Iat-ne la captul unei generatii (25 de ani) de la una din dramaticele schimbri de regim pe care zbuciumata noastr istorie le-a cunoscut. Experiment social pn la urm, sistemul comunist, care a nlntuit aceast tar, avea s se adauge nesfrsitelor nenorociri pe care le-a cunoscut pe parcursul su istoric. Pentru c acest experiment, care avea s-i nsngereze istoria, va cunoaste apogeul n primii 20 de ani de dup cel de-al II-lea rzboi mondial, cnd dictaturii brutale a proletariatului condus mai ales de alogeni, i se va asocia concursul larg a unor autohtoni, deopotriv conductori si tortionari. Victimele acestui experiment social va depsi cifra de trei milioane, dac socotim si victimele colaterale pricinuite de lichidarea claselor considerate din categoria dusmani ai poporului (burghezia, mosierimea, industriasi, oameni de afaceri, intelectuali, clasa politic, jurnalisti etc). Ele vor depsi cu mult victimele celui de-al II-lea rzboi mondial n ambele directii (est si vest), depsind de asemenea prin rafinamentul procedurilor si prin bestialitatea tratamentului practicat n centrele de detentie (puscrii, lagre de munc, penitenciare, centre de reeducare etc.) tot ce mintea omeneasc si poate imagina. Dezastrului demografic generat de rzboi si de primii 20 de ani de comunism, cnd se constat c populatia Romniei era la nivelul sfrsitului rzboiului, i-a urmat politica pronatalist decretat n 1966, care va ridica treptat cifra populatiei peste 23 milioane, cea mai nalt cifr atins vreodat de tara noastr n materie demografic. Industrializarea rapid a trii, trecerea la agricultura colectivist intensiv si extensiv, culturalizarea masiv dirijat n scopul obtinerii omului nou, desi n optica regimului trebuiau s nsemne pasi nsemnati pe calea emanciprii societtii, au fost pltite pn n 1965 prin munca gratuit a sutelor de mii de oameni n regim de detentie sau lagre de munc, iar dup 1970 prin imensele mprumuturi care vor sectui tara, ajungnd la o scadent dureroas la sfrsitul anilor 80, cnd se va realiza prbusirea sngeroas a unui regim declarat apoi ca ilegitim si criminal. Dar cel mai ambitios proiect n cadrul acestor mari transformri, care aveau la origine doctrina marxist si experienta sovietic, era crearea omului nou dup modelul homo sovieticus, care nu se putea realiza dect prin cultur, motiv pentru care, dup distrugerea intelectualittii vechiului regim, trebuia neaprat s fie creat una nou, care s corespund naltelor principii ale educatiei socialiste, un om devotat partidului si patriei socialiste. Prin urmare cultura devine o tint strategic care viza acest aspect si va fi realizat prin patru mijloace: 1. alfabetizarea populatiei (procentul analfabetilor era nspimnttor, mai ales n mediul rural), 2. culturalizarea maselor prin carte, 3. generalizarea nvtmntului si 4. antrenarea unor mase ct mai largi n miscarea cultural de mas sub diferite forme: festivaluri locale si nationale, coruri si ansambluri artistice, brigzi artistice de amatori, cercuri si cenacluri literare, universitti si scoli populare de art, la care se asociau editarea masiv de carte n domeniul stiintei, artei si culturii prin tiraje impresionante, toate ns sub o cenzur si un dirijism draconic. Fr a minimaliza trebuie recunoscut faptul c efortul de culturalizare a maselor a fost poate cel mai mare succes al regimului comunist, din nefericire umbrit de ceea ce a nsemnat regimul dictatorial, represiunea securisto-politieneasc, ngrdirea liberttilor, orientarea politico-ideologic a creatiei artistice, nregimentarea intelectualittii si a creatorilor de art, ceea ce amputa spiritul creator si avangardist n cultur. Iat contextul din care, un binecunoscut om de cultur al spatiului vasluian, si extrage seva relatrilor adunndu-le ntr-un volum, intitulat Memorial Umoristic, volum ce ar putea fi considerat mai degrab sugubt dac n-ar avea n spate o imens tristete existential. Iat cum un spirit fin, cu nclinatie nativ spre latura anecdotic, reuseste s transforme tragicul n esent n comicul n aparent prin nsiruirea ntr-o tus umoristic, bogat pigmentat cu amintiri hazlii, extrem de atractive, caracteristic doar oamenilor de spirit (p. 20). Scriitorul Dan Ravaru, cci despre el este vorba, binecunoscut spatiului nostru cultural prin cele 11 crti dj publicate, reuseste prin aceast nou aparitie s ne readuc n memorie, ntr-o manier