Obiceiuri de Babe si M�rtisor

E �nceput de martie iar, primele zile reprezint� vremea �babelor� ce marcheaz� iesirea treptat� din iarn� si instalarea prim�verii. Mitul Babei Dochia este unul dintre cele mai vechi si importante mituri rom�nesti, acest mit fiind g�sit �n mai multe variante.

Pozitia �babelor� din folclorul Rom�nesc este una mult mai privilegiat� dec�t cea din traditiile Evului Mediu Apusean. �n afar� de sensul de �femeie b�tr�n�, �n limba si credintele rom�nilor cuv�ntul �bab� are o multime de alte conotatii care duc spre o mitologie ancestral� daco-getic� unde babelor si mosilor le era rezervat un loc extrem de important ca p�rinti, str�mosi si initiatori. �n unele sate de la noi unele babe �nc� mai sunt privite ca �fiintele cele mai de-a dracului�, de unde probabil termenul de bab� era �nso- tit aproape �ntotdeauna de atribute peiorative de genul: cloant�, cotoroant�, h�rc�, talpa iadului. �n mare, mitul Dochiei circumscrie �n mod str�lucit cele dou� aspecte ale Principiului Feminin: Primul este acela al preafrumoasei fecioare, p�storit� neprih�nit�, fata regelui Decebal, de care se �ndr�gosteste �nsusi �mp�ratul Traian. H�ituit� de soldatii romani, Dochia cade istovit� �n sanctuarul natural al muntilor si �l implor� pe Zamolxe (sau pe Maica Domnului, �n variantele de dup� crestinarea rom�nilor s� o salveze de soarta umilitoare de a ajunge trofeu de r�zboi. Zeul milos o transform�, al�turi de oitele ei, �n stanele de piatr� de pe Muntele Ceahl�u care pot fi admirate si ast�zi. Al doilea aspect legendar este dat de Baba Dochia, deja b�tr�n�, sub form� de cloant� si zgripturoaic�. Fiul Babei, celebrul Dragobete, se c�s�toreste �mpotriva dorintei ei, iar pentru a-si teroriza nora, Baba Dochia o trimite cu un ghem de l�n� neagr�, �n miez de iarn�, la r�u, s�-l spele p�n� c�nd se albeste. Disperat�, fata �ncepe s� pl�ng�, iar atunci apare un t�n�r frumos pe nume M�rtisor, care-i d�ruieste o floare rosie magic� ce albeste l�na neagr�. �ntoars� acas�, fata este acuzat� de Baba Dochia cum c� M�rtisor ar fi ibovnicul ei. Apoi, Baba Dochia, se �mbrac� cu cele 9 cojoace ale ei si porneste cu oile la munte. Pe parcursul zilei, Baba se dezbrac� de toate cele 9 cojoace, care aveau s� simbolizeze Babele calendaristice de la �nceput de M�rtisor, dar iarna nu trecuse, iar vremea se face nemiloas�, pedepsind Baba pentru r�utatea ei. �ncepe s� ning�, iar Baba si oile sale �ngheat� pe munte, transform�ndu-se �n stane de piatr�. Asemenea �oameni de piatr� se pot vedea �n diferite locuri din Carpatii Orientali si Meridionali dar trecutul �si p�streaz� misterul legendelor de o frumusete inestimabil�. Vechimea cultului �babelor� pe teritoriul Daciei este atestat� si de venerarea unor monumente megalitice de forma unor pietre antropomorfe naturale, care se numesc �n mod curent Babe. Si �n Ceahl�u se g�seste astfel de monument �nalt de cinci coti �nconjurat de aproximativ 20 de pietre cu simbolistic� de oaie. Din aceast� statuie de bab� curge un izvor nesecat de sute de ani. Statuia nu e asezat� pe nici un soclu. Este dificil de spus dac� natura si-a ar�tat �n acest monument fantezia ei, sau dac� m�na iscusit� a unui artist a pl�smuit-o asa. Este probabil c� ea a folosit cultului vreunor idoli p�g�ni, ai c�rui slujitori aveau obiceiul s� fac� ceva prin mijloace fie naturale, fie magice, prin care s� poat� sluji uimirea gloatei lesne crez�toare, sau credinta �n divinitate. S� fie probabil o leg�tur� �ntre Sfinxul din Bucegi si Ceahl�u ori alti oameni de piatr� pe care �i putem �nt�lni pe meleagurile noastre? Traditia rom�neasc� spune c� primele 9 zile ale lunii martie sunt considerate zilele babelor si c� fiecare dintre noi �n aceast� perioad� trebuie s� �si aleag� o bab�, numind-o �baba mea� si urm�resc cu atentie vremea, �ncerc�nd s�-si prevesteasc� viitorul an �n functie de aspectul zilei: o �bab� �nsorit� si senin� anunt� un an bun si linistit. Dimpotriv�, o �bab� mohor�t� si ploioas� sau cu z�pad� �nseamn� c� urmeaz� un an plin de necazuri si de sup�r�ri. Fl�c�ii �si aleg, din februarie, o zi a babei si, cum va fi ziua, asa va fi si nevasta lui: ur�t�, frumoas� etc. �n aceast� perioad�, vremea este la fel de instabil�, precum firea babelor. Bine�nteles c� fiecare dintre noi ne dorim o bab� frumoas� si �nsorit� dar poate mai sunt si cei care prefer� o bab� ur�t�, z�p�cit� si nelinistit�?

