Românii consumã de douã ori mai putin peste decât în comunism si sunt pe ultimul loc în UE

România detine o cincime din suprafata amenajatã pentru pisciculturã din UE, dar realizeazã doar 0,2% din productia de peste a blocului comunitar, iar consumul pe cap de locuitor, de 5 kilograme pe an, la jumãtate comparativ cu anii ‘80, este cel mai mic din UE, potrivit asociatiei Romifish.

„Un român consumã, în medie, 5 kilograme de peste pe an, fatã de 10 kilograme înainte de 1989. În acei ani, pestele rãmãsese cam singura proteinã animalã care se mai gãsea pe piatã, iar asta explicã consumul mai mare. România are acum cel mai mic consum de peste pe cap de locuitor din Uniunea Europeanã, pentru cã nu avem o piatã dezvoltatã pentru acest segment“, a declarat Cãtãlin Platon, directorul executiv al Asociatiei Nationale a Producãtorilor din Pescãrie „Romfish“. Prin comparatie, în Belgia se consumã 25 de kilograme de carne de peste pe an, în Croatia – 20 de kilograme, în Cehia – 9,5 kg, în Franta – 35 kg, în Germania – 14 kg, în Grecia – 20 kg, Italia – 25 kg, Polonia – 12 kg, Spania – 42 kg si Marea Britanie – 19 kg. Cel mai mult peste din Europa consumã islandezii, 90 de kilograme pe an. România este de peste trei ori sub consumul mediu de peste la nivel european (18 kg) sau mondial (19 kg). Potrivit asociatiei Romfish, piata de peste din România este estimatã la aproximativ 350 de milioane de euro pe an. „Cele mai cãutate specii de peste sunt, dintre speciile marine – macroul, heringul, sprotul si codul – iar dintre speciile de apa dulce, pãstrãvul, crapul, carasul si salãul. Din categoria preparatelor din peste se constatã o preferintã crescutã pentru salate de icre, marinate si peste afumat. Se mai cautã pestele viu sau prelucrat în diverse forme – fileuri, rondele, trunchi etc.“, a continuat Platon. El spune cã piscicultura din România este poate singurul sector din agriculturã care nu a primit niciodatã subventii (cu o scurtã exceptie de câteva luni). „Presiunea costurilor din ce în ce mai mari a fost oarecum împãrtitã între producã- tori si consumatori. În prezent, pretul de product ie al pestelui în România este semnificativ mai mare decât cel produs de tãrile vecine comparabile ca structurã a amenajãrilor piscicole“, a adãugat reprezentantul Romfish. Principalele orase în care se consumã peste în România sunt Bucuresti, Iasi, Cluj, Constanta si Brasov. Marea problemã cu care se confruntã sectorul, mai spune reprezentantul asociatiei, este regimul fiscal haotic si impredictibil: TVA de 24% a dublat practic evaziunea fiscalã, iar impozitul pe constructiile speciale a blocat activitãtile de investitii si reparatii ale digurilor. O altã problemã, potrivit Romfish, este cã furtul de peste nu este pedepsit corespunzãtor. „Dacã un infractor este prins cu 100 kg de peste furat dintr-o fermã primeste cel mult o amendã, dar dacã un fermier este prins cã vinde 10 kg de peste fãrã acte este condamnat la închisoare pentru evaziune fiscalã“, a mai spus el. În acvaculturã sunt circa 500 de exploatatii piscicole, iar la capitolul pescuit comercial sunt înregistrati 4.103 pescari comerciali autorizati pentru apele interioare (inclusiv Delta Dunãrii) si 633 de pescari autorizati pentru Marea Neagrã. În domeniul procsãrii functioneazã 21 de firme, iar despre numãrul importatorilor nu existã date certe.