Profesorul Mihai Vasilut� (26 aprilie 1905-25 septembrie 1977)

N�scut �n satul Grumezoaia, fostul judet F�lciu, la 26 aprilie 1905, fiul lui Ioan si Maria Vasilut�. Familia Vasilut� �si avea originea �n disp�rutul sat Goesti, situat pe valea Bujorului, �ntre satele Deleni, Hoceni si Hurdugi, unde ar fi tr�it doi frati pe la 1791, anume clucerul Vasilut� si v�tavul Constantin. Tat�l s�u a fost un om s�rman, cu o familie grea, din cei opt copii numai cinci au ajuns la maturitate. Pentru �ntretinerea familiei, Ioan Vasilut� a muncit �pe unde putea�, practic�nd si meseria de �opincar�.

Cursurile primare le-a urmat in satul natal, dup� care s-a inscris la Liceul de b�ieti „Cuza Vod�” din Husi, f�r� a putea urma regulat decat patru clase din cauza greut�tilor materiale, pentru celelalte patru clase a dat examen in „particular” (cursurile la f�r� frecvent� de ast�zi). Examenul de Bacalaureat l-a promovat in 1928, dup� care s-a inscris la Facultatea de Stiinte Naturale si la cea de Istorie din Bucuresti. Si-a asigurat o existent� cotidian� prin editarea cursului de criptologie, fenerogame si celula. Student studios si disciplinat, Mihai Vasilut� este r�spl�tit cu o burs� inc� de la inceputul studiilor, pe care o mentine pan� la sfarsitul Facult�tii, f�cand astfel fat� nevoilor materiale. �si satisface stagiul militar, apoi obtine diploma de licent� in 1934 (istorie universal�) si se c�s�toreste in 1936 cu colega sa de studii, anume Elena Munteanu-Cucu. �n 1936 vine in Bucuresti, unde isi castig� o existent� modest�. Cu toate greut�tile vietii, audiaz� prelegerile de la Universitatea din Bucuresti sutinute de renumitii istorici Nicolae Iorga, C. C. Giurescu, P. P. Panaitescu, Victor Papacostea si altii. Totodat�, particip� activ la lucr�rile de seminar. Va fi sf�tuit si incurajat de acestia s� se inscrie la doctorat. �n toamna anului 1937, a fost numit profesor la Seminarul Teologic din Curtea de Arges, desf�surandu-si activitatea si la alte scoli din acest oras, ocupand si functia de director, paralel cu acea de inspector al c�minelor culturale din judetele Arges, Muscel si Olt. Activitatea sa literar� si gazet�reasc� este inceput� in aceast� perioad�, reusind s� adune material folcloric pentru trei volume. �n presa local� a publicat diverse articole si, se pare, lucrarea „Evolutia muncii in Romania”. Adun� materiale pentru lucrarea „Lupta national� a romanilor ardeleni in perioada dualismului austroungar (1867-1918)”, finalizat� in perioada iesean�. Din 1947 a fost transferat la Iasi, lucreaz� in corpul didactic, a fost director si inspector metodist, iar din 1965 este numit la Institutul Pedagogic din Suceava. A fost un profesor de elit�, apreciat de colegi si elevii s�i pentru m�iestria didactic�. Legat prin traditie si prin afinitate de orasul Husi, in 1968, cu ocazia s�rb�toririi Semicentenarului Liceului „Cuza Vod�” a publicat mai multe articole cu privire la istoricul orasului Husi in ziarul local „Vremea nou�”, oglindind si desf�surarea activit�tilor prilejuite de evenimentul la care participa. Ca si preotul Dimitrie V. Lasc�r, originar la randul s�u din Grumezoaia, profesorul Mihai Vasilut� a fost un cercet�tor al arhivelor, rezultatele investigatiilor sale fiind expuse la conferintele tinute la postul de radio sau pre – g�tite pentru tipar. Se pare c� de la el ne-a r�mas mostenire: „Pagini din istorie a comunei Cretesti din fostul judet al F�lciului”, „Originea satului Grumezoaia”, „Ardelenii si bucovinenii sub steagul Romaniei”, „Patru sute de ani de la tragicul sfarsit a lui Ion Vod� Viteazul”, „Monografia schitului Dimitrie Cantemir din Grumezoaia”, „Portretul sergentului Ignat Iliescu din Grumezoaia”, „Monografia comunei Dimitrie Cantemir, jud. Vaslui” (manuscris), Iasi, 1975. Nu stim ce s-a intamplat cu aceste lucr�ri si nici nu avem certitudinea public�rii lor. Poate cercet�rile viitoare vor scoate la lumin� manuscrisele l�sate mostenire urmasilor! De la Mihai Vasilut� se p�streaz� cateva creatii poetice, in care evoc� meleagurile natale, anume: „La centenarul scolii din Grumezoaia”, „A imb�tranit satul meu”. �n acelasi timp, a scris si epigrame. Spre deliciul cititorului red�m o epigram� dedicat� „Unui profesor de limba german�” (Ion Zelea Codreanu): „Zdrelea cu a lui faim� / A varat spaim� in scoal� / Cu nota „unu” la german� / Acordat� la „m�gari”/. Cu sigurant�, Mihai Vasilut�, in colaborare cu G. Sibechi, a publicat studiul „Eroul de la Plevna si Smardan: generalul Cerchez”, in revista „Cercet�ri istorice” (Serie nou�), VIII, Iasi, 1977, p. 531-542. Studiul intitulat „Sergentul Iliescu Ignat (1893- 1941) a fost tip�rit recent sub ingrijirea mea in „Zorile”. Revist� literar-stiintific� a Colegiului National „Cuza Vod�” din Husi, nr. 2 (46), anul XXIII, iulie-decembrie 2012, p.71-80. Mihai Vasilut�, strans legat sufleteste de locurile natale, unde au tr�it Cantemirestii, a fost solicitat s� participe la turnarea filmului Dimitrie Cantemir, desf�surat� in 1974, in care a jucat rolul de dreg�tor al Sfatului domnesc al Moldovei. Prin vasta sa activitate, a reusit s� strecoare in sufletele tuturor dragostea fierbinte de patrie si str�mosi, f�cand cinste corpului didactic, zonei si satului din care a pornit. A murit la 25 septembrie 1977. �n continuare red�m o scrisoare inedit� adresat� de profesorul Mihai Vasilut� lui Petru P. Harnagea, la randul s�u cu obarsii in satul Grumezoaia. Anexa Iasi, 20.V.1976 Drag� Petrut�, Totdeauna sunt in criz� de timp. �n afar� de aceasta o parte din lucr�rile mele sunt la dactilograf� si cliseul cu podurile de la Grumezoaia, sunt la fotograf. Intentionam s� le trimit odat� – dar faptul c� tu, in repetate randuri ai cerut fotografia gen. Cerkez, ti-o expediez. Ieri am prezentat la filiala Academiei din Iasi articolul intitulat „Cine a luat steagul cu semilun� la 30 aug. 1877 la Grivita No. 1”. Va fi publicat in Anuarul Academiei pe anul 1976. Am pan� in prezent 60 de epigrame. �ti trimit numai cateva legate de oamenii si locurile din tinutul F�lciului – incepand cu Husul si continuand cu satele din impre – jurimi cunoscute de tine.

Costin Clit