Cercetãtorii americani sustin cã planeta Venus ar fi putut gãzdui viata în trecut, în oceane de apã si dioxid de carbon, potrivit unor simulãri realizate în cadrul unui nou studiu, informeazã dailymail.co.uk.
Venus, o planetã consideratã geamãna Terrei, este în prezent un mediu sterp, cu o atmosferã foarte densã, cu ploi acide si temperaturi ce ating 480 de grade Celsius. Oamenii de stiintã cred cã aceastã planetã ar fi putut avea, în trecut, destul de multã apã în atmosfera sa pentru a acoperi întreaga suprafatã cu un ocean cu adâncimea de 25 de metri, potrivit dailymail.co.uk. Potrivit noului studiu, desi temperatura ar fi fost prea mare pentru ca apa din atmosferã sã poatã cãdea la sol sub formã de ploaie, Venus ar fi avut un urias ocean de dioxid de carbon în stare supercriticã, despre care s-a dovedit de curând cã ar putea gãzdui viata. „În prezent, atmosfera lui Venus este constituitã în cea mai mare parte din dioxid de carbon, adicã 96,5% din volumul atmosferei”, a declarat, pentru Space.com, fizicianul Dima Bolmatov de la Universitatea Cornell. Dioxidul de carbon în stare supercriticã este creat atunci când lichidele si gazele ating anumite valori de temperaturã si presiune, dând nastere unui fluid care prezintã caracteristicile atât ale unui lichid, cât si ale unui gaz. Oamenii de stiintã credeau anterior cã proprietãtile fizice ale fluidelor în stare supercriticã se schimbã încet în functie de presiune si temperaturã, dar simulãrile computerizate realizate de profesorul Bolmatov au arãtat cã nu se întâmplã asa. Presiunea atmosfericã uriasã de pe Venus, în urmã cu foarte mult timp, ar fi putut face ca dioxidul de carbon sã arate ca bulele de sãpun sau ca „o bulã de gaz acoperitã de un strat gros de lichid”, dupã cum a descris fenomenul profesorul Bolmatov. „Astfel, devine plauzibil cã proprietãtile geologice ale lui Venus – precum canioanele, presupusele albii si câmpii – sunt amprente ale unei prezente foarte aproape de sol a dioxidului de carbon în formã supercriticã”, a spus Dima Bolmatov. Descoperirea vine dupã un studiu publicat în luna noiembrie, care a arãtat cã viata poate exista pe planete care contin dioxid de carbon în stare supercriticã. Profesorul Dirk Schulze-Makuch de la Universitatea Washington a comparat enzimele continute în dioxid de carbon si apã si a descoperit cã acestea erau mult mai stabile în dioxidul de carbon în stare supercriticã. Aceastã stare a dioxidului de carbon face ca enzimele sã fie mult mai selective fatã de moleculele de care se leagã, fapt ce duce la aparitia a mai putine reactii chimice secundare. Cercetãtorii au descoperit, de asemenea, cã anumite bacterii tolereazã foarte bine dioxidul de carbon în stare supercriticã. Studii anterioare au arãtat cã microbii pot supravietui în medii pline de dioxid de carbon, situate în adâncimile oceanului planetar al Terrei – o zonã unde acest fluid poate atinge starea supercriticã. În cazul în care Venus a avut într-adevãr oceane de dioxid de carbon în stare supercriticã, planeta ar putea avea acum rãmãsite ale unor forme de viatã.