Intrarea �n zilele Babei, Baba Dochia, cap de primavara, Martisorul

Zilele babei din preajma �nceputului prim�- verii constituie un scenariu de �nnoire a anului agrar �nsotit de aprinderea ritual� a focurilor, afumarea anexelor gospod�resti, prepararea alimentelor rituale. De traditia Dochiei se leag� semnificatia celui mai frumos obicei de prim�var� – M�rtisorul – adev�rat� funie a anului care adun� laolalt� zilele, s�pt�m�nile si lunile �n dou� anotimpuri (iarna si vara), simbolizate de snurul bicolor f�cut cadou la �nceputul anului agrar. Si cum �nceputul de an agricol era si o perioad� �nc�rcat� de energii nefaste de care se f�cea �vinovat� soarele v�t�m�tor al prim�verii, antichitatea a oferit si o solutie: m�rtisorul care are ca efect contracararea actiunii soarelui alb �ntrupat prin b�nutul de argint. Denumit popular si m�rtigus sau mart, vestitorul prim�verii, oferit acum mamelor si iubitelor, este o reminiscent� a cultului soarelui, care s-a p�strat �n Rom�nia p�n� acum sub form� a numeroase superstitii, datini, credinte si traditii populare. M�rtisorul care este un obicei vechi specific teritoriului t�rii noastre, pe care nu �l reg�sim �n trecut la alte popoare. �n timp, traditia m�rtisorului a fost preluat� si de alte populatii de la sud de Dun�re. Obiceiul d�ruirii m�rtisorului este mostenit de la daci si romani si �si are originea �n credintele si practicile agrare. M�rtisor, numele popular al lunii martie, este de origine latin� Martius. Dup� vechiul calendar roman, 1 martie era prima zi din an, �n care se celebra s�rb�toarea Matronalia. �n aceast� zi aveau loc serb�rile lui Marte zeul fortelor naturii, al prim�verii si agriculturii, ocrotitor al c�mpului si turmelor. La vechii traci, aceleas i atribute le avea zeul Marsyas Silen, considerat inventatorul flautului, al c�rui cult este dedicat fertilit�tii si de vegetatiei si stau la originea simbolului cu numele de M�rtisor. Acestui zeu �i erau �nchinate s�rb�torile prim�verii, ale florilor si fecundit�tii naturii. Se pare c� s�rb�toarea roman� a matronaliilor s-a suprapus �n spatiul rom�nesc peste echivalentul local al acesteia, personajul traditional Baba Dochia. O veche legend� spune c� Baba Dochia, umbl�nd cu oile prin p�dure, torcea l�na din furc� si, g�sind un b�nut de argint, i-a f�cut gaur�, leg�nd-o cu un fir de at�. Asta a fost de 1 martie si de atunci a luat fiint� obiceiul. De altfel, �n credinta popular�, Soarele este asem�nat cu un ban de argint. Purtat la g�t, la piept sau la m�n�, acest m�rtisor (adic� banul de argint cu snur alb si rosu) semnific� �n traditia popular� prietenia cu Soarele de la care primim c�ldur�, veselie, s�n�tate, voie bun�, frumusete, cur�tenie. S�p�turile din siturile arheologice au scos la iveal� m�rtisoare cu o vechime de peste 2.000 ani. Aceste descoperiri denot� c� pe vremea dacilor simbolurile prim�verii erau confectionate din timpul iernii, urm�nd s� se poarte dup� ziua de 1 Martie. Pe atunci m�rtisoarele erau fie niste pietricele colorate �nsirate pe o at�, fie o moned� sau mai multe, legate cu fire subtiri de l�n� albe si negre (�n unele locuri alb cu rosu). Culoarea rosie era dat� de foc, s�nge si soare – �nsemn�nd nasterea si viata, adic� femeia. Iar albul era limpezimea apelor, culoarea norilor, z�pada rece si pur� – semnific�nd �ntelepciunea b�rbatului. De altfel, snurul m�rtisorului exprima �mpletirea inseparabil� a celor dou� principii ca o permanent� miscare a materiei. El semnifica schimbul de forte vitale care dau nastere viului, necurmatul ciclu al naturii. Atunci c�nd vine pe lume un copil, prima sa hran�, dup� nastere, este laptele mamei sale. Ea l-a hr�nit, mai �nt�i cu s�ngele ei, si apoi cu laptele ei. Culorile alb si rosu au r�mas din antichitate si p�n� �n zilele noastre ca simbol al sexelor, ele fiind reg�site si la bradul de nunt� si �nmorm�ntare. Aceste m�rti- soare erau purtate la �ncheietura m�inii sau prinse �n piept cu un ac, iar fetele credeau despre ele c� le vor aduce noroc, frumusete si le vor feri de razele arz�toare ale soarelui verii si nu vor avea pistrui tot anul. M�rtisorul, care este de fapt, p�n� la urm�, o f�r�m� de soare, se poart� de la 1Martie si p�n� c�nd vin berzele sau r�ndunelele, ori �nfloresc ciresii. La lun� plin� snururile se scot si se leag� de crengile pomilor pentru c� este aduc�tor de noroc si rod, iar cu moneda respectiv� cump�rau cas si vin rosu, pentru c� tot restul anului pielea lor s� fie alb� si moale iar obrajii rosii. Se mai obisnuia s� se pun� sub closc� sau s� se p�streze la icoan� pentru caracterul lor de talisman solar. Se credea c� purt�torii m�rtisorului nu vor fi p�rliti de soare pe timpul verii, c� vor fi s�n�tosi si frumosi c� florile, pl�cuti, dr�g�stosi si norocosi, feriti de boli si de deochi. Pe vremuri, fetele ieseau �n gr�din� de cum se desprim�v�ra, luau m�rtisorul si-l aruncau �n sus, spre soare, zic�nd: �Sfinte Soare, sfinte Soare, /d�ruiescu-ti m�rtisoare, /�n locul lor m� fereste/de pistrui ce m�-negreste. /Ia-mi te rog negretile/si d�-mi albe- tele, /f�-mi fata ca o floare/sfinte Soare, sfinte Soare�. Si astfel, 1 martie, M�rtisorul, devine o zi �n care fiecare femeie primeste acest dar ca simbol al prim�verii, al dragostei sau prieteniei dar de fapt �n trecut, m�rtisoarele erau d�ruite de femei b�rbatilor Pe la mijlocul sec. XIX, b�nutul cu snur care ap�ra de boli, deochi si friguri si aducea noroc, s�n�tate si bun�stare a fost adoptat si de or�seni. Datina devine astfel una dintre cele mai �ndr�gite traditii neaos rom�nesti. �n locul banului g�urit, s-au f�cut �n ani tot felul de mici figurine simboliz�nd norocul: clasica potcoav�, trifoiul cu patru foi, cosarul, buburuza sau figurina care simbolizeaz� prim�vara: ghiocelul. �ntre timp, asa zisul �elan� al mesterilor a transformat m�rtisorul �n tot felul de figurine care nu mai au nicio leg�tur� cu semnificatia initial�. Snurul �de arnici si g�itan� este �nlocuit cu fir de m�tase, p�str�ndu- se doar culorile rosu/alb cu �nteles simbolic. Dincolo de obiceiuri si simboluri legate de m�rtisor, el r�m�ne ca o �ntrupare a bucuriei de a tr�i, a dragostei de viat�, un semn prin care noi, oamenii salut�m renasterea naturii odat� cu venirea prim�verii. M�rtisorul r�m�ne, peste timp, simbolul soarelui atotputernic si al purit�tii sufletesti. S� p�str�m magia acestei s�rb�tori si s� ne bucur�m de prim�var�!

