Strãnuti, îti curge nasul, îti lãcrimeazã ochii? Nu te grãbi sã te tratezi de rãcealã. S-ar putea sã fie o alergie de primãvarã. Alergia este reactia exageratã a organismului când vine în contact cu anumite substante, numite alergeni, pe care nu le tolereazã. Pentru a elimina „intrusul”, organismul declanseazã mecanismele de apãrare: secretie nazalã sau nas înfundat, strãnut, disparitia mirosului, lãcrimare, mâncãrimi, congestia fetei, dureri de cap, urticarie etc. Alergia poate apãrea la orice vârstã, dar e mai frecventã în copilãrie si în adolescentã. Are si un caracter sezonier, apãrând mai ales primãvara, fiind generatã de polen, praf, mucegai, puful plopilor, întepãturi de insecte, unele plante.
Alergia este rãspunsul sistemului imunitar al organismului la substante, inofensive in mod normal, cum ar fi polenuri, alimente sau acarienii din praf. În timp ce la majoritatea oamenilor aceste substante (alergenii) nu prezintã nicio problemã, sistemul imunitar al persoanelor alergice le identificã drept o „amenintare” si produce astfel un rãspuns ina – decvat. La nivel mondial, datele sunt alarmante: aproximativ 20% din populatie este afectatã de rinita alergicã, circa 6% are cel putin o alergie alimentarã, iar aproape 20% au dermatite atopice la un moment-dat. La copiii mici, prevalenta este relativ scãzutã, dar creste rapid, atingand un maxim la sfarsitul adolescentei si declinand constant odatã cu avansarea in varstã. Incidenta dermatitei atopice panã la 7 ani a crescut dramatic in ultimele decenii, 10 panã la 20% dintre copiii cu aceasta boalã dezvoltand astm. „O mare varietate de alimente pot provoca reactii alergice, dar 90% dintre rãspunsurile alergice la produsele alimentare sunt cauzate de lapte de vacã, soia, ouã, grau, arahide, nuci, peste si crustacee” explicã dr. Adriana Tudose, medic primar alergologie si imunologie clinicã din cadrul Centrului Medical ProVita – Diagnostic si tratament. Alergenele sunt continute si/ sau vehiculate de diversi factori din mediul extern: factori fizici (cãldura sau frigul), chimici (substante chimice, medicamente, produse cosmetice, veninuri de animale si insecte, latex etc.) si biologici (bacterii, virusuri, paraziti, toxine microbiene, insecte, polen, fructe, praf, fulgi, pãr si scuame de animale, seruri heterologe, vaccinuri etc.).
Simptome
Simptomele de alergie variazã in complexitate, severitate si manifestare. La alergiile atopice, efectul expunerii la un alergen poate fi imediat, iar simptomele usoare sau severe, variind de la prurit ocular, eczeme, rinitã, conjunctivitã, bronhoconstrictie, vãrsãturi si diaree, iar in cazuri rare, anafilaxie. Manifestãrile bolii atopice variazã considerabil in functie de alergenul implicat, precum si de varsta persoanei alergice. În timpul copilãriei, alergiile alimentare (in special la ouã si lapte) sunt cele mai comune. Dupã varsta de 3 ani, majoritatea copiilor alergici tolereazã aceste alimente, in timp ce alergia la inhalanti devine predominantã. Simptomele alergice specifice sunt: eczema, rinita alergicã, inflamatia ocularã sau conjunctivita, simptomele gastro-intestinale, urticaria, sindrom de alergie oralã, astmul si, in cel mai grav caz, reactia anafilacticã. „Stiati cã sindromul de alergie oralã poate sã aparã la persoane alergice la polen, atunci cand acestea mãnancã anumite fructe, legume, nuci sau fasole? Simptomul apare din cauza unei reactii incrucisate – polenurile contin proteine cu structurã asemãnã – toare cu cele prezente in acest aliment special. Vestea buna este cã, de obicei, manifestãrile se limiteazã la ingestia de fructe si legume nefierte”, explicã dr. Adriana Tudose. Cel mai frecvent afectate organele sunt cele de la nivelul cãii de pãtrundere in organism a alergenului (pielea si mucoasele, aparatul respirator si aparatul digestiv). Simptomele pot fi locale (cutanate, oculare, ORL, pulmo – nare, digestive) sau sistemice (cefalee, febrã, vertij, stare de rãu, hipotensiune arterialã, sincopã, stop cardio-respirator), care apar atunci cand alergenele sunt intro – duse direct in curentul sanguin (prin injectii, perfuzii, transfuzii, muscãturi sau intepãturi de animale etc.).
