Primele organizri de prevenire si stingere a incendiilor se cunosc nc din antichitate: n orasele Imperiului Roman functionau cohorte de vigiles, nsrcinate cu supravegherea modului n care era folosit focul si cu interventia n caz de incendiu. Evul Mediu european, cu cettile si orasele sale aglomerate si majoritatea cldirilor din lemn, a consacrat echipele de interventie organizate de bresle, care actionau cu mijloace de stingere clasice: gleti si sacale pentru ap, pompe manuale, topoare, scri etc.
Servicii de aprare mpotriva incendiilor apar n marile orase din Muntenia si Moldova, n principal la Iasi si la Bucuresti, dar si din Transilvania, nc din secolele XVII – XVIII, dar eficienta acestora era sczut din cauza insuficientei organizri pentru pregtire si interventie, a slabei dotri si absentei unor reglementri clare n domeniul prevenirii incendiilor. Momentul istoric de la 13 septembrie 1848 a fost oficializat n documentele institutionale postbelice, fiind desemnat ulterior ca Ziua Pompierilor din Romnia n toate documentele de functionare a Corpului Pompierilor Militari. Bateriile de pompieri au participat la Rzboiul pentru Independenta Romniei din anii 1877- 1878, eroismul unora dintre pompieri fiind rspltit cu cele mai nalte decoratii de rzboi romnesti si rusesti: Steaua Romniei si Crucea Sfntul Gheorghe. Btlia din Dealul Spirii de la Bucuresti reprezint actul eroic al pompierilor militari n aprarea revolutiei de la 1848 si prima afirmare patriotic a calittilor morale si de lupt ale osta- silor tinerei armate romne moderne, constituite n urma Pcii de la Adrianopole din 1829. Intrarea n Bucuresti a trupelor de invazie a prilejuit unittilor romne prezente n garnizoan – printre care si Compania de Pompieri – unul dintre cele mai nlttoare momente ale Revolutiei romne de la 1848: nclestarea din Dealul Spirii, devenit simbol al luptei pentru libertate si independent national a poporului romn. Comandantul Regimentului 2 Infanterie si seful garnizoanei capitalei, colonelul Radu Golescu, primise ordin n ziua de 12 septembrie din partea Locotenentei Domnesti s deplaseze n ziua urmtoare subunittile n Dealul Spirii, pentru a participa la primirea unei coloane otomane formate din aproape 6.000 de lupttori si comandat de Kerim Pasa, ce urma s preia cazarma din acea zon. ns lucrurile au luat cu totul alt curs. Printro coincident, n aceeasi zi de 13 septembrie, cu putin timp naintea sosirii trupelor otomane avusese loc nmnarea noilor drapele ale Regimentului 2 infanterie. Solemnitatea a influentat moralul si devotamentul ostasilor, vointa de a apra demnitatea national. Aceeasi stare de spirit i caracteriza si pe ostasii Companiei de Pompieri comandati de cpitanul Pavel Zgnescu; acestia voiau s mearg cu totii la cazarma din Dealul Spirii, convinsi de iminenta unui conflict armat cu otomanii. Soldatii lsati pentru paza cazrmii au cerut comandantului lor: Luati-ne si pe noi, nu ne lsati n cazarm, ca pe niste nevrednici, cci dac acolo, n Dealul Spirii, va fi vreun rzboi, noi vrem s murim cu fratii nostri! nclestarea propriu-zis s-a declansat ca urmare a unei altercatii ntre un ofiter al Companiei de Pompieri (sublocotenentul Dinc Balsan) si unul otoman; desi mpresurati din toate prtile de turci, pompierii s-au avntat cu curaj mpotriva acestora, alternnd focurile de arm cu lupta la baionet si lovind fr crutare inamicul care, n pofida superiorittii numerice, a fost cuprins de panic. Otomanii au reusit s pun n pozitie de tragere dou piese de artilerie si au deschis focul asupra pompierilor. Acestia au pornit mpotriva tunurilor inamice si dup o scurt lupt au capturat gurile de foc, pe care leau ntors mpotriva dusmanului. Efectele au fost puternice: din rndurile otomanilor au czut zeci de morti si rniti; numai c, din cauza lipsei de munitie, n cele din urm tunurile au fost abandonate. Pompierii nu au ncetat lupta dect atunci cnd Kerim-Pasa, vznd c nu poate nfrnge rezistenta garnizoanei din Dealul Spirii, a trimis un ofiter care a propus ncetarea focului, garantnd n schimb libera iesire din cazarm – angajament care mai apoi nu a fost ns respectat de otomani. Pompierii au dovedit pe timpul luptei din Dealul Spirii vitejie, curaj si dibcie n rezolvarea situatiilor de lupt, capacitate de rezistent si spirit de sacrificiu n inegala confruntare cu trupele otomane covrsitoare. Primul Parlament al Romniei, apreciind sacrificiul eroilor de la 13 septembrie, curajul si patriotismul pompierilor militari, acord n anul 1860 participantilor la eroicul act, pensii pe viat si prima medalie romneasc: PRO VIRTUTE MILITARI. Iar n 1863, cnd ostirea romn primea noile drapele, nu ntmpltor domnitorul Alexandru Ioan Cuza alegea pentru aceast festivitate data de 13 septembrie.
