Este presa din zilele noastre un aliat al asistentilor sociali? Care sunt organele de pres care pot fi contactate n vederea promovrii asistentei sociale, n ce msur se poate vorbi de discriminare, incluziune sau excluziune social n mass-media contemporan, de ce cazurile sociale au fost transformate n show-uri de televiziune, de ce drama vinde, care este rezultatul campaniilor umanitare focusate pe cazuri individuale, unde ncepe si unde se termin libertatea presei n respectarea demnittii persoanelor cu probleme sociale? Iat cteva dintre ntrebrile care au constituit tot attea teme de discutie n cadrul workshopului „Asistenta social reflectat prin ochii mass-media”, organizat, luni, 28 martie, la Vaslui, de sucursalele din Iasi si Vaslui ale Colegiului National al Asistentilor Sociali din Romnia (CNASR) si de directiile generale de asistent social si protectie a copilului din cele dou judete, prin Centrele de Formare Profesional, n cadrul manifestrilor Zilelor Asistentei Sociale 2016.
Workshopul organizat de reprezentantii asistentilor sociali din cele dou judete a avut o tem provocatoare, care a determinat prezenta unui numr mare de asistenti sociali din cele dou judete. Dr. Roxana Necula, presedintele sucursalei Teritorial Iasi a CNASR, a reliefat „Imaginea asistentei sociale prin intermediul mass-mediei din cadrul Bisericii Ortodoxe Romane”, recomandand colegilor stabilirea de contacte cu reprezentantii mass-mediei crestine, dat fiind c publicatiile Bisericii au acordat si acord spatiu activittilor asistentilor sociali. „Munca asistentului social este de multe ori necunoscut publicului, desi aceasta este deosebit de important si valoroas. Presa scris si audio-vizual are un rol important in formarea opiniilor, imaginii asistentei sociale in societate. Este important cum prezenti un eveniment, un caz social sau o situatie disperat a unei familii greu incercate. De foarte multe ori se intampl ca jurnalistii zilelor noastre s nu procedeze corect si obiectiv atunci cand primesc un subiect de care s se ocupe. Acest lucru este cauzat de faptul c foarte putini dintre jurnalisti au studii in domeniu, ei invtand meseria de la alte persoane din breasl. Apoi, primeaz senzationalul, descrierea in amnunt a tragediei, insistandu-se mai putin sau deloc asupra efectelor si consecintelor unei traume. Presa de calitate inc nu a apus si aceasta datorit unor centre care respect codul deontologic si trateaz cu profesionalism subiectele din zona social. Aici ne referim la publicatii precum Ziarul Lumina” al Patriarhiei Romane, „Candela Moldovei”, Cronica Romanului”,”Candela Sucevei” si alte aparitii editoriale, radiouri sau televiziuni, care zilnic prezint activitatea social atat a Bisericii, cat si a altor institutii. Dac presa laic este mereu in goana dup senzational, presa religioas cu precdere are ca scop prezentarea subiectelor in duhul credintei ortodoxe, a Bisericii, tratand personajele din materialele prezentate ca fiind „fratii mai mici ai Mantuitorului”. ntrucat mediul on-line este cel care primeaz in zilele noastre, asistentii sociali ar putea s grupeze informatiile pe care pot s le fac cunoscute intr-un blog, site, pagin de Facebook, s.a. mpreun pot face lucruri frumoase si concrete, scotind la lumin activitatea rodnic, de multe ori, derulat in ani si ani de zile, de preferat cu rezultate pozitive”, a spus Roxana Necula. Aceasta a mai sugerat ca la nivelul fiecrei sucursale teritoriale a CNASR s se creeze echipe de asistenti sociali care s se specializeze pe promovarea imaginii asistentului social in comunitate si massmedia.
