TRADITII SI OBICEIURI DE �N�LTAREA SFINTEI CRUCI SAU C�RSTOVUL VIILOR

Ziua Crucii, Crucea Mare, Ziua sarpelui, C�rstovul viilor sau �n�ltarea Sfintei Cruci este una dintre cele mai vechi si mai importante dintre s�rb�- torile ortodoxe �nchinate cinstirii Sfintei Cruci. Ziua Crucii aminteste de un moment semnificativ din viata Sfintilor �mp�rati Constantin si Elena: �n ajunul unei lupte, �mp�ratul Constantin a avut o viziune: �n plin� zi, pe cer a ap�rut o cruce format� din stele, �nsotit� de inscriptia �Prin acest semn vei �nvinge�! Dup� victorie, �mp�ratul Constantin a trimis-o pe mama sa, Elena, s� descopere crucea pe care a p�timit M�ntuitorul Hristos. La Ierusalim, aproape de muntele Golgota, �mp�r�teasa Elena a descoperit crucea. Patriarhul Macarie a �n�ltat-o deasupra amvonului �n Biserica �nvierii din Ierusalim. De atunci, �n fiecare an, la 14 septembrie este cinstit� Ziua �n�lt�rii Sfintei Cruci.

Conform traditiei bisericesti, �n amintirea evenimentului important, �n ajunul s�rb�torii �n�lt�rii Sfintei Cruci, dup� vecernie, se scoate din altar �n mijlocul bisericii simbolul Crucii M�ntuitorului, �mpodobit� cu tot felul de flori v�zdoage, ment� creat�, calap�r, busuioc, ciprus (lemnul Domnului), s�scute, m�ierean, cimbru, spre �nchinarea crestinilor. Dup� ce sunt sfintite, se �mpart crestinilor, pentru c� se cred bune de leac. Situat� la polul opus al Alexiilor (17 martie), Ziua Crucii reprezint� momentul c�nd p�m�ntul se �nchide �n preajma iernii, lu�nd cu sine insectele, serpii, plantele care au fost l�sate la lumin� de cu prim�var�. Crucea e arma cea mai puternic� a Domnului Hristos si a omului. Prin cruce s-a sfintit, sa blagoslovit p�m�ntul, c�nd diavolul a dus pe Dumnezeu �n cele patru p�rti ale noului p�m�nt, cu g�nd s�-l arunce �n apa cea f�r� sf�rsit; prin cruce s-a sfintit carul ce era al diavolului, lu�ndu-se acum din st�p�nirea lui; prin crucea ferestrei (cerceveaua) s-a sfintit casa, izgoninduse diavolul dinte-�nsa; prin cruce se sfinteste �n fiecare zi omul, f�c�ndu-si semnul ei, si tot crucea ajut� la orice �mprejurare, c�nd Necuratul si duhurile rele stau s�-l primejduiasc� pe crestin. C�nd pe om �l apuc� o spaim�, scap� numaidec�t dac� �si aduce aminte �n ce zi a s�pt�m�nii a fost �n anul acela Ziua Crucii. Aceast� s�rb�toare este si un important hotar �ntre anotimpuri. �n calendarul crestinortodox, �nchinarea Sfintei Cruci (17 martie) si Ziua Crucii de toamn� (14 septembrie) �mpart anul �n dou� anotimpuri a c�te sase luni. Poporul crede, c� p�m�ntul �se deschide� pentru reptile, insecte, plante la �nceputul prim�verii, la Ziua Crucii de prim�var�, si �se �nchide� �n ziua Crucii de toamn�. De la Ziua Crucii p�n� la Alexii, toate g�ng�niile, jig�niile stau ascunse ca �ntr-o lad� prin g�uri, v�g�uni si alte ascunzisuri. Migreaz� toate p�s�rile de la noi si vin tocmai prim�vara. Serpii care i-au muscat pe oameni nu pot intra �n p�m�nt �n aceast� zi; pentru acest p�cat, p�m�ntul nu-i primeste. Ei sunt meniti ca s�-i omoare omul, pentru ca greseala f�ptuit� s� se stearg�. Dup� Ziua Crucii, nim�nui nu-i mai este �ng�duit s� ucid� serpi. Ziua Crucii e ziua sarpelui: de aceea nu se taie lemne, ca s� nu vin� sarpele la cas�. �n plan simbolic, Ziua Crucii atrage dup� sine numeroase interdictii ce vizeaz� consumarea alimentelor marcate cu semnul crucii: mere, nuci, usturoi, castravete, rosii, prune sau pepeni, legume sau fructe al c�ror miez se aseam� n� cu crucea si nici peste (c� are cruce �n cap), �ntocmai precum si de Sf. Ioan nu se m�n�nc� nimic ce are cap. Ziua Crucii, asa cum se numeste s�rb�toarea �n popor, este cinstit� prin post si praznice. Se