INS: Femeile din tara noastr�, mai longevive dec�t b�rba]ii [i mai numeroase

Femeile tr�iesc cu aproape sapte ani mai mult dec�t b�rbatii si continu� s� reprezinte 51,1 la sut� din populatie, la 1 ianuarie 2015, informeaz� Institutul National de Statistic� (INS), �ntr-un comunicat transmis cu ocazia Zilei Internationale a Femeii.

Populatia rezident� a Romaniei la 1 ianuarie 2015 a fost de 19.870.600 de locuitori, dintre care 10.163.600 erau femei (51,1%) din totalul populatiei rezidente, a transmis INS. Potrivit comunicatului, „in mediul urban, ponderea femeilor din tara noastr� este mai pronuntat� decat in cel rural, 5.582.900 locuiesc la oras (52,2%) din totalul populatiei urbane iar in mediul rural, ponderea populatiei feminine este de 49,9%.” Varsta medie a populatiei rezidente a fost la 1 ianuarie 2015 de 43,6 ani,”populatia feminin� este mai „imb�tranit�” decat cea masculin� cu 3,1 ani”, varsta medie feminin� fiind de 45,1 ani, iar cea masculin� de 42,0 ani”, mai transmite INS. Speranta de viat� la nastere a femeilor a fost, pentru perioada 2012-2014 de 78,91 ani (79,71 ani in urban si 77,94 ani in rural) in crestere fat� de perioada precedent� si cu 6,91 ani mai mult decat valoarea inregistrat� pentru b�rbati.

�n Vaslui si Tulcea, b��batii sunt mai numerosi

Potrivit informatiilor INS, populatia feminin� a avut o pondere mai mare decat populatia masculin� in 40 de judete, exceptie f�cand judetele Vaslui si Tulcea. „Cea mai mare pondere a femeilor varstnice (de 65 ani si peste) a fost inregistrat� in judetele Satu Mare, Municipiul Bucuresti si Prahova, iar cea mai sc�zut� in Bistrita-N�s�ud si Covasna. Cele mai multe femei varstnice tr�iesc in mediul rural (53,2 % din totalul femeilor de 65 ani si peste). Contingentul fertil (femei in varst� intre 15 si 49 ani) num�r� 4.662.350 persoane, potentialele mame reprezentand astfel 23,4% din totalul populatiei, adic� aproape jum�tate din totalul populatiei feminine (45,8%)”, se mai spune in acelasi comunicat. „Rata natalit�tii a inregistrat o evolutie pozitiv�, atat in mediul urban cat si in mediul rural, fat� de anul 2013. Astfel in mediul urban rata natalit�tii a crescut de la 9,1� in 2013, la 9,8� in 2014. �n mediul rural aceasta a crescut de la 9,1� la 9,5�, in 2014 fiind inferioar� ratei din mediul urban. Femeile din urban cu varsta intre 20-29 ani au n�scut mai multi copii decat cele din rural (de 1,1 ori)”, mai transmite INS.

