Aniversrile si comemorrile lui Stefan cel Mare si reintr de la an la an n drepturile lor firesti de a fi unele dintre autenticele zile nationale ale romnilor, srbtori legitimate de profunzimea sentimentelor ntregului popor si nu de vreun impact conjunctural, generat de ocupatii strine sau ideologii si mai strine. Cu mult naintea oricror institutionalizri, cei mai buni dintre romni au simtit si au trit gloria stefanian ca simbol permanent al sperantei unei depline mpliniri a idealurilor esentiale ale natiunii, ca afirmare a demnittii n perioadele penibile ale istoriei noastre. Mretia lui Stefan s-a impus n constiinta si afectivitatea tuturor romnilor, depsind nc din timpul vietii sale cadrul ngust al provinciei, cucerind totodat largi spatii sufletesti n Europa, el fiind acelasi chiar dac n romanele cavaleresti spaniole i se spunea Don Esteban de Moldavia iar n baladele ucrainiene, cneazul Stetco. La putin timp dup moartea sa, pe la 1574, cltorul polonez Macijey Strykowski, oaspete si al Vasluiului ntre altele, remarc frecventa interpretare, aproape ritualic la oaspetele muntenilor si moldovenilor, a unui cntec ce povestea biruintele lui Stefan asupra turcilor, ttarilor, ungurilor, polonezilor, alti vecini nemaiavnd. De atunci, n memoria popular afectiv, numele de Stefan a nceput s nsemne pentru romni domnitor, principe n general asa cum s-a ntmplat n trecutul mai ndeprtat cu numele lui Caesar-Kaiser; al Khaganului avar Baian, posibil etimon pentru ban; al lui Carol cel Mare, care a dat denumirea crai n diferite limbi. n multe alte balade muntenesti de exemplu, desigur si moldovenesti, domnitorii sunt numiti Stefan Vod fr s existe vreo legtur direct cu Stefan cel Mare, afar de aceea general pe care am subliniat-o mai sus. Desi au existat, cntecele nchinate marelui domnitor nu sau pstrat n form baladesc datorit unor legi specifice, determinante ale folclorului romnesc. ncercrile lui Hasdeu si Alecsandri de a prezenta drept populare unele versuri care le apartineau au fcut parte dintre bineintentionatele falsuri patriotice, frecvente la nceputurile folcloristicii si n concordant cu viziunea asupra acestui domeniu al spiritualittii noastre. Preponderenta lirismului, marea capacitate de abstractizare, pstrarea esentelor si mai putin a amnuntelor de oridin istoric si geografic n jurul crora se vor lupta mai trziu cercettorii cu retoricele suliti, asa cum spunea Eminescu, sunt caracteristici definitorii pentru creatorii populari romni autentici. De aici, situatia aparent ciudat de a ntlni pe voievozii Dan, Vlaicu, Mircea si Mihai, binenteles si Stefan, n baladele srbesti, grecesti, bulgresti, ucrainiene si nu n cele romnesti. ntr-o eventual ierarhizare, folclorul romnesc s-ar dovedi superior prin calittile sale artistice, tocmai de aceea nu a pstrat detaliile onomastice si exemple ale faptelor eroilor. De altfel, asa cum a demonstrat pe baza unui vast material savantul Arnold van Gennep, factorul timp intervine n prelucrarea faptului concret istoric, durata memoriei populare fiind de 5-6 generatii (150 – 200 de ani), depsind doar n mod exceptional acesta durat, apoi coordonatele ancorate n spatiu si cronologie pierzndu-se prin estompare treptat. n conservarea sau uitarea informatiei, memoria opereaz selectiv, n functie de interesele, necesittii, aspiratiile, ntrega mentalitate a individului si a colectivittii. n acest context imaginea lui Stefan cel Mare va coplesi pe a celorlalti voievozi, fiind cea mai ntlnit n creatiile populare alturi de miticul Negru Vod. Este singurul nume de voievod pe care-1 vom ntlni n descntece si colinde, exemplificrile fiind din judetul Vaslui si de pe Valea Nistrului de Jos rod al cercetrilor folcloristice ale basarabeanului Petre Stefnuc. Reproducem nceputul unei variante vasluiene: La poart la StefanVod/ Flori de mr si flori de mr/ Stau boierii, stau de vorb/ Dar boierii ce vorbeau/ Ei pe Stefan ludau. Colindul circul n Protopopesti si Muntenesti. Exist ns un domeniu folcloric n care prezenta lui Stefan este coplesitoare, cel al legendei populare, n particular al legendei istorice, specie folcloric