Cauza aparitiei palpitatiilor la persoanele s�n�toase

Palpitatiile apar, �n unele cazuri, dup� consumul unor substante excitante; �n alte cazuri �ns�, acestea pot semnala o boal� cardiac�. Deseori, sunt descrise ca un ritm rapid si neregulat, o b�taie �n plus, o �f�lf�ire� sau o �lovitur� de tun�. De cele mai multe ori, sunt nedurereoase, inofensive, dar exist� si situatii �n care tr�deaz� o afectiune cardiac�. �n ambele situatii, palpitatiile provoac� neliniste si o stare de anxietate celui care le acuz�, fapt care �mpinge de cele mai multe ori persoana respectiv� s� consulte un medic. La unele persoane, palpitatiile pot fi �nso- tite de paloare si transpiratii.

Prof. dr. Florin Mitu, seful Sectiei Clinice Recuperare Medical� Cardiovascular� de la Spitalul Clinic de Recuperare Iasi, explic�: �Frecventa medie a b�t�ilor inimii unui adult este de 60 de pulsatii pe minut. Efortul fizic, stresul, emotiile puternice, anumite medicamente (inhalatoarele pentru astm si descongestionantele), consumul de b�uturi si de alimente bogate �n cafein�, consumul de alcool si tabagismul cresc frecventa cardiac� chiar si �n cazul persoanelor s�n�toase. Palpitatii pot da si unele afectiuni, cum sunt bolile tiroidiene si anemia, dar si febr�, schimb�rile hormonale asociate cu menstruatia si cu perioada de sarcin�. De cele mai multe ori, palpitatiile nu sunt expresia unei boli de inim�, ci a multor factori extracardiaci. La o persoan� s�n�toas�, palpitatiile se produc datorit� stresului, suprasolicit�rilor fizice sau intelectuale, oboselii excesive sau sedentarismului. De multe ori, la persoane tinere care acuz� senzatii nepl�cute, sup�r�toare, sub forma unor lovituri repetate �n piept, la examenul clinic se observ� o cadent� si un ritm regulat si normal. Dar, se constat� c� persoanele respective au consumat cu putin timp �nainte cantit�ti importante de substante excitante, precum cafeaua, alcoolul, b�uturi r�coritoare pe baz� de cafein� sau energizante, ori au avut un program supra�nc� rcat �n ultima vreme, neglij�nd perioadele de odihn� si somn�.

Prevenirea palpitatiilor

Pentru a preveni aparitia palpitatiilor, este necesar� evitarea obiceiurilor cu efect excitant, cum sunt consumul de cafea, de alcool si fumatul. Dac� si dup� c�teva s�pt�m�ni de la eliminarea acestor factori palpitatiile persist�, este cazul s� consulti medicul. Informati-v� medicul despre medicamentele si suplimentele naturiste pe care le luati, c�t alcool beti si dac� folositi orice altceva care poate cauza palpitatii. Tineti o evident� a palpitatiilor. Notati momentul �n care au ap�rut si ce f�ceati c�nd au debutat. Prezetati aceste informatii medicului.

Cauze de natura cardiaca

Palpitatiile reprezint� unul dintre semnele principale pe care medicul le ia �n considerare pentru diagnosticarea bolilor de inim�. Tulbur� rile de ritm cardiac (extrasistole supraventriculare si ventriculare, tahicardia si fibrilatia atrial�), cardiopatia ischemic� etc. se pot manifesta si prin aparitia palpitatiilor. �n caz de extrasistole supraventriculare, bolnavul fie nu simte palpitatiile, fie ele sunt resimtite sub forma unor contractii mai violente dup� o pauz� lung� �ntre b�t�ile inimii. Uneori se pot asocia cu dureri precordiale (�n regiunea anterioar� a toracelui, din dreptul inimii), dispnee (greutate �n respirat ie) si cu ameteli. �n schimb, extrasistolele ventriculare se manifest� prin senzatia de nereglaritate a ritmului inimii, o oprire a inimii sau b�t�i mai puternice. La fel ca �n cazul celor supraventriculare, extrasistolele ventriculare se pot asocia cu dureri precordiale, dispnee si cu ameteli. �n caz de tahicardie, b�t�ile inimii sunt rapide si regulate, iar �n caz de fibrilatie atrial�, b�t�ile sunt neregulate si apar brusc. Dac� persist�, fibrilatia atrial� creste riscul de accidente vasculare cerebrale. Palpitatiile care anunt� cardiopatia ischemic� se asociaz� cu dureri precordiale. Pentru diagnosticarea unei boli de inim� care se manifest� prin aparitia palpitatiilor, medicul poate recomanda o serie de teste de monitorizare cardiac�. Aceste investigatii pot include purtarea timp de 24 de ore a unui dispozitiv de electrocardiogram�, cum ar fi monitorul Holter. �n situatia �n care ai palpitatii �nsotite de ameteli, lips� de aer, disconfort toracic sau st�ri de lesin, s-ar putea s� ai aritmie. Testele pentru aritmii includ electrocardiograma de repaus, monitorizarea ritmului cardiac timp de 24 de ore (Holter) si un test de efort maximal. Analizele sanguine sunt si ele indicate �n aceast� situatie, pentru m�surarea nivelului hormonilor tiroidieni.