Identificarea si tratamentul alergiilor
Pentru a putea tine sub control sau trata alergiile trebuie mai intai identificate. Astfel, testele alergologice au ca scop depistarea alergenului implicat in declansarea unei reactii alergice. Se folosesc in mod uzual trei tipuri de teste: cutanate, serologice si hematologice, fiecare cu anumite avantaje si dezavantaje, iar medicul alergolog vã poate recomanda cea mai potrivitã metodã. Evitarea este intotdeauna cel mai bun tratament pentru alergii. Însã, atunci cand acest lucru nu este posibil, existã medicamente ce pot ajuta la controlul simptomelor: decongestionantele nazale si antihis – taminicele sunt cele mai frecvente medicamente antialergice, iar corticosteroizii topici sunt eficienti in tratarea inflamatiei nazale. În cazul reactiilor moderate, se recomandã tratament antihis – taminic H1, iar pentru terapia reactiile severe se administreazã tratament cortizonic sistemic. „Imunoterapia alergen specficã este singurul tratament ce schimbã istoricul natural al bolii (rinitã, conjunctivitã, sinuzitã, astm), protejand in privinta aparitiei de noi sensibilizãri. Imunoterapia presupune acordarea de doze crescãtoare treptat de alergen, la care persoana este alergicã. Astfel, determinã sistemul imunitar sã devinã mai putin sensibil la substantã, prin provocarea de productie a unui anticorp „blo – care”, ce reduce simptomele de alergie atunci cand pacientul este expus la alergenul respectiv”, adaugã dr. Adriana Tudose.
Prevenirea alergiilor
Existã cateva metode simple de prevenire ce pot impiedica aparitia simptomelor alergiilor, diferite in functie de tipul afectiunii. Astfel, pacientii cu astm sau rinita alergicã declansate de acarieni, mucegaiuri sau alti alergeni de interior trebuie sã controleze calitatea climatului din casã: temperaturã scãzutã, umidi – tate scãzutã (intre 40 si 50 %) si o bunã ventilatie. „Persoanele cu alergii la acarienii din praful de casã si mucegaiuri trebuie sã imbrace complet salteaua de dormit, pernele, plapuma, cuverturile si pãturile in huse impermeabile la alergene. În plus, trebuie sã aveti in vedere spãlarea sãptamanalã a intregii lenjerii de pat cu apã la temperatura de 55-60 grade Celsius, reducerea umiditãtii relative (sub 50%) si aerisirea zilnicã a camerei, in functie de climat. Nu uitati de ventilarea optimã a bucãtãriilor/ bãilor pentru eliminarea aburilor, utilizarea instalatiei de aer conditionat/dezumificatoarelor, inlãturarea excesului de apã de pe obiecte sanitare/ din bucãtãrie, solutionarea scurgerilor/stagnãrilor de apã. Nu in ultimul rand, evitati dormitul in camere neamenajate – casã de tarã, conditii hoteliere improprii, evitarea locuirii in subsoluri, incãperi umede etc”, recomandã dr. Adriana Tudose. În vederea reducerii expunerii la polenuri, se recomandã evitarea activitãtilor exterioare, in aer liber, atunci cand concentratia polenurilor este mare (in sezoanele polenice, in special in zilele cãlduroase si uscate) si realizarea activitãtilor in exterior mai ales in zilele umede, innorate sau ploioase. Si, foarte important, precautie la consumul de alimente cu reactie alergenicã incrucisatã, polenalimente.
Si insectele declanseaza alergii de primavara!
Primãvara, se trezesc la viatã si insectele. Periculoase sunt indeosebi intepãturile de albine, viespi, pãianjeni, tãuni, dar si cele de furnici, tintari, plosnite sau cãpuse pot face mult rãu celor deja sensibilizati. Evitã sã stai mult afarã in zilele cãlduroase si cu umiditate crescutã, cand toate insectele devin mai agresive, nu purta imbrãcãminte prea coloratã, nu te da cu parfumuri sau cu orice alt produs cosmetic ce miroase tare. Dacã te-a piscat totusi ceva si te stii alergic, cere imediat ajutorul pentru a ajunge in scurt timp la un serviciu medical de urgentã.
Remedii naturiste pentru alergia de primavara
– Iarba de trei frati pãtati dã bune rezultate in alergiile insotite de urticarii: infuzie din 1 linguritã la canã, 2-3 cãni pe zi. – Douã cãni pe zi de infuzie de coada soricelului (1 lingurã la canã). Atentie! E amarã, dar n-o indulci cu miere dacã esti alergic la polen. – Fierbe 5 minute o linguritã de rãdãcinã de brusture mãruntitã intro canã de apã si bea 2-3 cãni pe zi. – Infuzia de salvie se recomandã mai ales cand ai secretii nazale si/sau lacrimale abundente. Bea trei cãni pe zi. – 1 lingurã pãpãdie, 1 lingurã cicoare, 1 linguritã rãdãcinã de brusture se opãresc cu o canã de apã. Ceaiul se bea in douã reprize. – Amestecã pãrti egale de busuioc, rozmarin, cimbru, anason, verbinã, opãreste o linguritã de amestec cu 250 ml de apã si bea douã cãni pe zi. Are efecte atat pentru alergiile alimentare, cat si pentru linistirea stãrilor de panicã provocate de crizele de alergie. – Un alt amestec de plante, in cantitãti egale: trei frati pãtati, gãlbenele, pãducel, cãtinã albã, din care se folosesc 2 linguri la cana de apã si se beau douã cãni pe zi. – Bea toate ceaiurile cu lãmaie, cãci este depurativã si dezinfectantã. – Echinacea stimuleazã puternic imunitatea. O gãsesti la magazinele plafar ca atare sau in amestecuri. – Un efect de-a dreptul miraculos il are cura de 3 sãptãmani cu argilã, care intãreste sistemul imunitar si are efect de calmare nervoasã.
