Considerat n vechile calendare, chiar crestine, drept celebrare a Anului Nou, fapt sustinut si de numeroasele practici magice ale Ajunului, Crciunul a pstrat pn la urm cu preponderent imaginea srbtorii crestine, n care mai pot fi puse n evident vagi urme de ritualuri pgne. Sub influenta lui Mos Ajun a aprut si un Mos Crciun, figur controversat, de un demonism accentuat. Mai nti ostil momentului Nasterii, convertit (uneori pedepsit) ad-hoc n fata minunii pogorte asupra sotiei sale, Crciunoaia, devine simbol al srbtorii, al drniciei si al crezului. Lui i se atribuie obiceiul darurilor fcute copiilor, dup modelul celor oferite pruncului Iisus. De cealalt parte, obiceiul colindatului pare s nu-si gseasc pe deplin explicatii crestine: fie c obiceiul exista nc nainte de nasterea lui Iisus fie c este practicat ca element component al unor ritualuri escatologice, atunci cnd nu se vor mai auzi colinde si cnd nu se vor mai nrosi ou, va veni sfrsitul lumii, este vorba mai putin de colindele specifice, n care este preamrit Nasterea. Toate aceste explicatii sunt valabile pentru colindele agricole de sfrsit de an, avnd ca punct de plecare ziua de 23 decembrie, si ncheindu-se undeva n jurul zilei de 7 ianuarie. Nasterea Domnului. Cnd s-a apropiat Iosif de cetate, s-au mplinit zilele ca s nasc Mireasa cea neispitit de nunt, si cuta cas de odihn, n care ar putea avea loc lesnicios s nasc. Dar n-au gsit gazd din pricina multimii poporului care venise s se nscrie, cci se umpluse nu numai gazda cea de obste, ci si toat cetatea. Deci s-au ntors la pestera aceea. Iar pestera aceea slujea ca grajd de dobitoace, unde prea curata si prea bine-cuvntata Fecioara, n miezul noptii rugndu-se lui Dumnezeu cu fierbinteal si cu totul fiind cu mintea la Dumnezeu, arznd de dorirea si de dragostea Lui, a nscut fr durere pre Domnul nostru Iisus Hristos. Mai mult de un mileniu crestinii au srb torit Anul Nou n ziua de Crciun, n imediata apropiere a solstitiului de iarn: la Roma, pn n secolul al XIII-lea, n Franta, pn n anul 1564, n Rusia, pn n vremea tarului Petru cel Mare, n Trile Romne, pn la sfrsitul secolului al XIXlea. La romni amintirea acelor vremuri este nc proaspt, de vreme ce, n unele sate bntene si transilvnene, ziua de 1 ianuarie se numeste Crciunul Mic, nu Anul Nou. n unele zone se cred c, mai nainte vreme, foarte multe rutti fceau oamenii, din pricin c si uitaser de Dumnezeu. Pentru a-i scpa de pcate, Dumnezeu a lsat colindele, ca n fiecare an la Crciun numele cel sfnt al Domnului s vin neaprat la urechile oamenilor si astfel s se abat de la calea ruttilor. Atunci cnd colindele nu se vor mai auzi pe pmnt, vor iesi diavolii si astfel lumea va ncpea pe mna lor. n alte prti se crede c toiegele ornate ale pitreilor (duse de acestia, dup colindat, la cimitir, unde sunt nfipte n morminte) sunt folosite pentru amenintarea demonilor. Diavolii, care rod furcile pmntului, amenint n toat clipa s drme lumea. Noroc numai de Maica Domnului, c ia aceste nuiele de la Crciun si le arat diavolilor. Att ct dracii se uit la ele, Maica Domnului aseaz la loc furcile pmntului. Ca personaj mitologic de natur solar, Crciunul apare si n unele credinte: Crciunul e un mosneag. El vine pe un cal alb, dup ce cnt cucosii de trei ori. Sub influenta traditiei populare, Crciun apare si ca figur apocrif nscut fiind naintea tuturor sfintilor, este mai mare peste ciobanii din satul n care s-a nscut Hristos. Cnd Crciun afl c n grajdul su s-a nscut Domnul Iisus, se cieste sii cere iertare lui Dumnezeu, devenind primul crestin, sfntul cel mai btrn. Prin tot ceea ce face, Crciun se opune sau mpiedic nasterea pruncului Iisus, ntruct venirea lui presupune mai nti plecarea (moartea) Mosului. Traditiile contemporane spun despre sfntul Crciun, Mosul darnic si bun, ncrcat cu daruri multe, sunt printre putinele influente livresti ptrunse n cultura popular de la vest la est si de la oras la sat. Cnd s-a nscut Hristos, baba lui Mos Crciun, Crciuneasa, s-a dus de a mosit pe Maica Domnului. Cnd a auzit Mos Crciun c femeia sa a lucrat n ziua lui, i-a tiat minile pe loc. Atunci Crciuneasa s-a dus la Maica Precista si, plngnd, i-a spus ce-a ptit si ia artat minile. Maica Precista a suflat peste minile Crciunesei si ndat minile i s-au fcut frumoase si curate, iar nu zbrcite, cum erau nainte de aceasta. De bucurie c nevasta lui a scpat de pedeapsa lui necugetat, Crciun aprinde un rug de cioate de brad n curtea lui si joac hora cu toate slugile sale. Dup joc mparte Fecioarei Maria daruri pstoresti (lapte, cas, urd, smntn) pentru ea si fiul ei. Astfel, Mos Crciun reprezint o transfigurare a magilor ce iau adus daruri lui