Investigatii utile �n evaluarea tulburarilor de ritm

� Monitorizarea electrocardiografic� – poate stabili relatia de cauzalitate �ntre tulburarea de ritm si unele simptome. �n spital pot fi monitorizat i pacientii cu sincope recente sau recurente. Cei cu simptome cu risc vital mai redus pot fi monitorizati ambulator (monitorizare Holter). Monitorizarea ambulatorie este utilizat� frecvent pentru diagnosticul extrasistolelor ventriculare si pentru detectarea tahicardiei ventriculare asimptomatice la bolnavii dup� infarct miocardic sau la cei cu insuficient� cardiac�. � Testul de efort este util c�nd simtomele sunt asociate cu efortul sau stress-ul. � Variabilitatea frecventei cardiace se realizeaz� �n laboratorul de electrofiziologie sau pe baza �nregistr�rilor obtinute �n cursul monitoriz� rii ambulatorii. � ECG cu semnal amplificat – sumeaz� mai multe sute de cicluri cardiace pentru a oferi un traseu electrocardiografic de rezolutie �nalt� si amplitudine mult prea mic�. Poate indica existent a unui substrat pentru aritmii ventriculare � Investigatia electrofiziologic� – este util� �n diagnosticul si tratamentul aritmiilor complexe atunci c�nd celelalte investigatii nu au stabilit diagnosticul. � Testarea functiei vegetative – se recomand� la pacientii cu sincope (pierdere brusc� a cunos- tintei din cauza opririi inimii, n.r.) recurente �n care cauzele nu sunt aritmiile. Se poate utiliza compresia sinusului carotidian sau testul cu mas� �nclinat�.

Situatii frecvente �n care apar palpitatiile

– consumul de substante excitante: cafea, tutun, ceai, alcool; – unele medicamente: atropina, efedrin�, extracte tiroidiene, solutiile inhalatoare pentru astm, decongestionante: – unele tulbur�ri digestive: aerofagia, constipatia; – menopauz�; – febr�; – schimb�ri hormonale asociate cu menstruatia si cu perioada de sarcin�.

Tineti o evidenta a palpitatiilor!

� Palpitatiile sunt senzatii de b�t�i cardiace rapide, f�lf�ire sau trop�ial�. Adesea nu sunt periculoase. Dar c�teodat� ele pot fi semnul unei probleme cardiace serioase, cum ar fi un ritm cardiac anormal (aritmie). � Experienta palpitatiilor este frecvent descris� �n mod diferit de persoane diferite. Unii oameni descriu o vag� �f�lf�ire� �n piept sau senzatia lipsei unei b�t�i �n timp ce altii noteaz� o senzatie de �lovitur� de tun� sau simt inima ca �s�rind din piept�. Rareori palpitatiile sunt dureroase. � Unii pacienti cu aritmii nu au nici un simptom �n timp ce altii au simptome precum palpitat ii, ameteli, lipsa de aer, sau durere �n piept. � Aritmiile pot ap�rea datorit� unei boli a muschiului cardiac, valvelor, sistemului de conducere electric� sau arterelor inimii (boala arterele coronare). � Palpitatiile pot fi ameliorate la multi pacienti prin reducerea stresului, oprirea fumatului si reducerea cofeinei si alcoolului. Unii pacienti au palpitatii asociate cu b�t�i anormale, care necesit� medicamente. � Informati-v� medicul despre medicamentele si suplimentele naturiste pe care le luati, c�t alcool beti si dac� folositi orice altceva care poate cauza palpitatii. � Tineti o evident� a palpitatiilor. Notati momentul �n care au ap�rut si ce f�ceati c�nd au debutat. Prezentati aceste informatii medicului.