bogat reprezentat n judetul Vaslui. n privinta originii sale Josephe Bedier propune mai multe variante: legendele s-au putut constitui imediat dup consumarea unui eveniment istoric, reprezint ceea ce a mai rmas dintro balad disprut, s-au pstrat n virtutea unor traditii de familie. Credem c, n mprejurri diferite, fiecare dintre ipoteze si poate pstra valabilitatea. Fr a ncerca ncorsetarea acestei specii folclorice nc vii, n limitele unei definitii vom observa c legenda ofer o explicatie de pe anumite pozitii culturale, ea pstreaz un element de natur istoric n concordant cu legile memoriei populare. Ca o reactie mpotriva exaltrii romantice care nu lipseste nici n zilele noastre, istoricii au+ considerat initial legenda ntr-o viziune accentuat sceptic. n ultimul timp punctele de vedere s-au echilibrat prin stabilirea unor raporturi ntre elementele concrete transmise n timp si cele imaginative, fantastice. Afectivitatea creatorului popular colectiv supradimensioneaz trsturile individualittilor. Astfel, Stefan cel Mare devine personaj de basm, prin aceasta penetrnd cele mai profunde straturi ale folclorului punndu-se tulburtoarea si universala ntrebare dac eroii mitici nu au avut si ei o existent istoric. n legende, Stefan se lupt simultan cu 30 de dusmani, are o frunte de sapte palme, la 15 ani a ucis un urs numai cu minile, ngerii l cluzesc prin pduri, n btlii era nsotit de un arhanghel care, cu o sabie de foc dobora dusmanii la zece metri naintea sa. n acelasi spirit popular, cu oarecare retinere ns, va consemna si instruitul cronicar Grigore Ureche sprijinirea direct a Domnitorului de ctre sfinti n confruntrile militare decisive. Asemenea unor altor mari personalitti din istoria universal Stefan este predestinat pentru fapte mrete: la nastere este alptat de o lupoaic, aflat n multime i se aseaz pe cap o coroan ce plutea n vzduh. Un element care-1 apropie ns si mai mult de eroii umanittii este trecerea sa n nemurire ca ntruchiparea unei vesnice sperante a poporului su. La moarte si nfige sabia ntr-un zid cernd urmasilor s asculte numai de acel care va o putea smulge. Ca si Carol cel Mare, Henric Psrarul, Richard Inim de Leu, Marko Kralievici, Stefan vegheaz asupra poporului su si cnd acestuia i va fi greu va reveni pe pmnt, clare, cu sabia n mn. Pe Valea Moldovei, va purta o btlie crncen mpotriva tuturor mpratilor care-i asupresc pe romni, caii vor nota pn la coam n snge omenesc. Alturi de documentele istorice, legendele consemneaz frecventa prezent a lui Stefan n tinuturile Vaslui, Tutova, Flciu, care alctuiesc actualul judet Vaslui. Cea mai veche consemnare a acestora o ntlnim la Ion Neculce, inclus n O sam de cuvinte, cunoscut sub numele de Movila lui Burcel, prin interventia lui Alecsandri, profesionalizat n cosmetizarea folclorului. n continuare voi ncerca s prezint cteva dintre legendele istorice vasluiene din ciclul Stefan cel Mare, propunnd urmtoarea clasificare n functie de elementele evocatoare ale primei personalitti istorice a Moldovei: cldiri, locuri, sate. Amintirea curtii domnesti din Vaslui a rmas mereu vie, minele sale fiind considerate drept urme ale palatului lui Stefan cel Mare. La ,1882, un locuitor afirm c acesta a avut desclictoare aici. n 1887, Gh. Ghibnescu si autorul de manuale de geografie V. Sghinescu specificau toponimicul Cerdacul lui Stefan cel Mare n partea de sud a orasului Husi, pe dealul Cotoiului. De aici – ca si n legenda despre Putna ar fi tras cu arcul si, n locul n care a czut sgeata a ridicat biserica episcopal. La Scnteia – localitate care a apartinut istoric de judetul Vaslui, voievodul a cldit biserica Sf. Voievozi, reparat mai trziu de Gheorghe Duca Vod – i se atribuie si construirea Mnstirii Floresti, din fostul judet Tutova, la 1480. Se stie c aceasta a fost ctitorit de Crstea Ghenovici n 1590 si rectitorit de boierii Costchesti, totusi, este mentionat si o constructie mai veche ce ar fi putut apartine domnitorului. Tot n tinutul istoric al Vasluiului, la apus de Grbesti, pe vechiul drum care merge de la Tibana la Roman, pe cel mai nalt deal este locul Cetatea. Acolo ar fi existat