La nceput de februarie se srbtoreste ntmpinarea Domnului sau Stretenia, Stretenia ghetii, Filipii de Iarn, Martinii de Iarn, Ziua ursului (Martinul cel mare), Trcolitul viilor.
Dup nasterea Domnului nostru Iisus Hristos, trecnd patruzeci de zile, si mplinindu-se vremea curtirii celei legiuite, Prea Curata si Prea binecuvntata Fecioara Maica, plecnd din Vitleem cu sfntul Iosif, logodnicul, si venind la Ierusalim, n Biserica lui Dumnezeu, purtnd pre Hristos Pruncul cel de patruzeci de zile, au mers ca s mplineasc legea Domnului si s se cur- teasc dup nastere, prin aducerea jertfei celei cuviincioase lui Dumnezeu si prin rugciunea preotului, apoi s pun naintea Domnului pre Pruncul cel nti nscut si s-l rscumpere cu pretul cel rnduit. Maica Domnului a fost ntmpinat la usa bisericii de Simeon Stlpnicul, care s-a prefcut n cenus la vederea Domnului, care era n bratele Sf. Maria. Strtenia spun c s-ar fi dus la biseric. Trif – c-o fi fost tnr, c-o fi fost btrn, o fi tusit. Strtenia i-a zis: Trif nebune! Fie ziua ta azi, a mea va fi mine! De-atunci a rmas hotrt. Zi nti Trif, si a doua zi Strtenia. Strtenia o tinem mai tare, cci tot e mai mare (mnioas) femeia dect brbatul. Strtenia a doua zi de Trif s-a dus iar la biseric, si Trif se pregtea s tuseasc din nou la trecerea ei. Ea i-a zis c a intrat lupul ntre oi si, uitndu-se, oile erau ncremenite. Stretenia este o sfnt lsat de Dumnezeu pentru unii oameni spre a le aduce bine, cnd se roag la ea, mai ales la o nevoie mare. Se mai spune despre dnsa c, fiind sfnt si mergnd pe pmnt iarna ntr-o sanie a unui gospodar de la un sat la alt sat, gospodarului i trage boii la sanie de sete. El i-a zis c nu are unde s-i adape. Sfnta s-a rugat lui Dumnezeu s se fac zpada de sub boi, ap. Omul i s-a nchinat sfintei si si-a adpat si boii lui. n ziua de Stretenie se zice n sat vorba: Boul trebuie s bea ap dintre picioarele lui. Filipii se tin doi, unul duminica, altul luni, la Lsatul Secului de Postul Mare; nti e brbatul, si pe urm femeia. Luni nu lucreaz nimeni, se zice c femeia e rea, pentru c a trecut brbatul naintea ei. Femeile cinstesc mult aceast srbtoare, spunnd c cinstesc pe femeie (Filipia), pentru ca s le creasc cnepa peste an. Dac nu o tin, zic c fac bube pe mini si pe degete. ntmpinarea Domnului sau Stretenia este, prin traditie, ziua cnd se ntmpin iarna cu primvara si cnd, prin intermediul ursului, care iese atunci din brlog, se pot face previziuni meteorologice importante. n acest sens se desfsurau si ceremoniile de propitiere pentru rodul viilor (Trcolitul viilor). Dac si stric ursul brlogul su, n aceast zi, cu toate c afar e frig, primvara este aproape; dac el iese afar n aceast zi, ns intr din nou n brlog, cu toate c afar este frumos, va fi nc iarn. Ursul n aceast zi iese din pestera sa afar si joac jurmprejur si, dac este soare si-si vede umbra, atunci se bag n brlog si nu iese, ci mai doarme nc sase sptmni, cci chiar att mai tine iarna; iar dac nu-si vede umbra, atunci rmne afar si iarna se ntrerupe. Ursul, de Stretenie, dac gseste punte pe pru, o stric; da de nu gseste, pune punte. Pe lng srbtoarea ursului, o mai putem mentiona si pe cea a boului. Nu este vorba numai de protectia deosebit pe care trebuia s o primeasc pentru a nu fi atacat de urs sau lup. n vederea apropiatelor munci ale cmpului, vitele erau srbtorite si un semn al respectului fat de