Palpitatiile apar, în unele cazuri, dupã consumul unor substante excitante; în alte cazuri însã, acestea pot semnala o boalã cardiacã. Deseori, sunt descrise ca un ritm rapid si neregulat, o bãtaie în plus, o «fâlfâire» sau o «loviturã de tun». De cele mai multe ori, sunt nedurereoase, inofensive, dar existã si situatii în care trãdeazã o afectiune cardiacã. În ambele situatii, palpitatiile provoacã neliniste si o stare de anxietate celui care le acuzã, fapt care împinge de cele mai multe ori persoana respectivã sã consulte un medic. La unele persoane, palpitatiile pot fi înso- tite de paloare si transpiratii.
Prof. dr. Florin Mitu, seful Sectiei Clinice Recuperare Medicalã Cardiovascularã de la Spitalul Clinic de Recuperare Iasi, explicã: „Frecventa medie a bãtãilor inimii unui adult este de 60 de pulsatii pe minut. Efortul fizic, stresul, emotiile puternice, anumite medicamente (inhalatoarele pentru astm si descongestionantele), consumul de bãuturi si de alimente bogate în cafeinã, consumul de alcool si tabagismul cresc frecventa cardiacã chiar si în cazul persoanelor sãnãtoase. Palpitatii pot da si unele afectiuni, cum sunt bolile tiroidiene si anemia, dar si febrã, schimbãrile hormonale asociate cu menstruatia si cu perioada de sarcinã. De cele mai multe ori, palpitatiile nu sunt expresia unei boli de inimã, ci a multor factori extracardiaci. La o persoanã sãnãtoasã, palpitatiile se produc datoritã stresului, suprasolicitãrilor fizice sau intelectuale, oboselii excesive sau sedentarismului. De multe ori, la persoane tinere care acuzã senzatii neplãcute, supãrãtoare, sub forma unor lovituri repetate în piept, la examenul clinic se observã o cadentã si un ritm regulat si normal. Dar, se constatã cã persoanele respective au consumat cu putin timp înainte cantitãti importante de substante excitante, precum cafeaua, alcoolul, bãuturi rãcoritoare pe bazã de cafeinã sau energizante, ori au avut un program supraîncã rcat în ultima vreme, neglijând perioadele de odihnã si somn“.
Prevenirea palpitatiilor
Pentru a preveni aparitia palpitatiilor, este necesarã evitarea obiceiurilor cu efect excitant, cum sunt consumul de cafea, de alcool si fumatul. Dacã si dupã câteva sãptãmâni de la eliminarea acestor factori palpitatiile persistã, este cazul sã consulti medicul. Informati-vã medicul despre medicamentele si suplimentele naturiste pe care le luati, cât alcool beti si dacã folositi orice altceva care poate cauza palpitatii. Tineti o evidentã a palpitatiilor. Notati momentul în care au apãrut si ce fãceati când au debutat. Prezetati aceste informatii medicului.
Cauze de natura cardiaca
Palpitatiile reprezintã unul dintre semnele principale pe care medicul le ia în considerare pentru diagnosticarea bolilor de inimã. Tulburã rile de ritm cardiac (extrasistole supraventriculare si ventriculare, tahicardia si fibrilatia atrialã), cardiopatia ischemicã etc. se pot manifesta si prin aparitia palpitatiilor. În caz de extrasistole supraventriculare, bolnavul fie nu simte palpitatiile, fie ele sunt resimtite sub forma unor contractii mai violente dupã o pauzã lungã între bãtãile inimii. Uneori se pot asocia cu dureri precordiale (în regiunea anterioarã a toracelui, din dreptul inimii), dispnee (greutate în respirat ie) si cu ameteli. În schimb, extrasistolele ventriculare se manifestã prin senzatia de nereglaritate a ritmului inimii, o oprire a inimii sau bãtãi mai puternice. La fel ca în cazul celor supraventriculare, extrasistolele ventriculare se pot asocia cu dureri precordiale, dispnee si cu ameteli. În caz de tahicardie, bãtãile inimii sunt rapide si regulate, iar în caz de fibrilatie atrialã, bãtãile sunt neregulate si apar brusc. Dacã persistã, fibrilatia atrialã creste riscul de accidente vasculare cerebrale. Palpitatiile care anuntã cardiopatia ischemicã se asociazã cu dureri precordiale. Pentru diagnosticarea unei boli de inimã care se manifestã prin aparitia palpitatiilor, medicul poate recomanda o serie de teste de monitorizare cardiacã. Aceste investigatii pot include purtarea timp de 24 de ore a unui dispozitiv de electrocardiogramã, cum ar fi monitorul Holter. În situatia în care ai palpitatii însotite de ameteli, lipsã de aer, disconfort toracic sau stãri de lesin, s-ar putea sã ai aritmie. Testele pentru aritmii includ electrocardiograma de repaus, monitorizarea ritmului cardiac timp de 24 de ore (Holter) si un test de efort maximal. Analizele sanguine sunt si ele indicate în aceastã situatie, pentru mãsurarea nivelului hormonilor tiroidieni.