o mnstire construit de Stefan cel Mare risipit mai trziu datorit ttarilor. Catapeteasma si o parte din icoane au fost duse la Jigoreni – Tibnesti, unde traditia se pstreaz si astzi. n aceeasi zon Stefan ar fi construit o cetate existnd deci Cetatea mare si Cetatea mic. Ecourile btliei de la Podul nalt s-au pstrat pn astzi n memoria folcloric a localnicilor. De mentionat faptul c, din zona de la sud de Vaslui n care s-ar fi desfsurat btlia conform prerii majorittii istoricilor si unde s-a ridicat monumentul comemorativ, nu avem nici un fel de mrturii folclorice autentice, adic mai vechi, anterioare scolarizrii generale. De altfel desi aici pmntul a fost foarte scormonit nu sau gsit, dup stiinta noastr, urme semnificative pe care ar fi trebuit s le lase luptele. Purttorii de folclor, afirm c btlia s-a dat mai sus de Vaslui, victoria fiind considerat o minune dumnezeiasc. De aceea, dup ce a cobort la Vaslui, domnitorul, ostenii si si ntreaga Moldov au tinut timp de patru zile post numai cu ap si pine. Podul zidit de hatmanul Gavril Coci la Cntlresti ca si o vie din apropiere sunt atribuite tot lui Stefan cel Mare, la fel cetatea de la Paiu. Alte traditii populare destul de numeroase, stabilesc locul btliei n mai multe puncte de pe Valea Racovei. La 1882 ntre Puscasi si Vaslui exista Podul Arapului dup numele unui lupttor din oastea otoman care ar fi fost ucis acolo n 1475. Tumulii din zon si mai multe urme de spturi din comuna Poienesti sunt considerate vestigii de aceleasi celebre confruntri militare. Tot acolo, pe nltimea de deasupra ctunului Valea Caselor exist un loc numit Cetatea lui Stefan Vod, fortificatia fiind construit n vederea sustinerii luptelor. Mortii din btlia de la Racova ar fi fost ngropati la Pungesti n locul numit La tintirim. Deprtndu-ne de Valea Racovei, dar rmnnd n apropierea sa percepem n continuare reflexe ale convingerii populare c luptele s-au purtat pe prul respectiv, reflexele fiind ns mai atenuate, mai estompate, lipsind determinrile precise. n apropiere de Chetrosu, pe coama dealurilor ce desprteau tinuturile Tutova si Vaslui, se afl punctul numit Cettuia care ar fi fost fortificat de marele voievod. Stefan a concentrat aici o parte a ostirii, cealalt pe dealul Hrsovenilor surprinznd pe turcii care intraser n strmtoarea vii. ntr-o groap mare de lng Cetate domnitorul a adunat provizii iar dup terminarea lor a pus comori, intrate mai trziu n posesia diavolului, acesta dnd aur numai celor care-i ofer n schimb copiii lor mai mici. Dup o alt traditie local, n timpul btliei de la Racova, Stefan Vod, se afla lng satul Micesti, fiind acolo nstiintat de nasterea fiicei sale Oana provenit, dup expresia informatorului dintr-o dragoste lturas. A botezat locul unde se gsea Valea Oanei, cu timpul aprnd acolo si un sat. O localitate cu acelasi nume se afl n apropiere, n comuna Ivnesti, existnd si aici o traditie asemntoare, contrazis ns de un document din secolul al XVII – lea n care este amintit o oarecare Oana ca stpn a satului. Umbra folcloric a lui Stefan este prezent peste tot n zon. La Rpa Butii de pe Dealul Taberii din comuna Bogdana, voievodul s-a ascuns n mai multe rnduri, n pdurile de la Floresti psteau caii ostirii sale, si pe o culme de deal de lng Bogdana existau urmele adnci ale unui drum vechi, numit drumul lui Stefan Vod, folosit pn n perioada postalioaneior. Si n alte zone ale judetului, la Grjdeni de exemplu, exist puncte unde se afirma existenta unor cetti ale lui Stefan cel Mare, nu mai ntlnim ns nicieri densitatea din Valea Racovei. Prezenta quasi – general a lui Stefan pretutindeni n judetul Vaslui se realizeaz ns n postura sa de fondator, ntemeitor de sate. n foarte multe localitti stenii afirm si acum c strmosii lor au primit pmnt de la Stefan, si acesta ar fi cel care a btut stlpul. Este un aspect deosebit de important, stlpul fiind un element de sacralitate, de la cortul samanului siberian, pn n cimitirele noastre unde a precedat crucea cu toate functionalittile sale, apotropaice si de axis mundi. n acesta oper sacr Stefan se serveste de interpusi, alesi dintre cei distinsi n btlii