioneze un astfel de sistem de vot precum cel propus de Avram. „Pãi, pe Zgonea l-au dat afarã din partid”, a comentat Zegrean, in sedinta CCR.
Zegrean: „Noi nu schimbam legile”
Presedintele CCR, Augustin Zegrean, a declarat, miercuri, cã nu stie dacã revenirea la douã tururi de scrutin ar afecta intr-un fel alegerile, afirmand cã CCR nu schimbã legi, ci spune dacã acestea sunt constitu – tionale sau nu. „Ei (Comisia de la Venetia) spun sã nu se modifice legea electoralã cu cel putin un an inainte de alegeri, dar asta nici nu stiu dacã ar fi o schimbare care ar afecta intr-un fel alegerile, pentru cã este vorba de un tur, de douã tururi, de trei, nu stiu. (…) Nu stiu dacã restrange (drepturile-n.r.), nu am fãcut socoteala asta. Eu stiu cã am avut o perioadã in care s-au fãcut alegeri intr-un singur tur, in douã tururi. Comisia de la Venetia spune cã fiecare stat este liber sã aleagã sistemul de vot”, a afirmat Augustin Zegrean inaintea sedintei in care judecãtorii CCR dezbat sesizarea jurnalistului Liviu Avram privind organizarea alegerilor locale intr-un singur tur de scrutin. Augustin Zegrean a subliniat cã CCR nu schimbã legi, ci doar spune dacã sunt constitutionale sau nu. „Noi nu schimbãm legile, noi spunem dacã sunt constitutionale sau nu. Nu spunem sã se aplice astãzi sau maine sau la urmãtoarele alegeri. O singurã datã am fãcut asta (la referendumn. r.), pentru cã voiam sã se respecte solicitarea Comisiei de la Venetia”, a rãspuns Zegrean, intrebat dacã eventualele modificãri de legislatie vor fi aplicate incepand cu alegerile locale din 5 iunie. Întrebat dacã CCR va tine cont de recomandãrile Comisiei de la Venetia, Zegrean i-a intrebat pe jurnalisti dacã ei tin cont de recomandãri sau de dispozitii. Întrebat ce inseamnã reprezen – tativitate in cazul unui primar, Zegrean a rãspuns: „Înseamnã cã este cel mai bun dintre citi au participat la vot”. El a mai afirmat cã sistemul actual, intr-un singur tur, functioneazã dupã regula ” cine ia mai multe voturi numeric acela cistigã”. Augustin Zegrean a precizat cã CCR a mai primit incã 30 de sesizãri cu privire la legislatia electoralã. Pe 16 aprilie, Tribunalul Bucuresti i-a dat cistig de cauzã jurnalistului Liviu Avram si a decis transmiterea cãtre Curtea Constitu – tio nalã a sesizãrii sale privind exceptia articolelor din lege privind numãrul necesar de semnãturi pentru un candidat independent si organizarea alegerilor locale intr-un singur tur. Decizia Tribunalului Bucuresti a venit in cadrul unui proces deschis de jurnalist, care si-a depus candidatura la Primãria Capitalei, ca independent, tocmai pentru a putea ridica exceptia de neconstitutio nalitate asupra legii. Liviu Avram si-a depus candidatura pentru functia de primar general al Capitalei, depunand o listã cu doar trei semnãturi de sustinere, demers care i-a permis sã aducã in atentia CCR articolul 50, alineatul 2 (Legea 115/2015-n.r.), referitor la numãrul de semnãturi necesare depunerii candidaturilor, cerand in aceeasi sesizare si extinderea controlului CCR asupra articolului 101, alineatul 2 care prevede alegerea primarilor intr-un singur tur de scrutin. „Am gãsit temei de neconstitutionalitate si in articolul care impune un anume numãr de semnãturi pentru candidatii independenti. Pentru municipiul Bucuresti mi-a rezultat cã se cer 18.000 de semnãturi si am folosit ca precedent decizia CCR din februarie 2015 care a spus cã 25.000 de mii de semnãturi pentru infiintarea unui partid este o cerintã excesivã. Parlamentul a luat act de acea decizie si a spus cã se pot infiinta partide doar cu trei semnãturi de sustinere. Luand ca model ceea ce a decis Parlamentul, am depus o candida – turã pentru functia de primar general al Capitalei, doar cu trei semnãturi, ca fiind singurul reper legal de care m-am putut agãta ca sã demonstrez cã si 18.000 este mult, ca si 25.000, presupunand un efort logistic similar”, a explicat Avram. El a mai spus cã a cerut extinderea controlului CCR si asupra alegerii primarilor intr-un singur tur, afirmand cã cei care candideazã inde pendent trebuie sã indepli – neascã conditii exigente de reprezentativitate, in timp ce pentru cei alesi legea coboarã sub standarul constitutional criteriul de reprezen – tativitate. „Am cerut in aceeasi procedurã extinderea controlului CCR si asupra alegerii primarilor intr-un singur tur pe considerentul cã nouã, candi – datilor, ni se cer conditii foarte exigente de reprezentativitate cand ne depunem candidaturile, dar in aceeasi lege se coboarã sub standarul constitutional criteriul de reprezen – tativitate pentru cel care va fi efectiv primar. Demonstrez cumva in cadrul exceptiei cã alegerea primarilor intrun singur tur nu genereazã primari reprezentativi asa cum cerere Constitutia”, a mai explicat jurnalistul Liviu Avram. Jurnalistul a reusit sã obtinã judecarea legii la CCR, in conditiile in care, cu doar o zi inainte, Curtea de Apel Bucuresti a respins o altã plangere formulatã de PNL pe tema organizãrii alegerilor locale in douã tururi de scrutin.