posteste pentru s�n�tatea familiei, pentru spor si pentru bun�starea gospodarilor. Crestinii duc la biseric� mosi. Aceste pomeniri constau din ulcele noi, pline cu ap� curat�, lapte, miere sau mied (hidromel), fiind �mpodobite la toart� cu un fir de at� rosie, iar pe deasupra fiind acoperite cu un colac si o lum�nare de cear�. Toate aceste ofrande se dau de poman�, �n memoria rudelor decedate, s�racilor mai ales la casele cu copii. Pe unde nu sunt copii, se trimit c�ni, precum si alte vase mai mari, de care se stie c� este nevoie �n acea cas�. Cei ce duc cap�t� de asemenea mosi. Ziua crucii este numit� �n popor si C�rstovul viilor. �n calendarul viticol, acum se declanseaz� culesul viilor. Se mai p�streaz� �nc� obiceiul ca preotul parohiei s� sfinteasc� via si butoaiele cu vin, pentru ca si �n anul viitor gospodarul s� se bucure de o recolt� bogat�. La culesul viilor, nu se uita de strugurele lui Dumnezeu: nu se culeg strugurii de pe ultimul butuc al viei, acestia fiind l�sati ca ofrand� lui Dumnezeu, p�s�rilor cerului. �n�ltarea Sf. Cruci se tine, c�ci �ti vei g�si usor leacul c�nd te vei �mboln�vi. Cine posteste postul Crucii, scap� de boli rele, de friguri, iar cine nu tine s�rb�toarea se va �mboln�vi. �n traditia popular� se spune c� dac� cineva zace de friguri si-l apuc� aceast� s�rb�toare, boala �se va �nchide� �n trupul lui si frigurile nu-l vor sl�bi p�n� la anul viitor. �n aceast� zi sf�nt�, nu se munceste, nu se minte si nici nu se jur� str�mb. Se purcede a se �bate nucii� pentru o recolt� bogata �n anul viitor. De Ziua Crucii p�m�ntul se �nchide nu numai pentru viet�ti, ci si pentru plante. Acum, vorbesc toate florile, care-si arat� p�rerea lor de r�u c� se usuc�. Dup� s�rb�toarea aceasta, plantele �ncep a se usca. Acele plante care �nc� �si mai p�streaz� viata se socotesc necurate sau a fi menite altor scopuri dec�t nevoilor si desf�t�- rilor omenesti. Fragi, dac� se vor mai g�si dup� Ziua Crucii, nu trebuie m�ncati, ei fiind sorociti mortilor. De asemenea, este ultima ocazie �n care se mai pot obtine remedii de leac necesare practicilor magice. Cu acestea se fac apoi scalde la bolnavi. Dimineata, pe nem�ncate, se culeg prune, c�ci sunt bune de desc�ntat de bub� rea. Tot acum, se adun� din p�duri si ramurile de alun ramuri ce detin puteri miraculoase si totodat� unelte valoroase pentru f�nt�narii care vor s� depisteze izvoarele subterane. Se spune �n traditia popular� c� dac� sunt pomi ce nu au rod, �n Ziua Crucii dac� se aseaz� curpeni de pepeni pe el, la anul rodeste. Prognozele meteorologice din vechime pentru Ziua Crucii are din vechime prognoze meteorologice verificate �n timp de s�teni: c�nd cocorii se preg�tesc de plecare este un semn c� vremea se r�ceste. �n schimb, c�rdul de ciori g�l�gioase anunt� c�derea brumei. Dac� tun� �n aceast� zi e semn c� toamna va fi lung�. Aceast� dat� vesteste �nc� odat� c� vara s-a sf�rsit si toamna �si intr� �n drepturi.

Dan Horgan

Bibliografie

� Adrian Fochi – �Datini si eresuri populare de la sf�rsitul secolului al XIX-lea�, Editura Minerva, Bucuresti, 1976; � Antoaneta Olteanu – �Calendarele poporului rom�n�, Editura Paideia, 2001; � Elena Niculita Voronca – �Datinile si credintele poporului rom�n�, Editura Polirom, Iasi, 1998; � Ion Ghinoiu – �S�rb�tori si obiceiuri rom�nesti�, Editura Elion, Bucuresti, 2002; � Irina Nicolau – �Ghidul S�rb�torilor Rom�nesti�, Editura Humanitas, 1998; � Simion FIorea Marian – �S�rb�torile la rom�ni�, Editura �Grai si Suflet – Cultur� National�, 2001; � Tudor Pamfile – �Mitologia rom�n�, Editura ALL, Bucuresti, 1997; � �Vietile Sfintilor�, Editura Episcopiei Romanului si Husilor 1998.