La mplinerea unui secol de la nasterea ilustrului crturar Dumitru Gh. Alistar, supranumit filologul total, Facultatea de Litere a Universittii „Vasile Alecsandri” din Bacu a evocat personalitatea profesorului, scriitorului si publicistului cu origini n tinutul istoric al Flciului. Nimic din toate acestea nu s-au ntmplat n localitatea natal sau orasul n care si-a urmat cursurile liceale. Dumitru Gh. Alistar (18 iulie 1914 – 30 decembrie 1974) s-a nscut n comuna Duda Epureni, ca fiu al nvttorului Gheorghe Alistar si al Mariei (Marita). Circul si varianta eronat a nasterii sale n satul Rpi, comuna Arsura. Mama sa, Marita, fiica nvttorului Neculai Sofroni si a Ecaterinei Casian din Rpi, s-a cstorit cu Gheorghe Alistar din Duda. Abia dup pensionare, tatl su se va stabili la Rpi. Putem afirma cu certitudine ca loc al nasterii filologului Dumitru Alistar satul Duda, judetul Flciu, acum judetul Vaslui. Dumitru Ghe. Alistar a fost cstorit cu profesoara Olguta Vlahut, mpreun avnd dou fete, Rodica (inginer chimist) si Viorica (si-a desfsurat activitatea la Radioteleviziunea Romn). Elena Ciomaga, sora sa, absolvent a Faculttii de Geografie, din cadrul Universittii „Al. I. Cuza” din Iasi, a trit n orasul Husi (strada Cpitan Carp nr. 12). A urmat cursurile elementare n comuna natal, absolvent al Liceului „Cuza Vod” din Husi n 1932 (a colaborat la revista scolar „Zorile”) si al Faculttii de Litere si Filozofie din Iasi, unde devine licentiat n filologia modern, specialitatea limba si literatura francez (1936). Dup sustinerea examenului de capacitate pentru cursul secundar n 1937, functioneaz n nvtmntul secundar la Liceul National din Iasi, Scoala Normal de Bieti din Bacu (1938-1945), Liceul „Bacovia”, ca profesor, iar ntre 1938-1945 ca director, si la Liceul „Vasile Alecsandri”(1948-1961). n 1936, particip la cursurile Universittii libere din Brasov n vederea specializrii. A participat la cel de-al Doilea Rzboi Mondial, concentrat si mobilizat, fiind implicat direct la operatiile militare din Transilvania, Ungaria si Cehoslovacia. n timpul luptelor, a fost rnit si internat n spital, fiind decorat si distins cu ordinele „Victoria Sovietic” si „Eliberarea de sub jugul fascist”. Odat cu nfiintarea Institutului Pedagogic de 3 ani din Bacu n 1961 este transferat ca lector, si sustine doctoratul n limbi romanice (teza Contributii la studiul influentei limbii franceze asupra limbii romne n prima jumtate a secolului al XIXlea) si devine conferentiar n nvtmntul universitar. Ajunge decan al Institutului Pedagogic din Bacu. Ca membru al PCR, a ndeplinit o serie de functii onorifice, cum ar fi acea de reprezentant al Corpului didactic bcuan n Consiliul Frontului Unittii Socialiste. Prestigioasa activitate didactic si stiintific ia fost rspltit prin „Medalia Muncii”, iar cea politic prin „Medalia jubiliar n cinstea celei de-a 50-a aniversri a PCR”. Conduce ca presedinte Societatea de stiinte filologice din judetul Bacu, n cadrul creia tine numeroase comunicri, cu caracter lingvistic si literar, n limbile francez, italian, spaniol si portughez. Dumitru Alistar s-a impus prin deosebita activitate stiintific, literar, poetic si publicistic. S-a remarcat ca traductor si autor a diverse articole. A fost redactor responsabil al revistei „Ptrat” (Bacu), a colaborat la „nsemnri iesene” (Iasi), „Ateneu” (articole, fragmente, eseuri literare de istorie si critic literar), „Studii si cercetri stiintifice” (revista Institutului Pedagogic din Bacu), „Bacul” si „Curentul Bacului”, la ziarele „nainte”, „Lupttorul” si „Steagul rosu”, a condus ziarul „Vremuri noi”. Opera: Gramatica limbii franceze (Grammaire du francais contemporain), 2 volume, Partea I-a (Morfologia), Partea a II-a (Sintaxa); Curs de limba italian, n colaborare cu Edvige Bestazzi; Geografia dell’Italia (manual pentru clasa a VI-a si a VII-a), colaborator al lui Edvige Bestazzi, Bucuresti, Editura Cugetarea, 1943; Antologia di letture italiana (lucrare pentru cursurile liceale); Extraite des auteurs du programme (texte comentate pentru studentii Institutului Pedagogic); Istoria literaturii universale, 3 volume, 1002 pagini (curs pentru studenti); Traduceri: Pao d’Arcos, Joaquim, Memoriile unei bancnote – Memrias duma nota de banco – Univers, i apartine si prefata, 1974; Torga, Miguel – Morgado, Povestiri cu animale – Bichos- Albatros, 1973; Rafael, Alberti, Crngul pierdut, 1966, n colaborare cu Paul Anghel; Pinilla, Ramiro, Furnicile oarbe. Despre Dumitru Alistar a scris Marin Cosmescu-Delasabar n colaborare cu Ioan Dnil lucrarea Dumitru Alistar – Un ilustru crturar moldovean. Poet. Traductor. Lingvist, Editura Egal, Bacu, 2004.
Costin Clit