Vaslui, locul doi pe tara la rata fertilitatii

Potrvit datelor statistice, cele mai mari rate de fertilitate feminin� (n�scuti-vii la 1000 femei) s-au inregistrat in judetele Suceava (53,0�), Vaslui (50,8�) si Bistrita- N�s�ud (50,5�), iar cele mai sc�zute in Gorj (31,8�) si Br�ila (35,2�). Fertilitatea feminin� la nivel de tar� a fost de 41,3 copii n�scuti vii la 1000 de femei. �n anul 2014 num�rul de n�scutivii (cu resedinta obisnuit� in Romania) a fost de 193.103 copii, rezultand o rat� a natalit�tii de 9,7 n�scuti vii la 1000 de locuitori. De asemenea tendinta din anii anteriori s-a p�strat, n�scandu-se mai multi b�ieti decat fete, cu un raport de masculinitate de 105,9 b�ieti la 100 fete (in 2014). �n anul 2014 varsta medie a mamei la nastere (28,2 ani) si la prima nastere (26,8 ani) a fost in usoar� crestere fat� de anul precedent (28,0 ani si respectiv 26,4 ani), mentinandu-se tendinta de amanare a nasterii, iar femeile din mediul rural au continuat s� nasc� la o varst� mai tan�r� (26,8 ani) comparativ cu cele din urban (29,3 ani). „Decalajul intre urban si rural se mentine si in cazul varstei mamelor care sunt la prima nastere (28,3 ani in urban si 24,3 ani in rural). Valorile extreme pentru varsta medie la prima nastere se situeaz� intre 24,2 ani (C�l�rasi si Giurgiu) si 29,9 ani (Bucuresti). Cea mai ridicat� varst� medie la toate nasterile s-a inregistrat in Bucuresti (30,8 ani), iar cea mai sc�zut� in C�l�rasi si Giurgiu (26,3 ani)”, se mai precizeaz� in comunicat. Potrivit INS si in anul 2014, „continu� tendinta de crestere a ponderii n�scutilor-vii de c�tre femeile cu preg�tire superioar� (29,2%), n�scutii-vii de c�tre mamele cu preg�tire gimnazial�, profesional� si liceal� detin un procent de 50,8%”. Desi ponderea copiilor n�scuti de c�tre mame casnice (41,8%) se situeaz� la un nivel destul de ridicat, se constat� o sc�dere comparativ cu anii anteriori. Un procent de 47,3% n�scuti-vii au avut mame salariate. �n mediul rural 60,7% din num�rul n�scutilor-vii au avut, in anul 2014, mame casnice (26,1% in mediul urban). Confrom comunicatului de pres�, „Romania se situeaz� printre t�rile cu o nuptialitate mai ridicat� decat media european�, dac� avem in vedere c� rata nuptialit�tii in UE- 28 a fost in anul 2011 (ultimul an pentru care sunt disponibile datele la nivel european) de 4,2�”. �n anul 2014, rata nuptialit�tii a fost de 5,3�. Din totalul de 118.075 c�s�torii, cele mai multe s-au oficiat in august (24.097), cele mai putine in decembrie (4.251), p�strandu-se ciclul traditional. Varsta medie la c�s�torie cunoaste o tendint� de crestere, ajungand in 2014 la 29,0 ani la femei si 32,3 ani la b�rbati. Varsta medie la prima c�s�torie a crescut, de asemenea, in anul 2014, confirmand astfel tendinta de amanare a incheierii primei c�s�torii. Varsta medie la prima c�s�torie a fost de 27,3 ani la femei si 30,4 ani la b�rbati, se mai arat� in comunicat. „�n anul 2014, s-au inregistrat 27.188 divorturi, cu o rat� a divortialit�tii de 1,22 divorturi la 1000 locuitori. Totusi, nivelul divortialit�tii se mentine relativ sc�zut comparativ cu alte t�ri europene, confirmand caracterul de stabilitate al familiei in societatea romaneasc�, dac� avem in vedere c� rata divortialit�tii in UE-28 a fost in anul 2011(ultimul an pentru care sunt disponibile datele la nivel european) de 2,0�”, potrivit datelor. �n ceea ce priveste participarea populatiei la activitatea economic�, cele mai recente date, respectiv cele aferente trimestrului III 2015, relev� faptul c� populatia ocupat� era de 8.757.000 de persoane, iar dintre acestea, femeile reprezentau 43,1%. „Din analiza structurii populatiei feminine ocupate pe grupe de ocupatii reiese c�: 1,5% au fost cuprinse in grupa membrilor corpului legislativ ai executivului, a inaltilor conduc�tori ai administratiei publice, conduc�torilor si functio – narilor superiori; 19,1% au lucrat ca specialisti in diverse domenii de activitate; 7,3% erau tehnicieni sau alti specialisti in domeniul tehnic; 6,3% au avut statutul de functionari administrativi; 20,1% au fost angajate ca lucr�tori in domeniul serviciilor; 23,7% si-au desf�surat activitatea ca lucr�tori calificati in agricultur�, silvicultur� si pescuit; 7,4% au lucrat in grupa muncitorilor calificati si asimilati; 14,6% au fost cuprinse in alte categorii de ocupatii”, transmite INS. �n privinta gradului de instruire, din totalul persoanelor ocupate de sex feminin, 23,3% erau absolvente ale inv�t�mantului superior, 4,3% ale inv�t�mantului postliceal si de maistri, 37,7% au absolvit liceul, iar 11,1% scoli profesionale si de ucenici.