Prevalenta fumatului a scãzut nesemnificativ în intervalul 2011 – 2015 si trebuie adoptatã legea pentru interzicerea fumatului în locurile publice si restrictionarea publicitãtii la punctele de vânzare pentru a putea vorbi, peste cîtiva ani, de mai putini copii fumãtori, spune medicul Magda Ciobanu.
„Faptul cã prevalenta fumatului nu a scãzut semnificativ din 2011 pânã în 2015 ne aratã cã politicile nu au fost suficiente, de fapt nu a fost adoptatã niciun fel de politicã de combatere a consumului de tutun. Acum sperãm cã se va aproba legea pentru interzicerea fumatului în locurile publice si de asemenea se va restrictiona publicitatea la locurile de vânzare. Sperãm ca, într-un an – doi, sã vedem rezultatele, adicã mai putini copii care se apucã de fumat si mai multi români care se mentin nefumãtori“, a spus Magda Ciobanu, medic specialist în pneumologie, cu ocazia Zilei Nationale fãrã Tutun, organizatã la Institutul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta“. Cu aceastã ocazie, când au fost prezentate si cele mai importante rezultate ale studiului „Cunostintele, atitudinile si practicile populatiei generale din România cu privire la consumul de tutun în 2015“. Rezultatele aratã cã prevalenta totalã a fumatului în rândul populatiei adulte se mentine constantã fatã de anul 2011, când a fost realizat un studiu cu metodologie asemãnãtoare (GATS 2011), recomandat de Organizatia Mondialã a Sãnãtãtii, si anume 26,2 fatã de 26,7 la sutã. Se observã însã o usoarã crestere a prevalent ei în rândul femeilor, de la 14,5% în 2011, la 16,8% în 2015. Unul dintre motivele pentru aceastã crestere poate fi si aparitia pe piatã în ultimii ani a noi produse din tutun aromate, mai ales mentolate, fiind cunoscut faptul cã femeile preferã acest tip de tigãri, mai ales dacã sunt si „slim“. „Principalul motiv pentru care copiii si adolescentii încep sã fumeze este faptul cã adultii fumeazã. Indiferent cã e vorba de persoane publice pe care tinerii îi admirã, de pãrinti si profesori, care, fumând, nu mai au autoritatea si legitimitatea de a le interzice sã fumeze, formarea ca adulti se face prin copierea obiceiurilor celor maturi. De aceea actiunile de descurajare a debutului fumatului trebuie fãcute de specialisti care, pe lângã cunoasterea metodelor de comunicare dovedite a fi eficiente, trebuie sã fie ei însisi nefumãtori. Legea preventiei, dezbãtutã recent în Parlamentul României, trebuie sã continã, în mod obligatoriu, si o prevedere referitoare la statutul de nefumãtor al celor care urmeazã sã facã educatie pentru sãnãtate“, a declarat medicul Teodora Ciolompea, specialist în promovarea sãnãtãtii. Expunerea la fum de tutun la domicilu continuã sã fie crescutã, aproximativ 40% dintre adulti fumând pasiv acasã, mai aratã studiul. „Interzicerea fumatului în spatiile publice închise ce a fost avizatã favorabil de toti membrii Comisiei de sãnãtate a Camerei Deputatilor sperãm sã fie aprobatã cât mai repede si de plenul Camerei Deputatilor si promulgatã de presedinte. Uitându-ne la ceea ce s-a întâmplat în alte tãri, dupã implementarea acestei prevederi a scãzut semnificativ fumatul la domiciliu, cei mai câstigati fiind copiii. O datã ce îsi formeazã, la locul de muncã si la cel de petrecere a timpului liber, un obicei din a merge în aer liber sã fumeze, fumãtorii vor tinde în a aplica si acasã acest nou reflex“, a spus Magda Ciobanu. Din pãcate, medicii continuã sã fie reticenti în a sfãtui pacientii sã renunte la fumat, mai mult de jumãtate dintre fumãtorii care au fost la medic în ultimul an afirmând cã acesta nu i-a încurajat sã renunte. „În pofida ghidurilor de tratament al bolilor cardiovasculare si pulmonare care recomandã la unison oprirea fumatului, medicii români evitã sã ofere pacientilor lor o cale terapeuticã doveditã a creste speranta de viatã si calitatea vietii: renuntarea la fumat. Fumatul este în sine o boalã ce poate fi tratatã, si este datoria fiecãrui medic sã ofere sfatul minimal de renuntare la fumat. Poate nu toti medicii au timpul si abilitãtile personale necesare consilierii si oferirii tratamentului necesar; însã cele 30 de secunde suficiente pentru a spune pacientului fumãtor sã abandoneze fumatul pot salva o viatã si pot fi identificate în economia oricãrei consultat ii“, a atras atentia medicul Miron Bogdan. Românii continuã sã cheltuiascã mult pentru produse din tutun, aproximativ o treime dintre fumãtori cheltuind lunar cel putin echivalentul unei treimi din salariul minim pe economie. Aceastã constatare dovedeste încã o datã cã fumatul contribuie semnificativ la scãderea calitãt ii vietii si la mentinerea sãrãciei, potrivit studiului. Neasteptatã este constatarea faptului cã un procent semnificativ dintre fumãtori (6%) îsi cumpãrã tigãri la bucatã, desi aceastã practicã este interzisã de mai mult de sapte ani. Mãsuri noi de contracarare a acestei tendinte sunt necesare atât din perspectiva sãnãtãtii publice, cât si a bugetului national. În acest context, mãsura recent aprobatã de Comisia de sãnãtate a Camerei Deputatilor prin care se interzice vânzarea la bucatã a tigãrilor de foi si cigarillos va facilita aplicarea legii, însã sunt necesare mãsuri de control inclusiv la nivelul micilor comercianti. Legat tot de comercializare, cei mai multi fumãtori (95%) îsi cumpãrã tigãrile din magazine, si nu de la comercianti ilegali. Cu toate acestea, doar 88% din pachete poartã timbrul fiscal din România, ceea ce ridicã semne de întrebare fatã de sursa de aprovizionare, mai ales a micilor magazine. Studiul a fost realizat pe un esantion de 1.005 persoane cu vârsta de 18 ani si peste, rezidenti pe teritoriul României. A fost folosit un esantion reprezentativ pentru popula- tia de peste 18 ani astfel încât profilul sociodemografic al respondentilor s-a suprapus peste modelul populatiei generale a României cu vârstã de peste 18 ani din punct de vedere al structurii pe genuri (52% sex feminin), pe medii de rezidentã (55% din mediul urban), pe grupe de vârstã (19% cu vârste cuprinse între 18-29 ani, 37% de 30-49 ani, 45% cu vârstã de 50 ani si peste) si pe nivel de educatie (11% cu studii inferioare, 63% cu studii medii si 26% cu studii superioare). Studiul a fost realizat în perioada august – octombrie 2015. Eroarea este de 3,1%. Autorii studiului sunt Magdalena Ciobanu, Teodora Ciolompea si Sorina Irimie.
