Brazi �de import� si plopi �depasiti�!

�n plin scandal generat de Codul Silvic si defris�rile ilegale, �n sudul judetului Vaslui, piata materialului lemnos, brut sau prelucrat, este �n crestere. Depozitele nu au nicio problem� �n a se aproviziona cu lemn de brad (cea mai c�utat� esent� pentru constructii) din judetele vecine, �n special din Vrancea, Neamt sau Bac�u. Si, pentru c� �n sudul judetului p�duri de brad nu (prea) exist�, singurii copaci t�iati sunt plopii b�tr�ni, plantati cu zeci de ani �n urm� pe marginea drumurilor. �n toamna anului trecut, de pe marginea drumului spre Vinderei s-au t�iat, cu acordul autorit�tilor, zeci de plopi de dimensiuni impresionante, �nsum�nd sute de metri cubi de lemn. Localnicilor care au ajutat la cur�tarea zonei li s-a permis s� �si ia acas� resturile f�r� valoare industrial�.

Sudul judetului Vaslui aproape c� nu are nicio p�dure de brazi seculari din care s� se poat� exploata lemnul. Are in schimb specii de copaci destul de c�utate, fie pentru mobil�, fie pentru foc, dar si foarte multi plopi, din care se fabric� la scar� larg� hartia si, in unele locuri, chiar pantofii din lemn (plopul fiind un lemn usor, de esent� moale). Din fericire, judetul Vaslui nu are probleme cu t�ierile ilegale, decat acolo unde p�durile au fost retrocedate c�tre persoane fizice iar acestea nu le asigur� paza. Autorit�tile de resort, chiar dac� tin sub control t�ierile din p�durile statului, spun c�, in fiecare an, confisc� zeci de metri cubi de lemn, in special de foc, insusit si transportat ilegal. Ideea materialului de fat� a pornit de la mai multe grupuri de s�teni din Vinderei, din judetul Vaslui, si B�l�b�nesti, din judetul Galati, comun� situat� la granita cu judetul Vaslui. Oamenii au reclamat c�, in toamna anului trecut si in prim�vara acestui an, zeci de metri cubi de plop au fost culcati la p�mant, f�r� nicio explicatie. Cei mai b�trani dintre localnici au povestit c�, in urm� cu 60-70 de ani, chiar ei au fost cei care au plantat copacii in cauz�, de-o parte si de alta a Drumului National 24 D, Barlad- B�l�b�nesti si a Drumului Judetean 242 C, Lungesti – Vinderei. Numai in toamna anului trecut, de pe marginea drumului spre Vinderei sau t�iat, cu acordul autorit�tilor, zeci de plopi de dimensiuni impresionante, insumand sute de metri cubi de lemn. Localnicilor care au ajutat la cur�tarea zonei li s-a permis s� isi ia acas� resturile f�r� valoare industrial�. Responsabilii de la oculurile silvice din Barlad si din comuna Grivita (pe raza c�rora se aflau copacii) au spus c� intreaga operatiune s-a desf�surat in conditiile legale iar t�ierile s-au impus ca urmare a dep�sirii cu mult a perioadei de exploatare a plopilor cu pricina. „Plopii, dup� cum se stie, sunt de esent� moale si, dup� o anumit� perioad� de timp, care este estimat� la maximum 30 de ani, incep s� prezinte un grad ridicat de pericol. Cresc foarte mult in in�ltime si, fiind „slabi”, pot fi rupti la orice vant mai puternic. Atat in orase, cat mai ales in camp deschis, s-au intamplat astfel de cazuri. Acei plopi aveau dep�sit� perioada de exploatare cu mai bine de 30 de ani, avand o viat� de peste 70 de ani, dup� cum am estimat noi”, a declarat un reprezentant al Ocolului Silvic Barlad. La B�l�b�sti, unde se taie in aceste zile alti plopi insumand alte sute de metri cubi de material lemnos, motivul este acelasi. �n schimb, in p�durile statului, t�ierile, sustin cei de la Ocol, sunt strict controlate, pentru ca suprafetelor imp�durite s� li se dea sansa de a se regenera. �n ultima perioad�, sub acest pretext, s-au f�cut t�ieri practic in toate zonele imp�durite. Chiar de sub ochii autorit�tilor, profitorii de ocazie au g�sit totusi modalit�ti de a sustrage material lemnos, motiv pentru care, numai in ultima jum�tate de an, confisc�rile au fost considerabile. Comunele cu cel mai ridicat risc de furt de material lemnos r�man Bogdnita, Alexandru Vlahut�, Gherghesti, Zorleni, Tutova si Grivita, de unde au fost „contabilizate” doar furturi de lemn pentru foc. Cum ar veni, noroc c� nu sunt p�duri cu lemn c�utat, c� altfel…

Bradul dicteaza piata

�n aceste conditii, celor care si-au dezvoltat afaceri in domeniul forestier nu le r�mane decat s� apeleze la vecini. Judetele Vrancea, Neamt si Bac�u sunt preferate, chiar dac� lemnul pleac� din p�durile de acolo cu un pret si este vandut in judet de dou�-trei ori mai scump. Paradoxal, num�rul celor care vand lemn brut sau prelucrat, in special de brad, a crescut considerabil in ultimul timp. Vasluianul de rand, care vrea s� construiasc�, n-are incotro si bag� adanc mana in buzunar. Spre comparatie, in sudul judetului preturile la lemnul de brad sunt exact de dou� ori mai mari decat la munte. Cheresteaua, de exemplu, se vinde cu 600 lei/metru cub, dulapii au acelasi pret, frizele (cheresteaua ingust�) cost� intre 3,5 si 9 lei bucata, l�turoaiele (scanduri cu o parte curb� si una plan�) cost� 380 lei/metru cub, grinda fasonat� se vinde cu preturi cuprinse intre 4,5 si 13,5 lei/metru liniar, scandura, in functie de grosine, cost� intre 1,2 lei si 2 lei/bucat� iar margina, in functie de lungime, se vinde cu 1,2 – 1,7 lei bucata. Foarte c�utati r�man si c�priorii nefasonati din brad, care se vand cu preturi cuprinse, in functie de grosime, intre 55 si 70 lei/5 metri liniari. Celelalte materiale lemnoase de constructii au cam acelasi traseu in privina preturilor. Faptul c� brazii din care s-au confectionat au fost sau nu t�iati ilegal nu reprezint� neap�rat o problem� a comerciantilor. Acestia spun c�, in ultimul timp, au fost controlati si paracontrolati, de la achizitionare pan� la vanzare si c� isi permit s� r�man� pe piat� datorit� cererii mari din partea populatiei. „Preturile se dubleaz� de la sine de la momentul achizition�rii pan� la vanzare. Costurile de transport si depozitare impun acest lucru. Autorizatiile, la fel ca s� nu mai vorbim de manipulanti, intrucat nu toti isi permit utilaje de inc�rcare si de desc�rcare. De foarte multe ori, acest lucru se face manual, in special la desc�rcare. Iar toate acestea cost�”, a justificat preturile un comerciant.