Peste 50% din comunele din România nu-si pot acoperi cheltuielile de functionare din veniturile proprii, ceea ce are consecinte grave asupra dezvoltãrii economice locale, a afirmat premierul Dacian Ciolos, care a subliniat totodatã cã în an electoral, Guvernul nu si-a propus sã facã „minuni”.
„La nivelul administratiei publice locale, avem costuri foarte ridicate pentru a mentine administratii locale ale unor localitãti mici care au capacitate financiarã si institutionalã slabã, cu consecinte grave asupra dezvoltãrii economice locale. Astfel, peste 50% din comunele din Romania, in momentul de fatã, nu-si pot acoperi cheltuielile de functionare cu propriile venituri pe care le pot degaja, ca sã nu mai vorbim de proiecte de investitii pentru dezvoltare”, a spus Ciolos, in Parlament, la „Ora Premierului”. Seful Executivului a atras atentia si asupra faptului cã programele europene destinate dezvoltãrii locale se suprapun si nu sunt utilizate eficient, iar in ceea ce priveste transferul de fonduri de la bugetul de stat nu sprijinã „durabil si obiectiv” cele mai sãrace comunitãti. „De multe ori, fondul de rezervã al Guvernului este un instrument principal de echilibrare, dar nu pe criterii obiective a nevoilor de finantare a diferitelor comunitãti locale”, a arãtat prim-ministrul. Dacian Ciolos a amintit cã este un an electoral, si de aceea Guvernul nu si-a propus „sã facã minuni” cu reforma administratiei publice locale. „Dat fiind faptul cã este an electoral, nu ne-am propus sã facem minuni cu aceastã reformã, in schimb vrem sã punem in dezbatere si sã creem cadru juridic si oportunitãti pentru a veni cu cateva solutii la problemele pe care le-am ridicat inainte si anume faptul cã avem multe localitãti de dimensiuni mici care nu reusesc sã-si acopere cheltuielile de functionare si sã aibã resurse de finantare pentru investitii, programe de dezvoltare”, a spus Ciolos. Premierul a precizat cã ia in calcul douã variante de rezol – vare a acestei situatii, respectiv prin fuziune voluntarã (pe baza criteriilor care tin de populatie, distanta de centru administrativ teritorial etc..) si o a doua variantã, care poate fi comple – mentarã la prima, vizeazã consolidarea si stimularea cooperãrii intercomunale pornind si de la exemplul grupurilor de actiune localã care ar putea fi scheletul, baza acestor cooperãri intercomunale intãrite, mai bine structurate, cooperãri care sã fie sustinute si din punct de vedere bugetar mai ales pentru proiecte de investitii sau pentru proiecte de imbunãtãtirea functionãrii administrative”, a spus prim-ministrul. Seful Executivului a mai precizat cã procesul de descentralizare va continua, in beneficiul cetãtenilor, si totodatã se vor implementa mecanisme de transparentã decizionlã si de participare cetãteneascã.
