La împlinerea unui secol de la nasterea ilustrului cãrturar Dumitru Gh. Alistar, supranumit filologul total, Facultatea de Litere a Universitãtii „Vasile Alecsandri” din Bacãu a evocat personalitatea profesorului, scriitorului si publicistului cu origini în tinutul istoric al Fãlciului. Nimic din toate acestea nu s-au întâmplat în localitatea natalã sau orasul în care si-a urmat cursurile liceale. Dumitru Gh. Alistar (18 iulie 1914 – 30 decembrie 1974) s-a nãscut în comuna Duda Epureni, ca fiu al învãtãtorului Gheorghe Alistar si al Mariei (Marita). Circulã si varianta eronatã a nasterii sale în satul Râpi, comuna Arsura. Mama sa, Marita, fiica învãtãtorului Neculai Sofroni si a Ecaterinei Casian din Râpi, s-a cãsãtorit cu Gheorghe Alistar din Duda. Abia dupã pensionare, tatãl sãu se va stabili la Râpi. Putem afirma cu certitudine ca loc al nasterii filologului Dumitru Alistar satul Duda, judetul Fãlciu, acum judetul Vaslui. Dumitru Ghe. Alistar a fost cãsãtorit cu profesoara Olguta Vlahutã, împreunã având douã fete, Rodica (inginer chimist) si Viorica (si-a desfãsurat activitatea la Radioteleviziunea Românã). Elena Ciomaga, sora sa, absolventã a Facultãtii de Geografie, din cadrul Universitãtii „Al. I. Cuza” din Iasi, a trãit în orasul Husi (strada Cãpitan Carp nr. 12). A urmat cursurile elementare în comuna natalã, absolvent al Liceului „Cuza Vodã” din Husi în 1932 (a colaborat la revista scolarã „Zorile”) si al Facultãtii de Litere si Filozofie din Iasi, unde devine licentiat în filologia modernã, specialitatea limba si literatura francezã (1936). Dupã sustinerea examenului de capacitate pentru cursul secundar în 1937, functioneazã în învãtãmântul secundar la Liceul National din Iasi, Scoala Normalã de Bãieti din Bacãu (1938-1945), Liceul „Bacovia”, ca profesor, iar între 1938-1945 ca director, si la Liceul „Vasile Alecsandri”(1948-1961). În 1936, participã la cursurile Universitãtii libere din Brasov în vederea specializãrii. A participat la cel de-al Doilea Rãzboi Mondial, concentrat si mobilizat, fiind implicat direct la operatiile militare din Transilvania, Ungaria si Cehoslovacia. În timpul luptelor, a fost rãnit si internat în spital, fiind decorat si distins cu ordinele „Victoria Sovieticã” si „Eliberarea de sub jugul fascist”. Odatã cu înfiintarea Institutului Pedagogic de 3 ani din Bacãu în 1961 este transferat ca lector, îsi sustine doctoratul în limbi romanice (teza Contributii la studiul influentei limbii franceze asupra limbii române în prima jumãtate a secolului al XIXlea) si devine conferentiar în învãtãmântul universitar. Ajunge decan al Institutului Pedagogic din Bacãu. Ca membru al PCR, a îndeplinit o serie de functii onorifice, cum ar fi acea de reprezentant al Corpului didactic bãcãuan în Consiliul Frontului Unitãtii Socialiste. Prestigioasa activitate didacticã si stiintificã ia fost rãsplãtitã prin „Medalia Muncii”, iar cea politicã prin „Medalia jubiliarã în cinstea celei de-a 50-a aniversãri a PCR”. Conduce ca presedinte Societatea de stiinte filologice din judetul Bacãu, în cadrul cãreia tine numeroase comunicãri, cu caracter lingvistic si literar, în limbile francezã, italianã, spaniolã si portughezã. Dumitru Alistar s-a impus prin deosebita activitate stiintificã, literarã, poeticã si publicisticã. S-a remarcat ca traducãtor si autor a diverse articole. A fost redactor responsabil al revistei „Pãtrat” (Bacãu), a colaborat la „Însemnãri iesene” (Iasi), „Ateneu” (articole, fragmente, eseuri literare de istorie si criticã literarã), „Studii si cercetãri stiintifice” (revista Institutului Pedagogic din Bacãu), „Bacãul” si „Curentul Bacãului”, la ziarele „Înainte”, „Luptãtorul” si „Steagul rosu”, a condus ziarul „Vremuri noi”. Opera: Gramatica limbii franceze (Grammaire du francais contemporain), 2 volume, Partea I-a (Morfologia), Partea a II-a (Sintaxa); Curs de limba italianã, în colaborare cu Edvige Bestazzi; Geografia dell’Italia (manual pentru clasa a VI-a si a VII-a), colaborator al lui Edvige Bestazzi, Bucuresti, Editura Cugetarea, 1943; Antologia di letture italiana (lucrare pentru cursurile liceale); Extraite des auteurs du programme (texte comentate pentru studentii Institutului Pedagogic); Istoria literaturii universale, 3 volume, 1002 pagini (curs pentru studenti); Traduceri: Paço d’Arcos, Joaquim, Memoriile unei bancnote – Memórias duma nota de banco – Univers, îi apartine si prefata, 1974; Torga, Miguel – Morgado, Povestiri cu animale – Bichos- Albatros, 1973; Rafael, Alberti, Crângul pierdut, 1966, în colaborare cu Paul Anghel; Pinilla, Ramiro, Furnicile oarbe. Despre Dumitru Alistar a scris Marin Cosmescu-Delasabar în colaborare cu Ioan Dãnilã lucrarea Dumitru Alistar – Un ilustru cãrturar moldovean. Poet. Traducãtor. Lingvist, Editura Egal, Bacãu, 2004.
Costin Clit
