Compozitor, etnomuzicolog, folclorist, profesor, nscut n orasul Husi la 8 iulie 1911, unde urmeaz cursurile scolii primare si ale Liceului de bieti Cuza Vod, promotia 1922-1929, dup care s-a nscris la Conservatorul de Muzic din Iasi, studii continuate la institutia similar din Bucures ti. nc din copilrie a dat dovad c este nzestrat cu o deosebit nclinatie pentru muzic. n liceu este remarcat pentru vocea sa si simtul su muzical, devenind nc din primele clase privieghetoarea liceului, ca urmare a miestriei cu care executa n solo, diferite melodii la serbrile scolare. / Tot n liceu, profesorul de geografie Neculai Psculescu, pasionat colectionar de productii folclorice pe care le colecta cu concursul elevilor si, i desteapt interesul si pasiunea pentru folclorul romnesc, care mai trziu va deveni una din preocuprile sale profesionale de baz. Satisfacerea serviciului militar finalizat n 1934, a fost urmat de cariera de profesor de muzic n liceele din Sibiu, Orhei si Cetatea Alb. La 14 mai 1938, ora 17.30, este prezent n fata microfonului Radiofuziunii Romne cu Strjeri la datorie: scenariu radiofonic: Ora strjerilor. Dup cedarea Basarabiei n urma notelor ultimative din 26-28 iunie 1940, Constantin Gh. Prichici a fost numit sef de discotec la Radiofuziunea Romn din Bucuresti, activitate desfsurat pn n anul 1951, cnd devine secretar stiintific al Institutului de Etnografie si Folclor Constantin Briloiu din capital. Dup sfrsitul celei de-a doua conflagratii mondiale din 1945, Constantin Ghe. Prichici colinda satele de pe cuprinsul Patriei pentru culegerea, prelucrarea si nregistrarea melodiilor populare, devenind un posesor al unui adevrat tezaur de productii folclorice. O parte a cercetrilor sale a fost publicat, iar alt parte a rmas n manuscris. n timpul unei anchete de teren din 1951, o remarc pe cntreata Ileana Constantinescu si o ndeamn s participe la un concurs artistic republican al cminelor culturale. n perioada 1959-1965, transferat la Iasi, functioneaz ca profesor de muzic la Institutul de Muzic (prin reforma nvtmntului din 1948 s-a organizat Institutul de Arte, format din faculttile de Muzic, Teatru si Arte Plastice), impunndu-se prin colaborrile de la Casa de Creatie si Filarmonic. Revine la Bucuresti n 1965 ca secretar muzical n cadrul Filarmonicii George Enescu, unde functioneaz pn n 1970, continund n aceeasi calitate pn n 1974 la Teatrul Muzical Rapsodia Romn. A fost pensionat pentru limit de vrst. A decedat la 27 mai 1977, lsnd n manuscris o interesant lucrare memorialistic, n opt caiete, n care expune amintiri din viata sa, ncepnd cu copilria petrecut la Husi si pn la maturitate. Nu uit s vorbeasc de colegii si de clas, de profesorii si si de profesorul N. Psculescu, care ia desteptat gustul cercetrilor folcloristice. A rmas de pe urma sa si o bogat colectie de melodii populare executate de rapsozi populari din diferitele prti ale trii, dar mai ales din dulcea noastr Bucovin, nregistrat pe band de magnetofon, care constituie o adevrat comoar. Opera: 125 melodii de jocuri populare din Moldova, Bucuresti, Editura de Stat pentru Literatur si Art, 1955, 136 p.; Melodii de jocuri populare moldovenesti, 1962; Cntece si jocuri populare din Moldova, Bucuresti, Editura Muzical a Uniunii Compozitorilor din RPR, 1963, 192 p. (n colaborare cu Vasile D. Niculescu); Melodii de jocuri populare din judetele Ilfov, Ialomita, Teleorman, 1970; Metod de tambal smuzic tipritt, Bucuresti, Editura de Stat pentru Literatur si Art, 1956; Haiducul Pintea Viteazul n traditia poporului nostru. Studii de folclor, Bucuresti, Editura Muzical, 1979, 176 p. A colaborat la prestigioasa Revist de folclor, cu articole precum: Anton Pann <<Cntece de lume>>.Transcrise din psaltic n notatia modern cu un studio introductive de Gh. Ciobanu, cercettor stiintific la Institutul de Folclor. Bucuresti, 1955, Editura de Stat pentru Literatur si Art, 366 p., n Revista de folclor, Bucuresti, Anul I, nr. 1-2, 1956, p. 325-328 (recenzie); Geneza melodic a baladei lui Pintea Vitezul, n Revista de folclor, Anul II, nr. 4, 1957, p. 7-26.
Costin Clit