si care au mprumutat astfel ceva din aura domitorului si din fortele sale magice. Un astfel de erou este Avram Huiban, eponimul satului Avrmesti de pe Valea Tutovei. Legenda acestuia este de fapt o creatie complex, care printr-o remarcabil economie a naratiunii sintetizeaz substanta epic a unui adevrat ciclu. n forma sa concentrat de astzi prezint o succesiune de nuclee epice, o epopee minituarizat ca form conservnd totusi ceva din ampla respiratie baladesc anterioar pe care o presupunem. Este creat si mitizat o adevrat zon geografic, denumirea a peste 15 localitti fiind explicat prin aportul eroului lui Stefan si al rudelor sale. Legendele amintite mai sus nu sunt nchise ntre copertile unei crti, ele sunt vii, circul n zon si pe care le-am cules. Satul Avrmesti a fost ntemeiat acum peste cinci sute de ani de un viteaz din oastea lui Stefan cel Mare, pe care-l chema Avram Huiban. nainte de a se da btlia de la Podul nalt, Avram Huiban a dat de valea nelocuit numit Valea Mrului si a gsit aici mult lemn de carpn si corn. Acesta a fost un mare ajutor n pregtirea ostilor moldovene pentru btlie. Dup ce turcii au fost btuti, vznd vitejia si sprijinul lui Avram Huiban, Stefan cel Mare l-a ntrebat ce-si doreste. Viteazul, dup ce a artat c se trage din romni din prtile Fgrasului, a povestit despre frumusetea locurilor de unde a adus corn si carpn si a cerut ngduinta s se aseze acolo. Domnitorul i-a druit atta pmnt ct a mers o zi clare pe hotarul mosiei lui: Asta s fie, din neam n neamul tu, s fii stpn pe ea (Avrmesti, Filipescu A. Dumitru, 73 ani). n btlia de la Podul nalt, cnd a avut rzboi cu turcii, Stefan cel Mare s-a minunat cnd a vzut cum lupra Avram Huiban. Hatmanul su, Luca Arbore, a zis; Mrite Doamne, s vezi ghioga lui Avram Huiban, adevrat minune! Si l-a chemat pe Avram Huiban. Si atunci cnd s-a aplecat Avram Huiban n fata domnitorului si cnd s-a ridicat napoi sus, i-a rmas ghioaga jos. Stefan cel Mare, fiind om mic de statur, s-a aplecat s-o ridice. Dar n-a putut s-o ridice. Si-atunci s-a aplecat s-o ia de jos tot Avram Huiban. Mi, Avrame, da cum lupti tu cu ghioaga asta? C eu nici n-o pot ridica, azis domnitorul. Atunci Avram Huiban a luat-o cu o mn si a nceput s-o nvrt printre degete. Uite asa, si nc-o dat uite-asa, Mria Ta! (Avrmesti, Filipescu A. Dumitru, 73 ani). n jurul Avrmestilor au fost multe sate: Gnestii, Cristestii, Lungasa, Uricarii, Mrsesti. Aceste sate au fost n parte ntemeiate de feciorii sau ginerii lui Avram Huiban, ca Mrscu, Ganea, Cristea. Puterea acestor sate a slbit datorit boierilor care s-au strduit s ia pmntul rzesilor. Satele erau clcate de slugi, li se ddea foc, uneori, ca oamenii s fie siliti s se mute pe mosia boiereasc. Asa c acum din Gnesti, Cristesti, Lungasa nu au rmas dect urme. De curnd s-a dezgropat din pmnt pecetea satului Cristesti. Uricarii si Mrsestii au fost mai tari si satele triesc pn n vremea noastr (Avrmesti, Filipescu A. Dumitru, 73 ani). Prima locuint a lui Avram Huiban a fost la locul numit Lungasa. Acolo era, ns, locul prea deschis si l necjeau des ttarii. Asa c Avram Huiban s-a tras aici, unde sunt si astzi Avrmestii. A tiat din pdure, a ridicat un zid de cioate si o cas cu sapte odi ale crei urme le-au mai apucat btrnii nostri. Casa era numai si numai din lemn, nu avea nici un cui de fier. Case fcute n felul acesta au mai fost n sat pn n timpul rzboiului (Avrmesti, Filipescu A. Dumitru, 73 ani). Familia viteazului Avram Huiban a rmas puternic n amintirea celor care vietuiesc pe meleagurile care i-au fost druite de Stefan cel Mare. Cu totii simt c i sunt, ntr-un fel sau altul, urmasi. Astfel, cei din Mrsesti stiu c strmosul lor este Mrscu, ginerele lui Avram Huiban. Un fiu al su, Climan, a ntemeiat satul Climnesti, iar fiica sa, Fulga, a adunat oamenii care au format satul Fulgu. n felul acesta, oamenii din Avrmesti si cei din satele apropiate se simt nruditi ntre ei si mostenitori comuni ai vitejiei de altdat a strmosilor (Avrmesti, Hotoi Mihai, 65 de ani). Numele familiei Ghintuial, una dintre cele mai numeroase din satul nostru de rzesi, Avrmesti, se trage din vremurile