joi, mai 7, 2026

Analistii politici se asteaptã la o prezentã la urne de 50% si la un tur doi cu Ponta si Iohannis

0

Analistii politici Cristian Pârvulescu, Adrian Moraru, Marius Pieleanu, Alfred Bulai si Radu Magdin se asteaptã ca în turul doi al alegerilor prezidentiale sã se califice candidatul PSD-UNPR-PC, actualul premier Victor Ponta, si candidatul ACL, Klaus Iohannis, edilul Sibiului.

Potrivit lui Cristian Pârvulescu (Asociatia Pro Democratia), plasarea lui Victor Ponta si a lui Klaus Iohannis în cel de-al doilea tur al alegerilor se va datora faptului cã ambii candidati beneficiazã de sprijinul unor partide politice bine reprezentate în teritoriu. „În turul doi intrã cei care au aparat în spate, respectiv Ponta si Iohannis. Procentele sunt procentele primarilor pe care îi au. Ponta si-a rotunjit frumusel numãrul de primari dupã ordonanta de urgentã privind migratia politicã, desi poate sã-si consolideze un 40%. La Iohannis, forta electoralã a ACL este de aproximativ 35% dintre primari, probabil cã sunt 32%. Iohannis va obtine un scor bun dacã obtine peste 30%. Poate obtine 30% si în principiu sprijinul electoral de care se bucurã în Transilvania îndreptãteste ipoteza cã se va apropia de 30%”, a declarat Pârvulescu pentru AGERPRES. Si analistul Adrian Moraru (Institutul pentru Politici Publice) a declarat, pentru AGERPRES, cã în opinia sa este evident cã în turul doi al alegerilor prezidentiale confruntarea se va da între Victor Ponta si Klaus Iohannis. „Victor Ponta nu are cum sã obtinã majoritatea din voturile tuturor românilor de pe liste. E clar cã va exista un tur doi si cã va fi cu domnul Iohannis. Nu are sens sã luãm în calcul niciun altfel de scenariu. Celelalte partide candideazã pentru a-si reafirma baza electoralã si asta le dã posibilitatea sã negocieze pentru turul doi diverse lucruri – eu vin cu partidul meu de 5%, ce îmi dai si mie dacã ajungem sã facem Guvernul, ce minister îmi dai, câti secretari de stat si asa mai departe”, a sustinut acesta. La rândul sãu, Marius Pieleanu spune cã lucrurile sunt clare si cã „nu se mai poate schimba nimic din punctul ãsta de vedere – turul doi va fi cu Victor Ponta si Klaus Iohannis”. Si Radu Magdin a sustinut cã, „fãrã emotii”, confruntarea din turul al doilea al alegerilor prezidentiale va fi între candidatul PSD-UNPR-PC si candidatul ACL, „pe baza disciplinei de partid a blocurilor politice care îi sustin”. Nu în ultimul rând, Alfred Bulai a declarat, pentru AGERPRES, cã Victor Ponta ar putea sã nu se califice în turul II doar dacã „cade asteroidul”. Despre Klaus Iohannis a spus cã are „sanse foarte mari” sã ajungã contracandidatul lui Victor Ponta în turul doi, însã, analistul îl vede si pe candidatul independent Cãlin Popescu-Tãriceanu cu sanse sã intre în cursa finalã pentru Palatul Cotroceni. „Sunt doar trei candidati care au aceastã sansã. Pentru unul dintre ei nu vorbim de sansã, ci de certitudine. Dacã nu cade asteroidul sau nu se întâmplã ceva extraordinar, domnul Ponta nu are cum sã nu intre în turul doi. Celãlalt cu sanse foarte mari este domnul Iohannis, desi are problemele pe care le are. Al treilea este Tãriceanu, care este în crestere, dar datele din sondaje sunt foarte diferite fatã de cele din realitate. Dar are o sansã mult mai micã decât Iohannis, asta este cert”, a adãugat Bulai. În ce priveste prezenta românilor la urne în zilele de vot, 2 si 16 noiembrie, analistii estimeazã o prezentã în jurul procentului de 50%, chiar dacã alegerile prezidentiale sunt alegeri cu „notorietate”. Cristian Pârvulescu a declarat, pentru AGERPRES, cã nu se asteaptã la o „prezentã extraordinarã”. „Mã astept la o prezentã de 50% sau putin peste 50%. (…) Nu va fi o prezentã de parlamentare, adicã nu va fi o prezentã de 40%, va fi o prezentã mai mare pentru cã sunt alegerile cu cea mai mare notorietate. Sunt totusi în noiembrie, când multi dintre cei care sunt plecati în Occident nu se întorc încã, deci nu ai de unde, nu ai rezervor electoral atât de mare. (…) Noi vorbim despre absenta a aproximativ 2.500.000 de electori din România. Asta înseamnã cã nu ne raportã m la 18.200.000, ci ne raportãm undeva la 