Istoricul pompierilor vasluieni
n baza unui mai vechi proiect bucurestean, la 3 ianuarie 1835, a luat fiint la Iasi, prima companie de pompieri militari. Dup modelul companiei din Iasi s-au nfiintat n anii urmtori, n diferite orase din Moldova comenzi de foc care, desi civile, aveau organizare asemntoare. Judetul Vaslui se bucur de o adevarat traditie a armei pompierilor, astfel c la Brlad ia fiint comanda pojrniceasc n anul 1841, la Husi n anul 1850 , iar la Vaslui n anul 1852. n anul 1968, odata cu noua mprtire administrativ a teritoriului trii si aparitia judetului Vaslui, la data de 1 octombrie, s-a stabilit si noua organizare a pompierilor militari. n urma acestei organizri, a luat fiint si Grupul Judetean de Pompieri Vaslui, avnd n subordine direct companiile de pompieri Vaslui, Brlad si Husi. La data nfiintrii, comandamentul Grupului de Pompieri Vaslui si Compania de Pompieri Vaslui aveau sediul ntr-un local situat pe str. Stefan cel Mare nr. 115. ncepand din anul 1975 sau demarat lucrrile de constructie a unui nou sediu pentru comandamentul grupului si Compania de Pompieri Vaslui, pe str. Castanilor nr. 9, lucrri care aveau s fie definitivate la finele anului 1977. Un moment important al istoriei pompierilor militari vasluieni l-a constituit anul 1997, atunci cnd a primit denumirea de Grupul de Pompieri Podul nalt al Judetului Vaslui. Prin Decretul Presedintelui Romniei nr. 244 din 19 iunie 1997, a fost acordat Drapelul de Lupt Grupului de Pompieri Podul nalt al judetului Vaslui. n anul 1998, odat cu intrarea n vigoare a noului stat de organizare al unittii, subunittile au primit urmtoarele denumiri: Detasamentul de Pompieri Vaslui, Sectia de Pompieri Brlad si Statia de Pompieri Tip I Husi. La 21 iulie 2004 a avut loc unul dintre cele mai semnificative si emotionante momente din istoria unei unitti militare: decorarea Drapelului de Lupt al unittii cu Ordinul Virtutea Militar n grad de cavaler. Decretul prezidential a fost citit de Comandantul Corpului Pompierilor Militari, general maior Vladimir Secara, iar Drapelul de Lupta a fost decorat de chestor Nicolae Berechet, secretar de stat n MAI. ncepnd cu data de 15 decembrie 2004, prin unificarea Grupului de Pompieri Podul nalt Vaslui cu Inspectoratul de Protectie Civil Vaslui, a luat fiint Inspectoratul pentru Situatii de Urgent (ISU) Podul nalt al judetului Vaslui, constituit ca serviciu public deconcentrat n subordinea Inspectoratului General pentru Situatii de Urgent, nfiintat n scopul managementului situatiilor de urgent pe tipurile de risc din zona de competent. Istoria pompierilor vasluieni a consemnat fapte memorabile si interventii dificile, pe parcursul crora au fost salvate vietile a sute de oameni, puse n pericol de furia naturii dezlant uite, de incendii sau cutremure. n cartea eroilor neamului au intrat, pentru totdeauna, si doi pompieri de la Sectia de Pompieri Brlad, lt. maj. post mortem Martac Ioan si sg. maj. post mortem Ivascu Victor. Cei doi si-au dat viata n lupta cu flcrile la incendiul izbucnit n data de 23 iunie 1963 la depozitul Sanepid Brlad, dup ce au reusit s salveze viata a 43 de copii care se aflau n cresa situat n imediata apropiere a locului incendiat. n memoria celor doi bravi eroi a fost amplasat o plac comemorativ pe fatada cazrmii si s-a amenajat o camer memorial. n decursul celor 45 de ani de existent, unitatea a fost condus de urmtorii comandanti: Lt. col. Neculai Ghisescu (1968-1970); Lt. col. Grigore Vulpe (1970-1972); Lt. col. Virgil Tomosoiu (1972-1980); Mr. Eugen Galu (1980- 1989); Mr. Petru Pogcean (1989-1990); Col. Eugen Galu (1990-1995); Lt. col. Gheorghe Striblea (1995- 2001); Col. Neculai Olaru (2001- prezent). n ultimii ani, inspectoratul a primit n dotare echipamente performante pentru interventii n caz de incendii, descarcerri si acordri de prim ajutor prin Programul Operational Regional, n prezent n dotarea ISU Vaslui aflndu-se 12 autospeciale de interventie de capacitate medie si mare dotate cu echipamente performante pentru interventii n caz de incendii, descarcerri si acordri de prim ajutor, o autospecial de salvare de la ntimi, o autospecial de prim interventie si comand, o autospecial pentru descarcerare grea si 8 ambulante de prim ajutor medical (SMURD). Astzi, descarcerarea si asistenta persoanelor aflate n situatii critice, interventia serviciului mobil de urgent, reanimare si descarcerare, interventia la inundatii, incendiile de amploare sau situatiile de urgent provocate de manifestri ale fenomenelor meteo periculoase sunt doar cteva exemple de misiuni ale pompierilor vasluieni. n prezent, ISU Podul nalt al judetului Vaslui are n component urmtoarele subunitti: Detasamentul Vaslui, cu o Gard de Interventie n orasul Negresti, un Punct de lucru n municipiul Vaslui cu sediul la Casa Armatei si un Punct de Lucru la Ivnesti, Detasamentul Brlad, cu Punct de Lucru n orasul Murgeni, si Sectia Husi. Rspunznd zi de zi solicitrilor cetatenilor si nevoilor comunittii, pompierii se afla mereu n prima linie a luptei, pentru a face viata oamenilor mai sigur si pentru a le apra bunurile.
