B�rlad, orasul paradoxurilor statistice

Auditul socio-economic al municipiului B�rlad, realizat �n perioada 2009-2014, a scos la iveal� aspecte pe c�t de paradoxale, pe at�t de putin cunoscute de c�tre locuitorii orasului. Este greu de crezut, dar B�rladul ocup� pozitia a doua la nivel national, dup� Bucuresti, la capitolul densitatea populatiei! �n oras locuiesc „�ngr�m�dite” peste 6.200 de oameni pe un kilometru p�trat, cu 400 mai mul�i dec�t �n orase mari ale t�rii, cum ar fi Pitestiul, Focsaniul sau Botosaniul. Si asta �n conditiile �n care, �n municipiul B�rlad, num�rul locuintelor nu a crescut dec�t cu 5% din 2009 p�n� �n prezent iar infrastructura de transport este cea mai „rarefiat�” din judetul Vaslui. Si acesta nu este singurul aspect interesant care reiese din auditul socio-economic al „orasului rulmentilor”…

Studiul a fost prezentat, recent, ca parte de baz� a Strategiei de Dezvoltare a Municipiului B�rlad, elaborat� de autorit�ti pentru urm�torii cinci ani. La baza auditului au stat analize si calcule proprii ale Institutului National de Statistic� si Oficiului National pentru Registrul Comertului. Auditul s-a desf�surat pentru ultimii cinci ani si a vizat zece mari domenii: dezvoltare urban�, infrastructur�, servicii publice, dezvoltare economic�, dezvoltare social�, turism, mediu, cultur�, tineret si societate civil�, administratie public� si analiza mediului extern. Trebuie precizat c�, �n privinta stabilirii gradului de densitate urban� s-a ajuns la anumite cifre dup� un model de calcul consacrat, elaborat de specialisti �n demografie.

Prea multi, prea batr�ni…

Asa se face c�, odat� eliminate din m�sur�tori c�ile rutiere, cursurile de ape, spatiile verzi, pietele si alte spatii si aspecte care ar putea indica eronat num�rul real de locuitori pe kilometru p�trat, s-a stabilit c�, �n B�rlad, pe suprafata mentionat� locuiesc exact 6.212,2 persoane. Pare mult, �ns� �n realitate este enorm, dac� ne g�ndim c� pe primul loc la nivel national se afl� Capitala, cu putin peste 8.000 de locuitori pe kilometru p�trat! �n privinta num�rului total de b�rl�deni „cu acte �n regul�”, s-au analizat si rezultatele recens�m�ntului de acum doi ani iar prin studii comparative s-a stabilit c�, �n 2014, orasul num�r� 67.527 de locuitori. Din p�cate, numai �n ultimii 20 de ani, municipiul „a pierdut” peste 12.000 de locuitori, care au ales s� p�r�seasc� localitate �n c�utarea unui trai mai bun. Dinspre cei r�masi, �n schimb, nu vin vesti prea bune, �ntruc�t datele au evidentiat c� rata de �mb�tr�nire demografic� a crescut de la 762 de v�rstnici la mia de locuitori �n 2009, la 845,6 la mie, �n prezent.

…si prea ca la tara!

S�r�cia si lipsa unei perspective reale de dezvoltare economic�, deci de progres pentru fiecare b�rl�dean �n parte, sunt elemente care se reg�sesc �n continuare �n viat� cotidian� a urbei. Spre exemplu, din num�rul total de locuinte din oras (peste 25.900), doar 91% au buc�t�ria �n interior si circa 77%, baia. Faptul c� peste 23% din localnici �nc� mai merg „�n fundul curtii” este un motiv de �ngrijorare. La fel si rezultatul analizelor din domeniul infrastructurii de transport. Conform acestora, �n ultimii cinci ani, B�rladul nu a modernizat str�zi dec�t �n proportie de 45%, adic� �n acelasi procent �n care s-au modernizat si �n Husi sau Murgeni. Trebuie spus c�, la nivel judetean, conduce detasat municipiul Vaslui, unde peste 65% din totalul arterelor orasului au fost modernizate din 2009 p�n� �n prezent. La capitolul „infrastructur� tehnico-edilitar�” singura crestere s-a remarcat la lungimea retelei de gaze naturale, cu doar 3%, �n timp ce retelele de ap� si de canalizare, raportate la num�rul de locuinte noi, au sc�zut cu procente cuprinse �ntre 39 si 42.

