Traditii – Ziua Macaveilor sau Ziua ursului

�nceputul lunii august este marcat de un amestec de s�rb�tori, cele mai multe f�c�nd parte din calendarul agricol si cel pastoral. Acum �ncepe un ciclu de s�rb�tori consacrate ursilor numit Macaveiul ursului sau Ziua ursului. Aceste s�rb�tori se declanseaz� o dat� cu �nceperea perioadei de �mperechere a ursilor. Acum se procedeaz� la scoaterea cinstitei si de viat� f�c�toarei Sfintei Cruci a Domnului. Pentru pomenirea puterii sfintei cruci, prin care fiind �narmati a biruit pe vr�jmasi, arhiereii au poruncit preotilor s� scoat� cinstita cruce din altar si s� o pun� �n mijlocul bisericii, ca s� se �nchine ei toate popoarele crestinesti, pream�rind pe Hristos Domnul cel ce a fost r�stignit pe d�nsa. Arhiereii au mai poruncit ca acum s� se fac� si agheasm�. Este si �nceputul Postului Sfintei M�rii, post cu data fix�, �ncepe �n fiecare an pe 1 august si se termin� �n ziua Adormirii Maicii Domnului, pe 15 august. Cei sapte sfinti Mucenici Macabei frati de neam cinstit: Avim, Antonie, Gurie, Eleazar, Evsevona, Ahim si Marcel, �mpreun� cu maica lor Solomonia si a dasc�lului lor Eleazar au fost prinsi, trimisi la �mp�rat si siliti, �mpotriva legii evreiesti, s� m�n�nce carne de porc. M�ncarea c�rnii de porc, pentru evrei, era �ntr-acea vreme semn de dep�rtare de la Domnul Savaot, �n care credeau evreii, si dovad� de p�g�n�tate. Cei sapte frati �mpreun� cu dasc�lul lor au murit in chinuri groaznice prin smulgerea limbii, t�ierea extremit�tilor si arderea lor de vii. Mama lor i-a �ncurajat pe tot parcursul supliciului dup� care s-a aruncat de vie �n cuptor �nainte s� fie torturat� de c�l�i. Moastele lor sunt cinstite ast�zi �n biserica Patriarhatului de la Constantinopol. Ziua ursului, �n traditia popular�, se crede c� provine de la faptul c� �n acest timp coboar� vitele de pe munti si deci ursii, nemaiav�nd hran� vin �n sate si m�n�nc� din agoniseala gospodarilor. �ncepe perioada de �mperechere a ursilor denumit si Macaveiul sau �mpuiatul ursilor. �n popor se povesteste c� ursul ar fi m�ncat miere din covata Domnului. Acesta prinz�ndu-l la furat l-a tras de coad� si a rupt-o, de a r�mas ciont. Se spune c� cine-l pr�znuieste si-l cinsteste, nu-i m�n�nc� ursul stupii si vitele. B�tr�nii p�streaz� aceast� traditie din cauza v�ntului puternic care culc� f�nul, surp� si mut� cl�ile. E r�u de ploaie cu piatr�. Macoveiul ursului se tine de c�tre femei, pentru a feri copiii de boli, friguri, de lovituri de moarte si pentru a nu face albeat�. Este oprit� si culegerea c�nepei. Nici vacile nu se mulg �n aceast� zi, ci se las� viteii s� sug� c�t vor. Acum se spune, �n unele zone ale t�rii, c� ar fi Pastele viteilor. Se spune c� o familie n-ar fi tinut Macoveiul ursului si p�n�-n toamn� i-a si m�ncat ursul o vac� din turma de la munte. Ast�zi se �ncheie retezatul stupilor. P�n� acum mai roiesc albinele. E ultima zi c�nd se mai colecteaz� mierea �n stupi l�s�ndu-se albinelor numai at�t c�t le-ar trebui pentru hrana lor de peste iarn�. Aceast� zi este hot�r�t� stupilor, c�nd se cur�t� pentru iarn�. Din ultima miere recoltat� toti membrii casei trebuie s� guste din ea; se degust� si vinuri �ndulcite cu miere �nsotite de o turtit� cald� din f�in� de gr�u pentru a fi feriti de ursi. Lum�n�rile f�cute �n cas� din cear� la Macaveiul ursului ard mult mai bine. �n aceast� zi se �ncearc� �mbunarea ursului prin oferirea ca ofrand� a unei buc�ti de carne l�sat� afar� din cas� �nsotit� de cuvintele: �Na, ursule!”. Se spune c� la Macavei se �nv�rte frunza-n tei. Pomilor �ncep a le rugini frunza. Se stropesc cu agheasm� gr�dinile contra d�un�torilor si pentru a avea un rod bogat pentru anul viitor. Acum sunt sfintite la biseric�, izm�, mac, busuioc, bune pentru leacuri dar si boabe de gr�u, porumb si alte cereale ale c�ror boabe sunt amestecate cu s�m�nta ce urmeaz� a fi sem�nat� pentru a nu face d�un�tori.

Dan Horgan

Bibliografie: – Adrian Fochi – ,,Datini si eresuri populare de la sf�rsitul secolului al XIX-lea”, Editura Minerva, Bucuresti, 1976 – Antoaneta Olteanu – ,,Calendarele poporului rom�n”, Editura Paideia 2001. – Elena Niculita Voronca – ,,Datinile si credintele poporului rom�n”, Editura Polirom Iasi 1998. – Ion Ghinoiu – ,,Obiceiuri populare de peste an”, Editura Fundatiei Culturale Rom�ne, 1997. – Ion Ghinoiu – ,,S�rb�tori si obiceiuri rom�nesti”, Editura Elion, Bucuresti, 2002. – Ion Talos – ,,G�ndirea magico-religioas� la rom�ni”, Dictionar, Editura Enciclopedic�, Bucuresti, 2001. – Irina Nicolau – ,,Ghidul S�rb�torilor Rom�nesti”, Editura Humanitas, 1998. – Narcisa stiuc� – ,,S�rb�toarea noastr� cea de toate zilele, vol. II”, editura Cartea de Buzunar, 2006. – Romulus Vulc�nescu – ,,Mitologie Rom�n�”, Editura Academiei R.S.R. Bucuresti, 1985. – Simion FIorea Marian – �S�rb�torile la rom�ni” Editura „Grai si Suflet – Cultur� National�”, 2001. – Tony Brill – ,,Legendele rom�nilor”, vol. I, Legendele cosmosului, Editura Grai si suflet – Cultura national�, Bucuresti, 1994 – Tudor Pamfile, ,,Mitologia rom�n�”, Editura ALL, Bucuresti, 1997 – Vietile Sfintilor, Editura Episcopiei Romanului si Husilor 1998.