de vitejie ale strmosilor. Cnd tara era n primejdie, fiecare rzes pleca la lupt cu arma care i era lui mai ndemnoas. ntre rzesii care luptau n frunte cu Avram Huiban n oastea lui Stefan cel Mare, era si unul care mereu mergea la lupt cu o ghiog ghintuit. I s-a spus Ghintuial, iar urmasii si au luat porecla drept nume, mostenind-o, ca si obiceiul de a merge si ei la lupt cu ghioge ghintuite (Avrmesti, Olaru D. Costic, 69 de ani). ntre multi dusmani pe care au trebuit s-i nfrunte vitejii din Avrmesti au fost si ttarii. Ei urcau pe neasteptate pe Valea Tutovei si cetele lor ajungeau si pe Valea Mrului. Odat au lovit satul hoteste, cnd oamenii erau plecati s lucreze pmntul. Dup ce au prdat, au ncercat s plece cu repeziciune, dar erau ngreunati de lucrurile jefuite. Asa c rzesii din Avrmesti au putut s-i ajung din urm pe locurile unde se afl acum satul Iana. Cum ttarii erau mai multi, vitejii moldoveni se ndemnau unul pe altul cu strigtul Taie zece!. Fiecare dintre ei cuta s doboare zece dusman, asa c ndat n-a a mai rmas nici un ttar n viat. Cismeaua n preajma creia s-a dat lupta se numeste si acum Taie zece! (Avrmesti, Olaru D. Costic, 69 de ani). Vitejii lui Stefan cel Mare, pe cnd erau adunati pe Valea Mrului, pe aproape de locurile unde sunt astzi Avrmestii, locuiau n bordeie si tiau corni ca s aib lemn bun de arcuri si sgeti. Pe un tei, ca semn al sederii lor, au btut n cuie o icoan a Sfntului Nicolae. Nimeni nu a clintit-o de acolo si, cu timpul, icoana a nceput s fie cuprins de coaj. Pn la urm, coaja a mbrcat-o cu totul, asa c nu se mai vede deloc acuma. Dar oamenii numesc locul acela La icoan (Avrmesti, Olaru D. Costic, 69 de ani). n comuna Gherghesti se afl una dintre cele mai mari nltimi din judet, cred, chiar, c-i cea mai mare. Locul se numeste Cettuia si este, parc, ntrit, de unde i se trage si numele. Pe acest deal, de unde se poate zri pn foarte departe, este un punct cruia stenii i spun La cruce. Se spune c aici Stefan cel Mare si-ar fi asezat un foarte important punct de observatie n timpul btliilor sale cu turcii. n apropiere, lng satul Micesti, se afl Valea Oanei. n traditia stenilor s-a pstrat o explicatie a denumirii, o ntmplare legat tot de Stefan cel Mare. Marele domnitor si-ar fi condus ostile pe aceste locuri atunci cnd a primit vestea nasterii iubitei sale fiice, Oana. Numele acesteia a rmas si pn astzi pe meleagurile noastre (Gherghesti, Dinc Alexandru, 39 de ani). O ntretiere asemntoare de legende vom ntlni n apropierea Vasluiului, pe Valea Stemnicului. Radu Blteanu si sora sa, Irina, cer ngduire lui Stefan s lupte n btlia de la Racova unde se comport vitejeste, rzbunndu-si printii. Denumit clugrul Rafael, Radu va fonda mnstirea si localitatea Rafael – popular Rafaila – rudele sale vor ntemeia sate pe pmnturile din jur, druite de Stefan. Dup sfintirea bisericii Sf. Ioan de la Vaslui, Stefan a plecat pe Valea Racovei s revad locurile btliilor. Pe Valea Lipovei a ntemeiat Dragomirestii si n continuare Vindereii, de pe Tutova, sat disprut la nceputul secolului nostru. Despre Viltotesti, Dodesti, Grumezoaia, Deleni, Osesti, Voinesti etc. se povestesc legende asemntoare. Jumtate din suprafata judetului poate fi acoperit cu ctitoriile legendare ale marelui voievod. Prin depistarea si eliminarea influentelor scolarizrii si intruziunilor… comise de culegtorii cu oarecare cultur putem ajunge n cazul fiecrei legende la nucleul su de veridicitate, putnd ntelege mecanismul formrii mitologiei nationale si a pieselor eroice din folclorul romnesc. Momente istorice de mare important, de pild btlia de la Podul nalt pot fi mai bine cunoscute adugnd la informatia scris si pe cea de sorginte folcloric. Un exemplu edificator pentru relatia fictiune-adevr istoric apare, fr ndoial, din analiza legendei despre Movila lui Burcel. Alturi de munti, dar poate mai mult dect acestia, movilele au incitat n permanent imaginatia popular – si – asa cum aceste forme de relief constituie puncte de reper n spatiu semnificatiile care le-au fost acordate au constituit si ele repere ale popoarelor de cmpie, movila, prin detasarea sa de