Somerii, cea mai mediatizata categorie sociala
Dr. Alina Frunz, coordonatorul Centrului de Formare Profesional al DGASPC Iasi, a prezentat o evaluare extins a problematicii incluziunii si excluziunii sociale, asa cum apare aceasta in media, evaluare realizat in cadrul studiului „Protectia social prin ochii mass-mediei din Romania”. n cadrul acestuia, au fost analizate 16.646 articole de pres, materiale video si audio din 40 de judete ale trii. „Proiectul de analiz media a fost axat pe trei dimensiuni: cantitativ, calitativ si analiz de continut. n urma analizei cantitative, am constatat c cele mai multe materiale de pres identificate s-au referit la grupuri cu risc de excluziune precum someri, copii, romi. Copiii reprezint grupul cu risc de excluziune social cel mai vizibil si cel mai intens comunicat de media. Cele mai ridicate valori de imagine media pentru aceast categorie social se datoreaz mai ales materialelor publicate in presa central. Mesaje media cu caracter excluziv se refer la expunerea de ctre media a situatiilor de discriminare, excluziune, abuz sau limitare a drepturilor si a accesului unor persoane sau al unui grup de persoane la resursele sociale. Astfel de mesaje pot fi legate dar nu se reduc la subiecte precum materiale media in care se descriu situatii de abuz sau constrangere pe care le suport persoane sau grupuri sociale vulnerabile (de exemplu, copii care nu sunt lsati la scoal, copii obligati s munceasc, copii abuzati fizic sau psihic, femei care sunt discriminate la locul de munc, persoane cu handicap care nu pot interactiona social deoarece nu li se asigur facilittile minimale in acest sens, persoane care fac parte din alte etnii care sunt discriminate etc). Nu putine sunt ca – zurile de excluziune media, reprezentate de materialele media care promoveaz o atitudine discriminatorie, depreciativ la adresa unui grup social. Prin aceste materiale, jurnalistii sustin argumente rasiste sau xenofobe (ex: „tiganii sunt hoti”, ungurii sunt ri” etc), opinii care marginalizeaz un anumit grup social (ex: cersetorii trebuie alungati”, copiii romi trebuie s invete separat de cei romani”), folosesc termeni depreciativi sau jignitori la adresa unor grupuri sociale (ex: jidani” pentru evrei, aurolaci” pentru copii fr adpost, ciori” pentru romi etc). Prin acest tip de materiale media devine un vector activ de promovare a excluziunii sociale si nu doar un canal de comunicare pentru acest tip de mesaje. Mesaje media cu caracter incluziv sunt cele care contin referiri la actiuni, practici sau proiecte prin care se intentioneaz reducerea gradului de marginalizare social al unei persoane sau al unui grup de persoane. Astfel, materialele media care contin mesaje cu caracter incluziv fac referire la msuri si proiecte ale institutiilor statului care fac parte din sistemul national de asistent social sau ale ONG-urilor care au ca obiect de activitate combaterea excluziunii sociale, actiuni de ajutorare a persoanelor care au fost marginalizate, al cror acces la resurse sociale a fost limitat, care au suferit abuzuri din partea societtii, campanii de constientizare referitoare la situatia grupurilor cu risc de excluziune social care sunt derulate prin media”, a spus Alina Frunz. Ea a subliniat si faptul c, fcand o comparatie intre judetele Iasi si Vaslui, in mass-media vasluian materialele media incluzive au o proportie mai mare decat cele excluzive, iar imaginea asistentei sociale este mai bine prezentat decat la Iasi. „n judetul Iasi, problematica incluziunii sociale in media este foarte intens prezentat. Aici au fost mentionate si cele mai multe materiale media legate de acest domeniu. De asemenea, in acest judet au fost mentionate si campanii cu o pondere a imaginii de tip excluziv consistente referitoare la copii si femei ins, pe de alt parte, si intensitatea mesajului incluziv a fost destul de ridicat (mai ales dac vorbim de campania de constientizare referitoare la magazinele de droguri usoare din oras)”, a mai spus aceasta. Concluzia a fost c principalul suport de comunicare a imaginii de tip excluziv este reprezentat de tabloide, c media local a preluat extrem de bine mesajele transmise de institutiile de ocupare a fortei de munc, ceea ce a fcut ca problematica somajului s ocupe un loc important in mass-media, dar si c jurnalistii au inc probleme in preluarea discursurilor si asimilarea conceptelor din domeniului incluziunii sociale”.
„Eu cu copilul asta umblu la tv si fac o gramada de bani!”