Dan Horgan

Biblografie:

� Adrian Fochi – �Datini si eresuri populare de la sf�rsitul secolului al XIX-lea�, Editura Minerva, Bucuresti, 1976; � Antoaneta Olteanu – �Calendarele poporului rom�n�, Editura Paideia, 2001; � Elena Niculita Voronca – �Datinile si credintele poporului rom�n�, Editura Polirom, Iasi, 1998; � Dimitrie Cantemir – �Descrierea Moldovei�, Editura Litera, Chisin�u, 1998; � Gh. F. Ciausanu – �Superstitiile poporului rom�n�, Editura Saeculum, Bucuresti, 2005; � Ion Ghinoiu – �S�rb�tori si obiceiuri rom�nesti�, Editura Elion, Bucuresti, 2002; � Ion Ghinoiu – �Zile si mituri. Calendarul t�ranului rom�n 2000�, Editura Fundatiei PRO, B., 1999; � Ion Ghinoiu – �Obiceiuri populare de peste an�, Editura Fundatiei Culturale Rom�ne, 1997; � Ion Talos – �G�ndirea magico-religioas� la rom�ni�, Dictionar, Editura Enciclopedic�, Bucuresti, 2001; � Irina Nicolau – �Ghidul S�rb�torilor Rom�nesti�, Editura Humanitas, 1998; � Simion FIorea Marian – �S�rb�torile la rom�ni�, Editura �Grai si Suflet – Cultur� National�, 2001; � Tudor Pamfile – �S�rb�torile la rom�ni�, Editura Saeculum I.O., Bucuresti, 1997.