peisajul nconjurtor, concretiza primar imaginea zeului, era templu al nceputurilor, mausoleu al cpeteniilor, divinittile si sefii de trib dominnd multimea, asemenea nltimilor n raport cu cmpia. Mrturiile arheologice, ntre care si cele din judetul Vaslui, abund n sustinerea acestui punct de vedere. Dup ce altarele de pe nltimi au fost prsite iar mortii au nceput s se adune crestineste n jurul bisericilor si n cimitire anume, movilele au devenit lcasul legendelor. Denumirile lor au fost ntotdeauna explicate printr-o istorisire – pstrat sau nu – aflat n file de cronici, sau n graiul viu al poporului. n judetul Vaslui rmn remarcabile Rbia, despre regina scit care ar fi fost ngropat acolo povestindu-ne Dimitrie Cantemir, Movila Rosie, care d titlul unui volum de legende istorice, prelucrate de scriitorul Virgil Caraivan, originar din Suletea, si Movila lui Burcel. Tematic, legenda se nscrie ntr-un adevrat ciclu epic, nfloritor n Moldova si dedicat sfntului si marelui domnitor Stefan. Se stie c n aceast zon romneasc orice are o oarecare vechime este atribuit firesc lui Stefan cel Mare, precizrile cronologice neavnd n viziunea popular nici o important. Si ntr-adevr, atunci cnd gndim cu sufletul, modul de interpretare folcloric ni se pare cea mai desvrsit dovad a valorii si prestigiului domnitorului, urias impresie lsat pe retina sensibilittii generale, fac neimportante amnuntele istoricilor. Se cuvine ca, desi coplesiti de personalitatea lui Stefan s cutm, asa cum vom ncerca s o facem aici, o disociere obiectiv ntre elementele legendare si cele probate prin documente tocmai pentru a sublinia impactul afectivittii creatoare asupra cadrului real. Prima mrturie o vom gsi la Ion Neculce, marele cronicar, nceptorul prozatorilor nostri rednd-o n deplina sa autenticitate. Dat fiind concentrarea si bogatul continut al textului, l voi cita n ntregime: Stefan Vod cel Bun vrnd sa mearg la biseric ntr-o dimineat la liturghie, n trg n Vaslui, si n plimari n curtile domnesti ce erau fcuti de dnsul, au auzit un glas mare de om strignd s aduc boii la plug. Si mirndu-se ce om este acela s are duminica, ndat au trimis n toate prtile ca s-1 gseasc peacel om, s-1 aduc la dnsul. Si l-au aflat pe om n sus, pe apa Vasluiului, cele de patru ceasuri, artnd la o movil ce se cheam acum Movila lui Purcel. C pe acel om l cheam Purcel. Si ducndu-1 pe acel om la Stefan Vod, l-au ntrebat Stefan Vod el a strigat asa de tare si pentru ce ara duminica? El a zis c a strigat el s aduc boii la plug, si ar duminica, c este un srac si ntr-alte zile n-a vrut frate-su s-i dea plugul, si acum duminica i-a dat. Deci Stefan Vod au luat plugul fratelui, celui bogat, si l-au dat fratelui celui srac, s fie a lui. Din cteva rnduri aflm bogate informatii despre sederea lui Stefan la Vaslui, despre construirea curtilor domnesti, situarea precis geografic a movilei, numele eroului, si mai presus de toate, spiritul caritabil al ziditorului de zeci de mnstiri. ntreaga relatare respir sinceritate si autenticitate, acestea reies n primul rnd din lipsa unor motivatii precizate, la fel si din numele Purcel, oarecum socant pentru noi. De fapt este un nume de epoc prezent si la strmosii romani la care apelative ca Porcius (Marcus Porcius Cato) si Scrofa erau frecvente. Si la noi, de la 1448 apare de mai multe ori n documente, boierul Oan sau Ion Porcul, n textul slavon Ivan Porcul expresie care va face mai trziu, n timpul ocupatiilor tariste si sovietice o adevrat carier. Tot din acea epoc, mai multe sate, din judetele Suceava, Neamt, Putna se numeau Purcelesti. V. Alecsandri va prelucra legenda n versuri adugnd la relatarea spiritului de caritate si dreptate caracteristic domnitorului, un suflu patriotic reprezentativ pentru generatia de la 1848, depsind desigur autenticitatea folcloric. Dar Alecsandri pleca de la o realitate istoric, movilele, prin focurile aprinse pe ele servind si la semnalizare n cazul unor invazii. Din focurile aprinse ntr-un anumit fel se ridica o coloan de fum sfar, de aici a da sfar n tar pronuntat mai trziu, datorit nentelegerii termenului, a da sfoar n tar. Dup ce