S-ar putea spune c intr-un mod de-a dreptul miraculos presedintelui i-au iesit mai toate pasientele. n primul rand, dorinta sa fierbinte de a scpa de Ponta. L-a scpat strada sau, mai degrab, Oprea, pentru c de la acesta a inceput totul. Moartea motociclistului plus tragedia de la COLECTIV au constituit baza protestului public. Iar in baza acestuia, Klaus Iohannis se poate deda acum celei mai dragi preocupri: consultrile. Consultri cu toate partidele politice reprezentate in parlament. Ei vorbesc, el ii ascult. si mai si noteaz cate ceva si face ce crede de cuviint. Prima surpriz oferit de presedinte este refuzul de a-l valida ca interimar pe Dusa, cel propus de Ponta. Nimeni nu se astepta ins la Campeanu – una dintre figurile sterse ale fostului cabinet. Si – mai mult – membru al altui partid decat PSD. Solidaritate profesional (amandoi sunt dascli, unul mai mare, altul mai mic)? Stie Iohannis ceva ce nu stim si noi? Poate. Deocamdat, ins, s ne referim putin la aceste consultri. n prima rund, nimeni nu a venit cu nume. Este una de tatonare. Liberalii stiu c dac ar pronunta numele lui Predoiu, strada le-ar sri in cap. Nu pentru Predoiu fac ei miting sear de sear. Este de preferat, deci, solutia alegerilor anticipate. Solutie greu fezabil, aproape imposibil. Ar trebui ca Iohannis s refuze dou propuneri de premier, lucru care nu cred c se va intampla. Mai ales c propunerea pe care urmeaz s o fac social-democratii a fost deja agreat in tratativele secrete duse cu Dragnea. Pan atunci, ins, presedintele a avut o gselnit: aceea de a se consulta si cu protestatarii. Frumoas idee. Nobil chiar. Dar cum o realizezi practic? Miscarea asta de strad nu are lideri. Ea este efectul aceluiasi procedeu care l-a fcut presedinte pe Iohannis: retelele de socializare. Internetul. Folosit de data aceasta cu mult mai mult miestrie. Se vede de la distant c nu este rodul intamplrii, ci al unor demersuri multiple, anonime. Orice persoan cu experient in domeniu recunoaste aici metode profesioniste. Germenii unei „toamne” romanesti din care nu putea lipsi „mana lung” a serviciilor. Care au organizat si canalizat o nemultumire confuz spre obiective concrete. Cine a crezut c tragedia din club va abate atentia public de la persoana lui Oprea, s-a inselat. Pentru c abia acum s-a creat o legtur puternic intre cele dou evenimente si suportul lor: coruptia si abuzul de putere. Manifestatiile de strad au o logic a lor. Au mai fost – Piata Universittii din 1990 sau campania pro Arafat din 2012. Ele reprezint mijlocul prin care cetteanul obisnuit poate atrage atentia autorittilor. Spre deosebire de celelalte proteste, acesta bate mai adanc si mai categoric: nu schimbarea persoanelor, ci a sistemului. Lucru extrem de dificil, aproape imposibil de realizat atata timp cat sistemul este cel care ar trebui s se inlocuiasc pe sine. Pan atunci, protestul rmane o pat de culoare, iar invitarea reprezentantilor si la dialog, o formul de curtoazie. Nu vd care ar putea fi procedeul prin care s fie selectati reprezentanti autorizati miscrii. Pe ce criterii si cu ce autoritate? Abia acum se deschide calea unor contestri majore, pentru c protestele s-au subminat unui „eu” colectiv, fr lideri. Iar, in cazul in care se va reusi incropirea unei formule reprezentative, dialogul acesteia cu presedintele nu va avea nici un efect, pentru c noul guvern nu poate fi fcut in strad, iar partidele politice, asa cum sunt ele, sunt garantele democratiei. Restul este un fel de „Cantarea Romaniei” in piat…
vax cu ,,miscarea poponara”. de la inceput a avut o directie precisa. nici vorba de ceva spontan. o manarie a securitatii in incercarea de a-l reanima pe banditul Basescu.
Comentariile sunt închise.