Investigatii utile în evaluarea tulburarilor de ritm
• Monitorizarea electrocardiograficã – poate stabili relatia de cauzalitate între tulburarea de ritm si unele simptome. În spital pot fi monitorizat i pacientii cu sincope recente sau recurente. Cei cu simptome cu risc vital mai redus pot fi monitorizati ambulator (monitorizare Holter). Monitorizarea ambulatorie este utilizatã frecvent pentru diagnosticul extrasistolelor ventriculare si pentru detectarea tahicardiei ventriculare asimptomatice la bolnavii dupã infarct miocardic sau la cei cu insuficientã cardiacã. • Testul de efort este util când simtomele sunt asociate cu efortul sau stress-ul. • Variabilitatea frecventei cardiace se realizeazã în laboratorul de electrofiziologie sau pe baza înregistrãrilor obtinute în cursul monitorizã rii ambulatorii. • ECG cu semnal amplificat – sumeazã mai multe sute de cicluri cardiace pentru a oferi un traseu electrocardiografic de rezolutie înaltã si amplitudine mult prea micã. Poate indica existent a unui substrat pentru aritmii ventriculare • Investigatia electrofiziologicã – este utilã în diagnosticul si tratamentul aritmiilor complexe atunci când celelalte investigatii nu au stabilit diagnosticul. • Testarea functiei vegetative – se recomandã la pacientii cu sincope (pierdere bruscã a cunos- tintei din cauza opririi inimii, n.r.) recurente în care cauzele nu sunt aritmiile. Se poate utiliza compresia sinusului carotidian sau testul cu masã înclinatã.
Situatii frecvente în care apar palpitatiile
– consumul de substante excitante: cafea, tutun, ceai, alcool; – unele medicamente: atropina, efedrinã, extracte tiroidiene, solutiile inhalatoare pentru astm, decongestionante: – unele tulburãri digestive: aerofagia, constipatia; – menopauzã; – febrã; – schimbãri hormonale asociate cu menstruatia si cu perioada de sarcinã.
Tineti o evidenta a palpitatiilor!
• Palpitatiile sunt senzatii de bãtãi cardiace rapide, fâlfâire sau tropãialã. Adesea nu sunt periculoase. Dar câteodatã ele pot fi semnul unei probleme cardiace serioase, cum ar fi un ritm cardiac anormal (aritmie). • Experienta palpitatiilor este frecvent descrisã în mod diferit de persoane diferite. Unii oameni descriu o vagã „fâlfâire“ în piept sau senzatia lipsei unei bãtãi în timp ce altii noteazã o senzatie de „loviturã de tun“ sau simt inima ca „sãrind din piept“. Rareori palpitatiile sunt dureroase. • Unii pacienti cu aritmii nu au nici un simptom în timp ce altii au simptome precum palpitat ii, ameteli, lipsa de aer, sau durere în piept. • Aritmiile pot apãrea datoritã unei boli a muschiului cardiac, valvelor, sistemului de conducere electricã sau arterelor inimii (boala arterele coronare). • Palpitatiile pot fi ameliorate la multi pacienti prin reducerea stresului, oprirea fumatului si reducerea cofeinei si alcoolului. Unii pacienti au palpitatii asociate cu bãtãi anormale, care necesitã medicamente. • Informati-vã medicul despre medicamentele si suplimentele naturiste pe care le luati, cât alcool beti si dacã folositi orice altceva care poate cauza palpitatii. • Tineti o evidentã a palpitatiilor. Notati momentul în care au apãrut si ce fãceati când au debutat. Prezentati aceste informatii medicului.