l face patriot exemplar,Alecsandri i schimb si numele, i se pare mai onorabil Burcel. Si acesta a rmas ca toponimic pn astzi. S rsfoim, ns, si documentele. Aflm, poate cu oarecare surprindere, deoarece prin legendar ntelegem de regul un produs al imaginatiei, c o familie Purcel a existat si a avut propriettile exact unde se afl acum Movila. De altfel, aceast zon cunoaste o veche si intens locuire, Dolhestii existau deja n 1406 iar de la 14 septembrie 1427 se stiu Protopopestii, numit atunci Trimedeci. ntre locuitori existau si fruntasi care i conduceau n lupte pe timp de rzboi si stpneau pmnturi n timp de pace. Dintre acestia a fcut parte si familia boiereasc Purcel, de o oarecare notorietate n secolele XVI – XVII, cnd intr ntr-un proces de deposedare, de trecere n rndul trnimii. Purcelestii au fcut parte din acea nobilime de spad ridicat n ranguri de primii voievozi, deczut mai trziu din drepturi si nlocuit de grecii scursi din Fanar si romnizati cel putin n aparent. Neam de lupttori, averea lor a rmas istoria si, asa cum s-a ntmplat si cu Movilestii, a fost nevoie de o legend pentru a le justifica mndria de fosti boieri. Caracteristic ni se pare n acest sens un document din 15 mai 1632. Alexandru Ilies ntreste lui Vasile Purcel, fiul lui Gavril Purcel, nepotul lui Purcel postelnicul, o bucat de loc n Codiesti, pe valea Vasluiului. Domnitorul i d dreptate lui Vasile Purcel ntr-un proces cu popa Grigore din Glodeni care-1 deposedase de pmnt n timpul lui Moise Movil, fcnd hotrniciri necinstite. Piesa forte a procesului a constituit-o un uric de la Stefan care avea atunci o vechime de 134 de ani. Iat deci c n 1498 domnitorul, care n legend a druit tranului Purcel un plug cu boi, a boierit de fapt un ostean, sau a rspltit un boier mai vechi cu pmnturi care, dup cum vom vedea si n alte documente, se ntindeau ntre Codesti, Glodeni si actuala Movil. Dar, tot din acea perioad cele mai multe documente demonstreaz srcia fostilor boieri. Deja, la 8 iulie 1601 Tudora, sora fratilor Purcel, cneaghina lui Lupu postelnic vindea un vad din Dusesti, satul de lng Movil, cu care fuseser mproprietriti strmosii la 1498. La 12 ianuarie 1626 Vasile, fiul lui Gavril Purcel vinde lui Pan vistiernic 1/4 dintr-o 1/2 din Dusesti, cu vad de moar la Vaslui. Pe 12 aprilie 1627 noul mbogtit, Pan vistiernicul, cumpr alte 3 prti din Dusesti de la Dumitru, fiul lui Purcel postelnicul, de la Ionascu Purcel armas (deci unul care pstrase meseria armelor) si de la Vasile, fiul lui Gavril Purcel. Documentul urmtor emis de Miron Vod Barnovschi, pe lng consemnarea dezastrului economic al familiei, ne prezint si aspecte noi, ncadrarea Purcelestilor n structura vechii boierimi moldovenesti. Cu ocazia unor cumprri de pmnt ale Mnstirii Brnova la Hotcesti, parte a Cpotestilor se precizeaz c vechii proprietari au fost: Dumitru, Gavril si Grigore, surorile lor Tudora si Neacsa, feciorii lui Toader Purcel postelnicul, nepoti si strnepoti ai lui Capot si rudenia lor, Dumitru Bants, strnepotul lui Capot. Cu totii aveau uric de ntritur de la Bogdan voievod, fiul lui Stefan cel Mare. Din cele de mai sus se desprind iarsi cteva concluzii: un reprezentant al familiei, Toader Purcel, fusese postelnic, rang de mare nsemntate, asimilabil celui actual de ministru de externe: Purcelestii erau nruditi cu Cpotestii boieri de prim rang si proprietari de zeci de sate, amenintati ns si ei cu declinul; erau nruditi totodat cu familia Bants, din care au provenit sotia lui Constantin Cantemir si istoricul, scriitorul Bants- Kamensky unul dintre fondatorii culturii ruse moderne. Asadar de la Movila lui Purcel au existat ci pn la curtea imperial a lui Petru cel Mare si nceputurile Universittii din Moscova. La 2 februarie 1632 ptrund n zon Racovitestii viitori mari proprietari, domnitori, mari oameni de stiint. Marele vistiernic Ionascu Cehan, cumpr de la Pntea setrar, unchiul lui Dumitru Purcel, 1/2 din Codesti, nepotul fiind scpat astfel de la o mare greutate. Din nou este evocat uricul de la Stefan cel Mare si mprteala ntre urmasi din timpul lui Petru Rares. Aflm cu ocazia aceasta, c partea