Isus la nasterea sa si c este simbolul tipului creator. Derivatul de mos din numele su nseamn ntemeietor, ziditor, nceptor. Prin unele zone, n ziua de Crciun e bine ca fiecare crestin s aib mcar cte un colac, care s aib nftisarea unei mini cu degetele-ntinse. De atunci a rmas datin ca s se fac pomenitul colac, care se unge pe deasupra cu glbenus de ou, ca s sclipeasc ntocmai cum sclipeau atunci minile Crciunesei. n noaptea de Crciun nu trebuie s se sting focul. Se pune n aceast noapte un bustean n foc, numindu-se busteanul Crciunului. nc din timpuri strvechi, tranii din ntreaga Europ, obisnuiau ca n anumite zile ale anului (primvara si la solstitiul de var, dar, n unele locuri, si la sfrsitul toamnei sau n cursul iernii, de Crciun si n ajunul Bobotezei) s aprind focuri sau ruguri si s danseze n jurul lor sau s sar peste ele. O reminiscent probabil o a superstitiilor omului primitiv care, observnd miscarea aparent a Soarelui a considerat c acesta l poate ajuta. Solstit iul de iarn fiind socotit de cei din antichitate a fi n jurul datei de 25 decembrie, au fost trecute si obiceiurile legate de foc la aceast dat. Cenus a busteanului care arde n noaptea Crciunului e mprstiat prin grdini pentru a promova rodirea lor. La Crciun este cerul este n continuare deschis din ajunul Crciunului. ncepnd cu ntia zi de Crciun si sfrsind n ziua de Boboteaz, mai pretutindeni, sau numai pn la Sf. Vasile, copiii umbl cu steaua. Copiii care umbl cu steaua se numesc stelari, colindtori sau crai, pe cap avnd coroane de hrtie colorat. Prin Vicleim sau Irozi se ntelege datina tineretului de a reprezenta la Crciun Nasterea lui Iisus Hristos, venirea Magilor dup stea, poftirea lor de ctre Irod, siretenia acestuia de a afla pruncul prin mijlocirea celor trei Crai si, adesea, nfruntarea necredintei, personificate printr-un copil sau un cioban. Turca umbl de cnd Irod mprat a omort cinci mii de prunci. El nu stia cum s fac, ca s scoat pe copii si pe femeile cu copii afar pentru a omor copiii. A fcut un om urt, mbrcat n piele de tap, cu coarne n cap si cu pene de cocos n vrf si clopot la spate si cu o mciuc mare n mn. Cine se mbrac n turc si pierde nravul, nu poate merge la biseric sase sptmni; cine moare n acele sase sptmni nu se ngroap n cimitir, nici nu trage clopotul pentru el. Se face alergare de cai n ziua Crciunului. De Crciun, dac ai mprumutat ceva, s aduci lucrul acas, s stie c are stpn. La cele trei srbtori mari: Crciun, Paste si Rusalii, traditia popular cerea splatul ritualic pe fat cu ap n care s-a pus un ban de argint pentru a avea bani multi n tot timpul anului. Din vechi timpuri se fcea un colac deosebit, colacul plugarilor, care se tinea pe mas de la Crciun pn la Anul Nou, uneori pn la Boboteaz, cnd era mprtit la cei ai casei si la vite, s fie ferite de boli iar covata n care a fost frmntat se pune n fnul care se d la vite s fie spornice. Pe alocuri rostul acestui colac era apotropaic, pentru ca dracul s nu fure copiii din cas, cci legenda certific cum odat dracul a vrut s fure un copil, dar colacul a rspuns la cele zece ntrebri-ghicitori si dracul a pleznit de necaz. n seara de Crciun masa, pe care este asezat o pine ritual, numit stolnic, se nconjoar cu un lant de fier. Dup opt zile, n ziua Anului Nou, pinea este tiat felii si mncat de copii si animale, iar lantul cu care a fost legat masa se aseaz n fata grajdului, pentru a trece vitele peste el. n ziua de Crciun nu se mnnc carne, cci, dac s-ar face, atunci n decursul ntregului an vitele s-ar mbolnvi de moarte si lupii vor da iama n vite. Practica magic nceput la Crciun si ncheiat la Sfntul Vasile, pentru aprarea vitelor de lupi, este numit Legatul fiarelor. Cine n ziua de Crciun totusi va mnnc carne s fie de vrabie, cci astfel va fi usor la munc n timpul anului precum vrabia. Acum ncepe mperecherea psrilor. Ct tin zilele Crciunului, furca de tors trebuie ascuns, cci altfel cel ce o va vedea n aceste zile la var va fi muscat de un sarpe att de gros si att de lung, ca o furc. Scalda n ziua de Crciun fereste pe toti ai casei de pduchi. Spre a vindeca vreo vit de deochi, s se lase blidele de la ajunul Crciunului nesplate pn a doua zi, cnd trebuie a le spla s-apoi a strnge acea ap; dup ce s-a asezat, se strnge si, n caz de trebuint, se spal cu ea vita. n ziua de Crciun finii merg pe la nasi cu daruri. Prognozele meteorologice populare spun c dac la Crciun e cald, nct se pot tine usile deschise, la Pasti va fi frig. Dac n prima zi de Crciun va fi vreme senin, frig si ger, atunci vara va fi bun. Crciun fericit tuturor cititorilor!
Dan Horgan
Frumos obiceiuri si traditi de Craciun!
Comentariile sunt închise.