Sutele de decese ale pensionarilor vasluieni „reformeaz” sistemul public de pensii din judet si l salveaz de la colaps. Desi aparent cinic, afirmatia este sprijinit de statistic. Astfel, anul trecut, numrul total al pensionarilor vasluieni s-a diminuat cu 1.363. Grosul iesirilor naturale din sistem revine grupului de pensionari din agricultur, care, n 2015, a sczut cu 9,31% fat de anul precedent. Tot statistica arat c principala cauz a scderii dramatice a numrului de pensionari din mediul rural este decesul, avnd n vedere „cuplul” dintre vrsta naintat a acestora si starea precar de sntate.
Anul trecut, numrul mediu al pensionarilor din judetul Vaslui a fost de100.581. Pensionarii de asigurri sociale de stat au reprezentat 81,14% din totalul pensionarilor de asigurri sociale. Din numrul total de pensionari, se inregistreaz 81.615 pensionari de stat si 18.966 pensionari din agricultur. n cadrul categoriei de pensionari de asigurri sociale de stat, pensionarii pentru limit de varst au reprezentat, in anul 2015, mai mult de dou treimi (73,29%). n cadrul acestei categorii, numrul celor in varst de peste 65 de ani a fost de 67,45% (55.051 pensionari). Bogdan Iasbel, directorul Casei Judetene de Pensii (CJP) Vaslui, spune c, anul trecut, numrul mediu al pensionarilor a fost de 108.581 persoane, cu 1.363 persoane mai mic decat in anul precedent (1,3%). Fat de aceeasi perioad, numrul pensionarilor de asigurri sociale din fostul sistem pentru agricultori a sczut cu 9,31% (cu 1.948 persoane), iar cel al pensionarilor de asigurri sociale de stat a crescut cu 0,6% (535 persoane). „Distributia pensionarilor de asigurri sociale pe principalele categorii de pensii scoate in evident faptul c, de la o perioad la alta, a crescut numrul beneficiarilor de pensii de limit de varst si pensii anticipate. Astfel, numrul pensionarilor cu pensie limit de varst a crescut cu 1.048 persoane fat de 2014 si cu 1.511 fat de anul 2013, iar numrul pensionarilor cu pensie anticipat a crescut cu 30 de persoane fat de 2014 si cu 65 persoane fat de 2013, a explicat Isabel Bogdan. n cazul beneficiarilor de pensii de limit de varst, cresterea numrului acestora a fost generat de aplicarea dispozitiilor referitoare la reducerea varstei standard de pensionare pentru cei care au lucrat in fosta grup I de munc, trecerea pensionarilor de invaliditate in categoria pensionarilor de limit de varst la implinirea varstei standard de pensionare sau a varstei standard reduse, pentru cei care au lucrat in fostele grupe I si a II-a de munc. Cresterea numrului beneficiarilor de pensii anticipate s-a datorat reducerii de la 8 la 10 ani a stagiului de cotizare necesar a fi realizat peste stagiul complet de cotizare pentru a beneficia de acest tip de pensie.
Tot mai putini pensionari din agricultura
Numrul mediu al pensionarilor din agricultur din anul 2015 era de 18.966 persoane, cu 1.948 persoane mai mic comparativ cu anul 2014 si cu 2.918 mai mic fat de 2013. Principala cauz a reducerii numrului de beneficiari din sector agricol este decesul, avand in vedere varsta inaintat a acestor beneficiari. O alt cauz o reprezint trecerea de la pensia proprie la pensia de urmas sau de la pensia de invaliditate la pensia de limit de varst, situatii in care pensionarii ies din categoria beneficiarilor de pensii agricultur si intr in sistemul pensiilor de stat.
Romnia a pierdut anul trecut nca 37.000 de locuitori, mbatrnirea a accelerat
Romania avea, la inceputul acestui an, 22,242 milioane de locuitori inregistrati oficial dup domiciliu, in scdere cu circa 37.000 comparativ cu inceputul anului 2015, iar imbtranirea populatiei a accelerat semnificativ, arat datele publicate, ieri, de Institutul National de Statistic (INS). Datele oficiale arat c 56,4% din populatie locuieste la orase, iar 51,2% dintre locuitori sunt femei. Demn de mentionat c datele sunt diferite de cele obtinute in urma recensmantului din 2011, care indicau faptul c Romania are o populatie real mult mai mic, de circa 20 de milioane de locuitori. Diferenta provine din nedeclararea schimbrilor de domiciliu de ctre romanii care pleac in alte state si care rman inregistrati in continuare in registrele romanesti, spun statisticienii. Emigratia si natalitatea sczut inruttesc in continuare situatia demografic a Romaniei. „Fenomenul de imbtranire demografic s-a accentuat, populatia varstnic de 65 ani si peste depsind cu 210.000 persoane populatia tanr de 0-14 ani”, se precizeaz in comunicatul INS. La inceputul acestui an, 3,485 milioane de romani aveau varsta peste 65 de ani, in timp ce numrul de copii cu varsta de cel mult 14 ani era de doar 3,275 milioane, raportul fiind considerat unul ingrijortor de ctre demografi.