Vasluianca Mihaela Hurduc, coordonator al Centrului de Resurse pentru Copii si Tineri” Don Bosco”, din Iasi, a adus in discutie un subiect fierbinte”: Asistenta social, show de televiziune?”. O s incerc o definire a asistentei sociale televizate, ca proces de identificare, de ctre jurnalisti, a unor cazuri wow”, proces care are in vedere expunerea exagerat a persoanelor, si mai ales a copiilor, inclcand demnitatea uman si prezentandu-le in cadrul unor emisiuni televizate cu scopul de a le oferi imediat un sprijin material, care de obicei este prea mare pentru capacitatea de manageriere a celor care cer sprijin. Vedem astfel copii expusi peste msur, si noi, ca asistenti sociali, nu putem s nu ne intrebm dac exist un acord de imagine, care sunt beneficiile financiare ale printilor, dac nu se pune problema unui abuz emotional si care sunt criteriile de a alege un caz? n Romania sunt mii de familii in situatii similare, familii crora noi nu le putem rezolva astfel situatia, dar care, odat precedentul creat, ne anunt” c mai bine se duc la tv. Astfel de emisiuni, ca cele de la ora 17.00, duc la decredibilizarea institutiilor de asistenta social, fie ele publice sau private”, a spus Mihaela Hurduc. Ea a incercat, impreun cu cei prezenti, s inteleag de ce drama vinde, dar si s trag concluzii despre consecintele acestui fenomen. Iar acestea nu au intarziat s apar: lipsa de responsabilizare a celui care beneficiaz de un astfel de caz lipsa de credibilitate a asistentilor sociali care au mii de cazuri, ins nu pot spijini la acet nivel financiar. De aici aparitia fenomenului de tip „eu cu copilul sta umblu la niste televiziuni si fac o grmad de bani”, dar si ingreunarea activittilor de strangere de fonduri pentru ONG-urile care ar putea corela oferirea ajutoarelor cu consilierea necesar, astfel incat resursele s fie directionate in rezolvarea problemelor reale. „Autosesizarea autorittilor in ceea ce pri veste resectarea dreptului la confiden – tialitatea datelor, la propria imagine si la demnitate uman, mai ales a copiilor si interzicerea prezentrii acestor cazuri in emisiuni de tip tabloid ar fi doar dou dintre solutii in astfel de cazuri”, a spus Mihaela Hurduc.
Cte ceva despre drepturile si libertatile presei
Fr a pune presa la zid, ba chiar subliniind rolul pozitiv al acesteia in mediatizarea activittilor si profesiei de asistent social si in rezolvarea unor probleme mai mult sau mai putin individuale ale comunittii, a vorbit Vlad Viorel Iulian, presedintele sucursalei Vaslui a CNASR. Acesta a tinut s le fac cunoscut colegilor si cateva prevederi din Codul Deontologic al jurnalistului. „Ar trebui s retineti c interesul public nu priveste doar ceea ce autorittile consider c este de interes public. Modul in care functioneaz si actioneaz guvernul, autorittile ori institutiile publice, precum si orice alt entitate care utilizeaz bani publici sau care afecteaz interesul comunittii este de interes public major. Toate actiunile, omisiunile, gesturile si cuvintele demnitarilor, politicienilor si ale tuturor functionarilor publici legate de exercitarea funtiei lor sunt de interes public major. Viata privat a acestora este de interes public, atunci cand are relevant pentru exercitarea functiei. Orice informatii privind inclcarea drepturilor omului, asa cum sunt acestea definite in documentele internationale ratificate de Romania, sunt de interes public major. n demersul su de a informa publicul, jurnalistul este dator s reflecte societatea in ansamblul si diversitatea ei, acordand acces in pres si opiniilor minoritare si individuale. Publicul are dreptul s cunoasc nu numai informatiile si ideile primite favorabil sau cu indiferent ori considerate inofensive, dar si pe acelea care ofenseaz, socheaz sau deranjeaz. Acestea sunt cerinte ale pluralismului, tolerantei si spiritului deschis, fr de care nu exist societate democratic. Jurnalistul este dator s respecte viata privat a persoanei (inclusivaspectele care tin de familie, domiciliu si corespondent), dar amestecul in viata privat este permis atunci cand interesul public de a afla informatia prevaleaz. n acest context, este irelevant dac o persoan public a dorit sau nu s dobandeasc aceast calitate. O activitate nu este privat doar pentru motivul c nu este desfsurat in public. Iar asistentii sociali trebuie s aib in vedere, intotdeauna, c propriul lor comportament reprezint un model pentru membrii comunittii, actionand in consecint”, a spus Vlad Viorel Iulian.