personal, vremuri nu demult apuse, care pn la urm se nscriu si ele ntr-un farmec al existentei (p. 5). O surpriz plcut pentru c, prin stil si abordare, autorul se abate de la scrierile anterioare a cror tematic cuprind pagini de istorie local, monografii si studii etnofolclorice legate de zona pe care, de la sfrsitul anilor 70 ai secolului trecut, o cerceteaz de o manier profesionist si stiintific subliniindu-i bogtia spiritual. Absolvent al Faculttii de Filologie al Universittii Al. I. Cuza Iasi, promotia 1965, dup 14 ani de profesorat la liceele din Puiesti si Negresti, va ajunge la Centrul Judetean pentru Conservarea si Promovarea Culturii Traditionale Vaslui, unde si va gsi vocatia si si va pune n valoare talentul. Truditor n ale culturii nc din tinerete, Dan Ravaru se apleac asupra menirii sale pe care o ntelege dincolo de limitele functionresc birocratice, ptrunzndu-i esenta si extrgnd de aici perle de ntelepciune pe care le expune apoi ca valori national-istorice. nainte de a ptrunde cartea n esenta ei, nu putem s nu ne oprim asupra ctorva aspecte definitorii pentru scriitorul Dan Ravaru. Primul aspect este acela c Dan Ravaru ajunge s se identifice cu munca sa n domeniul culturii, absorbit efectiv pn la fatalitate, din fericire exact n zona care alimenteaz orice cultur sntoas, adic: folclorul, traditia, obiceiurile si tot ceea ce defineste etnografic un popor, implicnd cu asupra de msur ceea ce Lucian Blaga spunea etnicul este fatalitatea noastr. Pentru c asa cum etnicul ne defineste pe toti, tot asa si preocuprile noastre ajung s ne defineasc pe fiecare din noi. Al doilea aspect este cel al omului nzestrat cu capacitatea de a ptrunde esenta fenomenului cultural redndu-l apoi cu acuratete, dovad cele 11 crti publicate pn acum. Judecndu-i retroactiv evolutia, nu putem trece cu vederea sansa enorm pe care a avut-o prin faptul c a reusit s ptrund ntr-un sistem extrem de ermetic, greu accesibil, pentru c era vorba de cultur, domeniu cruia i se acorda maximum de atentie, pentru c avea ca tint strategic formarea omul nou. De aici eforturile mari fcute de sistemul comunist n emanciparea cultural a poporului prin alfabetizarea integral si accesul la cultur prin tiraje imense de crti, apartinnd deopotriv culturii autohtone si universale, la preturi derizorii ceea ce a fcut ca biblioteca personal, steasc, comunal, scolar s devin o realitate obisnuit. Aici se cuvine s amintim admiratia marelui nostru savant si om de cultur Grigore T. Popa (patronul spiritual al Universittii de Medicin Iasi) pentru accesul la cultur n comunismul sovietic, admiratie pe care o va plti scump atunci cnd se va lovi de ea, pentru c tinta nu era obtinerea unui om liber prin cultur, ci a unui surogat cultural de tip kafkian sau orwelian. Pentru c att cartea, productia literar si mai ales actul de cultur erau atent supravegheate, aproape la fel ca securitatea national. Mai mult, Dan Ravaru are sansa s ptrund n domenul culturii n perioada cnd curentul protocronist se afirma viguros. Scopul declarat al acestui curent era valorizarea tezaurului cultural si istoric n ideea afirmrii identittii nationale pentru un regim care si dorea o legitimitate istoric prin nationalism. Cu toate acestea, rmsitele epocii proletcultiste, mai ales prin amprenta lsat asupra folclorului si traditiilor noastre, vor constitui substratul multor momente satirice si anecdotice din cuprinsul crtii (p. 49). De asemenea a avut sansa de a nu face parte din structurile de partid la nici un nivel, nici mcar la nivel bazal, ceea ce constituie un mare semn de ntrebare pentru o zon strategic atent supravegheat si dirijat de partid, mai ales c omniprezenta si vigilenta partidului erau extrem de vizibile (p. 10), pentru c, nu-i asa?, partidul e n toate/n toate cte sunt (George Lesnea). Avea s scape astfel ndoctrinrii si obligatiilor partinice ntr-o zon n care liber cugettorul nu prea are spatiu de manevr, rareori scpnd nencorsetat de cutumele dogmatice ale partidului stat (p. 44). De altfel se constat din lectura crtii c nimic nu este fortat, nimic nu pare s aib de a face cu limbajul de lemn att de caracteristic epocii respective. Din contra, naratiunea crtii este una simpl, cursiv, frumos articulat si cu senzatia c ea curge de la sine (p. 76). – continuare n numrul viitor –
Valeriu Lupu – doctor n stiinte medicale
