Prevalenta fumatului a sczut nesemnificativ n intervalul 2011 – 2015 si trebuie adoptat legea pentru interzicerea fumatului n locurile publice si restrictionarea publicittii la punctele de vnzare pentru a putea vorbi, peste ctiva ani, de mai putini copii fumtori, spune medicul Magda Ciobanu.
Faptul c prevalenta fumatului nu a sczut semnificativ din 2011 pn n 2015 ne arat c politicile nu au fost suficiente, de fapt nu a fost adoptat niciun fel de politic de combatere a consumului de tutun. Acum sperm c se va aproba legea pentru interzicerea fumatului n locurile publice si de asemenea se va restrictiona publicitatea la locurile de vnzare. Sperm ca, ntr-un an – doi, s vedem rezultatele, adic mai putini copii care se apuc de fumat si mai multi romni care se mentin nefumtori, a spus Magda Ciobanu, medic specialist n pneumologie, cu ocazia Zilei Nationale fr Tutun, organizat la Institutul de Pneumoftiziologie Marius Nasta. Cu aceast ocazie, cnd au fost prezentate si cele mai importante rezultate ale studiului Cunostintele, atitudinile si practicile populatiei generale din Romnia cu privire la consumul de tutun n 2015. Rezultatele arat c prevalenta total a fumatului n rndul populatiei adulte se mentine constant fat de anul 2011, cnd a fost realizat un studiu cu metodologie asemntoare (GATS 2011), recomandat de Organizatia Mondial a Snttii, si anume 26,2 fat de 26,7 la sut. Se observ ns o usoar crestere a prevalent ei n rndul femeilor, de la 14,5% n 2011, la 16,8% n 2015. Unul dintre motivele pentru aceast crestere poate fi si aparitia pe piat n ultimii ani a noi produse din tutun aromate, mai ales mentolate, fiind cunoscut faptul c femeile prefer acest tip de tigri, mai ales dac sunt si slim. Principalul motiv pentru care copiii si adolescentii ncep s fumeze este faptul c adultii fumeaz. Indiferent c e vorba de persoane publice pe care tinerii i admir, de printi si profesori, care, fumnd, nu mai au autoritatea si legitimitatea de a le interzice s fumeze, formarea ca adulti se face prin copierea obiceiurilor celor maturi. De aceea actiunile de descurajare a debutului fumatului trebuie fcute de specialisti care, pe lng cunoasterea metodelor de comunicare dovedite a fi eficiente, trebuie s fie ei nsisi nefumtori. Legea preventiei, dezbtut recent n Parlamentul Romniei, trebuie s contin, n mod obligatoriu, si o prevedere referitoare la statutul de nefumtor al celor care urmeaz s fac educatie pentru sntate, a declarat medicul Teodora Ciolompea, specialist n promovarea snttii. Expunerea la fum de tutun la domicilu continu s fie crescut, aproximativ 40% dintre adulti fumnd pasiv acas, mai arat studiul. Interzicerea fumatului n spatiile publice nchise ce a fost avizat favorabil de toti membrii Comisiei de sntate a Camerei Deputatilor sperm s fie aprobat ct mai repede si de plenul Camerei Deputatilor si promulgat de presedinte. Uitndu-ne la ceea ce s-a ntmplat n alte tri, dup implementarea acestei prevederi a sczut semnificativ fumatul la domiciliu, cei mai cstigati fiind copiii. O dat ce si formeaz, la locul de munc si la cel de petrecere a timpului liber, un obicei din a merge n aer liber s fumeze, fumtorii vor tinde n a aplica si acas acest nou reflex, a spus Magda Ciobanu. Din pcate, medicii continu s fie reticenti n a sftui pacientii s renunte la fumat, mai mult de jumtate dintre fumtorii care au fost la medic n ultimul an afirmnd c acesta nu i-a ncurajat s renunte. n pofida ghidurilor de tratament al bolilor cardiovasculare si pulmonare care recomand la unison oprirea fumatului, medicii romni evit s ofere pacientilor lor o cale terapeutic dovedit a creste speranta de viat si calitatea vietii: renuntarea la fumat. Fumatul este n sine o boal ce poate fi tratat, si este datoria fiecrui medic s ofere sfatul minimal de renuntare la fumat. Poate nu toti medicii au timpul si abilittile personale necesare consilierii si oferirii tratamentului necesar; ns cele 30 de secunde suficiente pentru a spune pacientului fumtor s abandoneze fumatul pot salva o viat si pot fi identificate n economia oricrei consultat ii, a atras atentia medicul Miron Bogdan. Romnii continu s cheltuiasc mult pentru produse din tutun, aproximativ o treime dintre fumtori cheltuind lunar cel putin echivalentul unei treimi din salariul minim pe economie. Aceast constatare dovedeste nc o dat c fumatul contribuie semnificativ la scderea calitt ii vietii si la mentinerea srciei, potrivit studiului. Neasteptat este constatarea faptului c un procent semnificativ dintre fumtori (6%) si cumpr tigri la bucat, desi aceast practic este interzis de mai mult de sapte ani. Msuri noi de contracarare a acestei tendinte sunt necesare att din perspectiva snttii publice, ct si a bugetului national. n acest context, msura recent aprobat de Comisia de sntate a Camerei Deputatilor prin care se interzice vnzarea la bucat a tigrilor de foi si cigarillos va facilita aplicarea legii, ns sunt necesare msuri de control inclusiv la nivelul micilor comercianti. Legat tot de comercializare, cei mai multi fumtori (95%) si cumpr tigrile din magazine, si nu de la comercianti ilegali. Cu toate acestea, doar 88% din pachete poart timbrul fiscal din Romnia, ceea ce ridic semne de ntrebare fat de sursa de aprovizionare, mai ales a micilor magazine. Studiul a fost realizat pe un esantion de 1.005 persoane cu vrsta de 18 ani si peste, rezidenti pe teritoriul Romniei. A fost folosit un esantion reprezentativ pentru popula- tia de peste 18 ani astfel nct profilul sociodemografic al respondentilor s-a suprapus peste modelul populatiei generale a Romniei cu vrst de peste 18 ani din punct de vedere al structurii pe genuri (52% sex feminin), pe medii de rezident (55% din mediul urban), pe grupe de vrst (19% cu vrste cuprinse ntre 18-29 ani, 37% de 30-49 ani, 45% cu vrst de 50 ani si peste) si pe nivel de educatie (11% cu studii inferioare, 63% cu studii medii si 26% cu studii superioare). Studiul a fost realizat n perioada august – octombrie 2015. Eroarea este de 3,1%. Autorii studiului sunt Magdalena Ciobanu, Teodora Ciolompea si Sorina Irimie.