ele era c atunci dau fnul cu bratul, nu cu furca. Atunci erau reiterate vechi functii fertilizatoare (unde calc boul, izvorste apa) si oraculare (dac bea boul ap n urma lui, anul va fi mnos). Stretenia numele slavon al ntmpin rii Domnului o are ca personaj central pe Maica Domnului, Fecioara Maria, care svrseste n aceast zi consacrarea pruncului Iisus. Pe lng variantele legendei n care personajul este chiar Fecioara, ntlnim un numr mare de traditii n care acest personaj dispare, locul ei fiind luat de enigmatica Stretenia, o femeie rea, deosebit de periculoas, care este ofensat de un Trifon care are tot mai accentuate trsturi de nebunie ireverentioas. Pedeapsa pe care i-o d brbatului nesocotit este grea turmele de oi i sunt mncate de lupi; aceasta este ns o mic victorie, deoarece victoria cea mare poate fi considerat nsemntatea srbtorii: nu ziua cedat lui Trifon, prin mrinimia Streteniei, este mai important, ci ziua tinut n cinstea Femeii, considerat a fi mai mare, mai mnioas dect brbatul (mai ales c brbatul a trecut naintea ei a fost nevoit s fac o concesie, s cedeze ziua de 1 februarie!). Pe de alt parte, caracterul puternic demonic al srbtorii este surprins si de traditiile ce nregistreaz schimbrile meteorologice, mai ales fluctuatiile ghetii. Printr-un fel de joc de cuvinte ntre ntmpinare (a Domnului) si boli, paralizii, schimonoseli, aflm c Stretenia e zi rea, cu ceasuri rele, astfel c cine cade n boli i se strmb gura, minile sau picioarele (fiind, ntmpinat, de fapt, de diavol!), asa cum se strmb si prtia, adic ncepe a se topi zpada. De Stretenie, unde calc boul izvorste ap, pentru c Maica Domnului e izvoditoare de ap. Din ziua de Stretenie vulpile se tem s mearg pe gheat. Stretenia e zi rea, cu ceasuri rele. Cine se naste sau face nunt n aceast zi nu-i merge bine. Este si srbtoarea babelor, cnd toate se adun la un loc si vorbesc cte ceva. Din aceast zi paserile se pornesc a-si face cuibul si copii ncep a mnca mai mult. Trcolitul viilor este un act ritualic pentru vita de vie, obicei strvechi de nceput de an nou viticol. Capul familiei merge la vie n dimineata acestei zile cu bundretele, un fel de caltabos, si o sticl cu vin n traist. Acolo d ocol de trei ori viei si se opreste la colturile plantatiei, unde oficiaz urmtorul cult: taie cte o bucat din bundrete si o pune pe pmnt, lng butucul de vie, reteaz o coard de vit, unge tietura cu funingine adunat de pe vatra focului si amestecat cu untur, picur vin peste butucul de vit, mnnc o bucat de bundrete si bea o gur de vin. n final se pronunt o formul magic, sub form de monolog sau dialog: Doamne, s-mi faci strugurii ct bundretele!; Cum este bundretele de mare asa s se fac strugurii de mari!; - Bun dimineata, vie!/ Multumesc, Ilie!/ - Faci vin sau te tai?/ - Fac!, simultan cu gestica ritual. Coardele tiate se pun n crucis pe piept, se fac cununi asezate peste cciuli, se aduc acas unde se planteaz, devenind Norocul vitei. Proprietarii pe urm se ntorc acas cu chiote si veselie. De Stretenie se face praznic, oamenii fac mas mare si dau de poman. Traditia popular spune c numai pn la ziua ursului este bun de semnat grul. Stretenia se serbeaz pentru c, fiind femeie, i iute tare, si o rugm s fie mai moale. Femeile lehuze fac molift de patruzeci de zile, ducnd copilul de-l nchin la biseric la Maica Domnului. Se sfinteste agheasm, care este bun pentru