din jos a Codestilor s-a numit Schei. La 15 decembrie 1633, Ionasco hnsarul din neamul Purcel ncerca zadarnic s recstige satul Dusesti, curtile boieresti si morile de acolo. Pan vistierul dovedeste c a pltit totul fcnd apoi satul danie mnstirii Golia, care era stpnit la rndul su de mnstirea Vatoped de la Sf. Munte Athos. Mai norocos este Vasile Purcel cruia i se face dreptate de ctre Vasile Lupu voievod. Acesta i scrie lui Racovit Cehan, logoft al doilea s aleag la 1 august 1634 hotarele satului Codesti de ale satului Glodeni n urma disputei dintre popa Gligore si Vasile Purcel. Redm un fragment pentru frumusetea limbii din secolul al XVII-lea si atestarea jurmntului cu brazda de pmnt n cap: Deci s cauti s alegi niste oameni care vor sti mai bine, s-i giuri si s iae brazdele n cap. Deci pre unde vor da ei sufletele lor c-au fost Codestii din hotar si pe unde au tinut cu uricele lor, pe acolo s stpneasc si s le hotrsti Glodenilor si Codestilor si s nu mintesti. Este ultima izbnd a unui vechi neam, n continuare semnalm numai vnzri de pmnt. Dusestii, leagnul familiei, mai sunt semnalati la 1666 si 1691 ca proprietate deplin a mnstirii Golia. La 1755 stpnea aici Mihai Racovit, iar ultima oar denumirea Dusesti apare n 1843, n Foaia steasc a Principatului Moldovei, desemnnd o mosie, satul dispruse demult ca si familia Purcel. Nu a disprut ns Movila, si tot ce poate fi legat de aceasta. Tot n Foaia steasc a Principatului Moldovei este consemnat ncepnd din 1841 statia de post (sau pocit) Movila lui Burcel. Deci varianta cosmetizat a numelui a fost impus mai nti de oficialitate. Lng Movila exista satul Burcelul, poate o continuare peste timp a Dusestilor. ncepnd cu Indicatorul comunelor si ctunelor trii din 1887 si terminnd cu Legea pentru organizarea comunelor rurale din 1904 Burcelul este inclus comunei Dobrovt; din 1906 face parte din comuna Codesti, iar printr-o decizie din 1932 este nglobat n satul Codesti. Conform unor informatii orale, dou case au rmas pn n ultimul timp n preajma Movilei. Urmnd destinul aproape al ntregii nobilimi din epoca lui Stefan cel Mare boierii din neamul Purcel s-au cufundat n masa tranilor devenind n cel mai bun caz rzesi. Poate unii din ei nemaisuferind umilirea, urmndu-si rudele din familia Bants, au intrat n nobilimea rus, asa cum neamul Movil, cu o origine legendar din aceeasi epoc binecunoscut, ca si Purcelestii, s-a nrudit n timp cu regii Frantei. Movila lui Burcel rmne deci un monument, mai putin prin existenta sa material, ci prin semnificatiile att de bogate de ordin spiritual, relevndu- si functionalitti le sale orientative, de data aceasta pentru drumurile istoriei noastre nc foarte putin cunoscut, mai ales n microstructurile sale. Pretutindeni, ns, si aici, si n macrostructuri, umbra lui Stefan i nvluie pe toti ceilalti eroi. Dac alte popoare au pus n centrul ciclurilor de cntece eroice, personaje putin nsemnate din istoria national, atribuindu- le merite pe care nu le-au avut – cazul lui Marko Kralievici, mic principe fr important, trdndu-i cnd pe srbii si, cnd pe turci, murind n slujba acestora la Rovine – romnii l-au adus pe Stefan drept chintesent a virtutilor nationale, nemaiputnd s-i acorde n plus dect nsusiri mitice supraomenesti, s fac pe bun dreptate, din el, ceea ce merit, un sfnt.
Dan Ravaru
Bibliografie: Andrei, Luminita, De la Arthur la Stefan cel Mare, Iasi, 2004 Brill, Tony, Tipologia legendei populare romnesti, Bucuresti, 2006 Chirit, Constantin, Dictionarul geografic al_ judetului Flciu, Iasi, 1893 Chirit, Constantin, Dictionarul geografic al judetului Vaslui, Iasi, 1896 Neculce, Ion, Letopisetul Trii Moldovei, Bucuresti, 1982 Niculit-Voronca, Elena, Datinile si credintele poporului romn, Iasi, 1998 Ravaru, Dan; Ravaru, Silvia, Folclor literar de pe valea Tutovei, Piatra-Neamt, Solomon, Constantin, Monografia comunei Avrmesti, Bucuresti, 1904 Kirileanu, G. T., Stefan cel Mare si Sfnt. Istorisiri si cntece populare, Mnstirea Neamtului, 1924 Van Gennep, Arnold, Formarea legendelor, Iasi, 2006 Stefan cel Mare si Sfnt. 1504-2004. Portret n legend, Sfnta Mnstire Putna, 2003.