15.500.000”, a explicat acesta. Cristian Pârvulescu a adãugat cã, în opinia sa, ipotezele lansate de cãtre institutele de sondare cu privire la comportamentul alegãtorilor sunt „mai degrabã matematice decât bazate pe cercetare sociologicã”. „Am vãzut ipotezele care sunt luate în calcul de institutele de sondare, dar mie mi se pare cã în momentul de fatã lipseste o teorie care sã explice foarte bine în România comportamentul de vot si cã aceste ipoteze sunt mai degrabã matematice decât bazate pe cercetare sociologicã. Cred cã interesul fatã de aceastã campanie nu este foarte mare si imaginea aceasta a unui Ponta victorios, care e indicatã de foarte multe cercetãri, nu face decât sã demobilizeze o parte din electorat, si anume acel electorat care n-ar vota cu Ponta. Si o parte din electoratul lui Ponta, e adevãrat, dar mai degrabã cei care n-ar vota cu Ponta, pentru cã ce sens are sã te duci la vot, dacã nu existã sanse?”, a spus Pârvulescu. Analistul Adrian Moraru a declarat, pentru AGERPRES, cã se asteaptã la o crestere a prezentei la urne în ziua votului pentru cel de-al doilea tur al alegerilor prezidentiale fatã de prezenta ce va fi înregistratã în primul tur. „E greu de estimat, dar cred întro prezentã foarte scãzutã fatã de ce am avut pânã acum. Cred cã o sã fim într-o prezentã absolut normalã si cã va fi la aceleasi cote pe care le-am avut în 2009. În functie de ce se va întâmpla, la turul doi am o asteptare a unei cresteri fatã de primul tur cu câteva sute de mii de voturi. Cred, de asemenea, cã unii dintre cei care nu vor merge la vot în primul tur vor fi mobilizati de defectele unuia sau celuilalt dintre candidati si vor merge la turul doi la vot”, a sustinut Moraru. De aceeasi pãrere este si analistul politic Radu Magdin, care spune cã „în turul doi vor veni cu câteva zeci sau chiar sute de mii de oameni mai mult ca în primul tur”. Acesta adaugã cã „jocul politic este foarte polarizant si va apãrea, si în baza dezbaterilor, un set de optiuni clare, dincolo de disciplina de partid” pentru turul doi. Analistul Marius Pieleanu se asteaptã tot la o prezentã situatã în jurul a 50%, cu o usoarã crestere pentru turul doi. Totusi, pentru Capitalã, acesta estimeazã o prezentã de 40% pentru primul tur al alegerilor. „Prezenta va fi în jur de 50%. Estimãrile institutelor de sondare cam 50% indicã si o usoarã crestere, de 4-5 procente, pentru turul doi. Asta este media nationalã. În Bucuresti ne asteptãm undeva în jur de 40% maximum în primul tur. E greu de prognozat Bucurestiul pentru turul doi pentru cã bucurestenii, de regulã, se mobilizeazã în functie de prestatia candidatilor care se vor califica în turul doi”, a subliniat Pieleanu pentru AGERPRES. Analistul politic Alfred Bulai afirmã cã pentru turul unu va fi probabil o prezentã peste 55%, pentru cã „existã o stimulare politicã puternicã”. „Votul, în România, din pãcate, pe ansamblu este vot de retea. Este vot de partid. Adicã liderii locali aduc oamenii la vot în ziua votului. Nu într-un sens ilegal, dar sunt oameni care voteazã pentru cã sunt adusi de liderii de partid, care voteazã, în general, cu oricine propune partidul. Nu conteazã cu cine. (…) Va fi destul de mare prezenta”, a explicat analistul. Alfred Bulai a adãugat cã se asteaptã la diferente între estimãrile din sondaje si prezenta efectivã a alegãtorilor la urne în data alegerilor. „Datele, procentele din sondaje nu vor corespunde foarte mult în primul tur, în al doilea nici atât pentru cã întotdeauna în turul doi este o polarizare foarte mare si se merge pe 50% indiferent de cine sunt candidatii. În primul tur însã nu este neapãrat… vom avea surpriza fatã de alti ani între datele reale si datele de cercetare pentru simplul fapt cã, în acest moment, într-un mod care sugereazã criza puternicã prin care trece societatea româneascã, o mare parte dintre intervievatii operatorilor de interviuri nu vor rãspunde. Dar înseamnã chiar peste 50%, uneori chiar 75%, din oamenii întrebati care nu rãspund. Datele pe care le avem sunt de la cei care au acceptat sã rãspundã la un chestionar. De aceea putem avea diferente mari”, a mai declarat acesta pentru AGERPRES.