Paradoxuri (micro) economice

Interesant este c�, desi �n B�rlad, �n ultimii cinci ani, num�rul agentilor economici activi a sc�zut cu peste 100 iar num�rul salariatilor, cu circa 600, cifra de afaceri a acestora a crescut �n 2014 cu peste 380 de milioane lei anual. Evident, acest lucru a f�cut ca profitul patronilor s� creasc�, si el, cu aproape 7 milioane lei anual, fat� de anul 2009. O explicatie pertinent� este c� aproape 45% din patronii din B�rlad �si desf�soar� activitatea �n domeniul comertului cu ridicata si cu am�nuntul sau au ales s� ofere servicii de reparatii auto. Banii ajung �n buzunarele acestora �n special de la bugetari, bine reprezentati �n B�rlad. Vorbim aici de mii de angajati la stat, care activeaz� �n Armat�, Politie, Jandarmerie, sistemul sanitar, educational, juridic si administratie public� local�. �n privinta somajului, datele din ultimii trei ani nu mai au nevoie de nicio analiz�. S-a observat c� orasul are, de la an la an, tot mai multi someri: 772 �n 2011, 814 �n 2012 si 1.056 la finele anului 2013. Un alt paradox este c�, desi populatia scolar� din localitate a crescut cu circa 400 de elevi anual, �n ultimii cinci au „disp�rut” dou� unit�ti de �nv�t�m�nt iar num�rul de cadre didactice s-a redus de la 865 la 790. La fel de ciudat stau b�rl�denii si la capitolul „s�n�tate”, unde, �n aceeasi perioad� analizat�, s-a constatat c� a sc�zut cu 35 num�rul unit�tilor medico-sanitare (de la 245 la 210, �n care sunt incluse toate de profil din domeniu), dar… a crescut num�rul angajatilor din sistem, cu 65. �n privinta accesului la servicii medicale, lucrurile sunt si mai alambicate, �n sensul c�, �n 2009, exista o pondere de 12,4 cabinetele medicale de specialitate la fiecare 10.000 de locuitori, �n timp ce, �n acest an, pentru acelasi num�r de b�rl�deni nu mai sunt disponibile dec�t 5,4 cabinete. �mbucur�tor este �ns� faptul c� oamenii se pot trata… �n natur�. Asta pentru c� orasul lor se situeaz� pe un binemeritat loc trei, �n cadrul Regiunii Nord-Est, la capitolul metri p�trati de spatiu verde pe cap de locuitor, cu 25,8. Este, asadar, suficient loc de… odihn� si reflectie! �ns�, de departe, cel mai ametitor si bulversant paradox vine din domeniul turismului. Dac� nu stiati, B�rladul chiar este un oras turistic. Sau cel putin asa arat� datele, din care afl�m c� num�rul de sosiri �n urbea lui Cuza a crescut, �n 2014, cu… 98,6% fat� de 2009, ajung�nd la „uimitorul” num�r de 7.015 turisti anual. O posibil� explicatie ar fi c�, din totalul monumentelor de arhitectur� din oras, 55 sunt �nscrise �n Lista Monumentelor Istorice din Rom�nia. Calculele, �n schimb, ne ametesc din nou iar auditul mai prezint� c� �n oras s-au f�cut cele mai putine investitii �n domeniul hotelier, respectiv doar 4,7%. Unde or fi fost cazati toti acesti vizitatori r�m�ne un mister!

�nclinatii casnice, batr�nesti

Dup� cum am ar�tat, B�rladul este un oras �mb�tr�nit, cu mult mai multi v�rstnici dec�t tineri (26,6%). Din p�cate, niciuna din cele dou� categorii nu are �nclinatii reale spre cultur�, spre actul �n sine, fiind mai mult preocupate de alte… treburi. Spre exemplu, lumea nu mai merge la teatru, cu toate c� are �n oras o trup� si o institutie cu prestigiu la nivel national. Cercetarea a dezv�luit c�, anual, num�rul spectatorilor a sc�zut considerabil, �ns� numai �n ultimii cinci ani de analiz� teatrul a pierdut peste 33% dintre spectatorii care, �n 2009, se �nghesuiau la casele de bilete. Acum, mai putin de 15.000 de localnici mai vizioneaz� o pies� de teatru. Cu sigurant�, b�rl�denilor le este mai facil s� mearg� la muzeu, a c�rui rat� de vizitare a crescut cu peste 36% fat� de 2009, ajung�nd la peste 100.000 de vizitatori anual. V�rstnicii aleg s� �si petreac� cea mai mare parte a timpului �n parcuri sau �n fata televizorului, �n timp ce tineretul �si „consum� energia” �n fata calculatorului sau prin localuri.

Not�: �n continuarea acestui material, vom prezenta realiz�rile si costurile acestora. De asemenea, vom prezenta informatii si despre planurile pe care le are conducerea orasului le are pentru pentru urm�torii cinci ani, precum si ce sanse reale de realizare au acestea.