vindecarea bolilor vitelor si este bun si pentru cmp. Se cinsteste pentru a dezgheta pmntul, dnd voie oamenilor la arat si semnat. Stretenia se tine fiind rea de lupi, cci ei n acea zi se mperecheaz. Martinii de Iarn, trei la numr, cad totdeauna patruzeci de zile dup Crciun, astfel nct cel de mijloc, numit si Martinul cel mare, cade totdeauna de ntmpinarea Domnului. Mrtinii se serbeaz cu nelucrare contra lupilor. Patruzeci de zile nainte de Crciun nc se serbeaz trei Martini. Cine lucreaz n aceast srbtoare cade n boal si i se strmb gura. Stratenia se tine pentru pocituri, pentru a nu li se strmba minile si picioarele. Se zice c cine n-a tinut l-a ntmpinat diavolul si a zcut mult timp. Stretenia se tine pentru sntatea copiilor si pentru sporul casei pentru a feri oamenii de ars, de oprit si de nec. Se tine ca s fereasc cmpul de lcuste si insecte duntoare. Nu se taie cu foarfecul, din cauza gndacilor forfecari. De Stretenie nu se mtur casa, pentru ca psrile s fie sntoase, stupii productivi si s fie belsug n cas n cas. n traditia popular se spune c dac boul sau vaca bea ap n acea zi din urma lui, este un semn c trece iarna iar anul va fi mnos. Dac bea un bou apa ce curge din strasin, anul va fi cu man pentru albine si oi. Dac trece Stretenia peste ap si apa e dezghetat, atunci se mnie si-si face pod de gheat peste dnsa ca s treac dnd viscol si ger asa de mare c ngheat toate apele. Iar dac trece Stretenia si pe ap se afl gheat, atunci e semn c are s fie cald. Dac Stretenia gseste pmntul fr zpad si gheat, apoi numaidect a doua zi trebuie s ning si s fie ger, dac ns este zpad, apoi atunci de la Stretenie nainte ncepe timpul primvratic si al cldurii. n aceast zi se ntmpin iarna cu vara si se iau la lupt. Vara zice c de acum iarna s se duc, c vine ea, dar iarna nu se d si se lupt. Atunci, cnd soarele este tot mai sus pe cer si noaptea e tot mai mic, ncepe a se cltori iarna. Dac n aceast zi este cald si vremea moale, atunci va fi vara clduroas si mbelsugat; iar dac n aceast zi e frig, ger sau viscol, atunci vara va fi friguroas si neroditoare. Dac-i senin si frumos n aceast zi, va rodi grul; dac-i posomort, pcl, nu se seamn mult gru, creznd c nu se face. Dac la Stretenie e zi frumoas, atunci pn la Sn-Georgiu tot asa va fi, iar dac numai dimineata e frumoas atunci vremea va fi rea.
Dan Horgan
Bibliografie
Adrian Fochi – Datini si eresuri populare de la sfrsitul secolului al XIX-lea, Editura Minerva, Bucuresti, 1976; Antoaneta Olteanu – Calendarele poporului romn, Editura Paideia, 2001; Elena Niculita Voronca – Datinile si credintele poporului romn, Editura Polirom, Iasi, 1998; Ion Ghinoiu – Srbtori si obiceiuri romnesti, Editura Elion, Bucuresti, 2002; Ion Ghinoiu – Zile si mituri. Calendarul tranului romn 2000, Ed. Fundatiei PRO, Bucuresti, 1999; Ion Ghinoiu – Obiceiuri populare de peste an, Editura Fundatiei Culturale Romne, 1997; Ion Talos – Gndirea magico-religioas la romni, Dictionar, Editura Enciclopedic, Bucuresti, 2001; Irina Nicolau – Ghidul Srbtorilor Romnesti Editura Humanitas, 1998; Simion FIorea Marian – Srbtorile la romni, Editura Grai si Suflet – Cultur National, 2001; Tudor Pamfile – Srbtorile la romni, Editura Saeculum I.O., Bucuresti, 1997; Vietile Sfintilor, Editura Episcopiei Romanului si Husilor, 1998.
Felicitare pentru articol. Un traditie interesant.
Comentariile sunt închise.