TRADITII DE ADORMIREA MAICII DOMNULUI SAU USPENIA

Adormirea Maicii Domnului, Sf�nta Maria Mare, Precista Mare sau Uspenia, cum este numit� �n popor Sf�nta Marie Mare, este o s�rb�toare important� din perioada de var� si care aduce �n atentie, pe l�ng� r�nduielile din cultul ortodox �nchinate cinstirii Maicii Domnului, si pe cele de traditie veche rom�neasc�.

Dup� s�v�rsirea tuturor tainelor m�ntuirii noastre si dup� �n�ltarea Domnului Iisus la ceruri, Prea Curata si Prea binecuv�ntata Fecioar� Maria, Maica lui si Mijlocitoarea m�ntuirii noastre, s-a apropiat de prea cinstita si prea sl�vita ei Adormire, fiind plin� de zile. Deci dorind ea ca s� ias� din trup si s� se duc� la Dumnezeu, pentru c� era cuprins� de necurmat� si necontenit� dumnezeiasc� dorint� ca s� vad� prea dulcea si prea dorita fat� a Fiului s�u. Ea se ruga Domnului cu c�ldur� ca s� o ia pe ea la D�nsul din valea aceasta a pl�ngerii si s� o duc� �n bucuriile cele de sus si nesf�rsite. Fecioara z�cea cu cinste pe patul cel �mpodobit, se preg�tise c�tre fericita plecare, astept�nd venirea la d�nsa a Fiului si Domnului ei cel prea dorit. Deodat�, a str�lucit �n cas� o lumin� a dumnezeiestii slave. De acea str�lucire, lum�n�rile s-au �ntunecat, iar acoper�m�ntul casei se vedea deschis, si slava Domnului venea din cer. Atunci, iat� Hristosul, �mp�ratul slavei, cu arhangheli si cu �ngeri au vestit Prea Sfintei Fecioare Maria mai �nainte c� el se apropia c�tre Prea Curata lui Maic�. Ea s-a ridicat de pe pat, s�rguindu-se �ntru �nt�mpinarea lui, si s-a �nchinat Domnului s�u. S�rb�toarea a p�truns la noi odat� cu generalizarea cultului mariologic �n R�s�rit, prin secolul al V-lea. Rom�nii iau acordat o cinstire deosebit�, s�rb�toarea fiind asteptat�, dup� unele traditii, cu aproape aceeasi bucurie ca Pastele sau Cr�ciunul. O dovad� a acestei cinstiri este si postul de dou� s�pt�m�ni (1 – 14 august) care precede s�rb�toarea si care se tine de c�tre crestini pretutindeni, nefiind �ng�duit� m�ncare de dulce dec�t bolnavilor si copiilor, c�ci postul ei este tinut mai abitir ca al Cr�ciunului, dup� cum arat� traditia. Cu privire la perioada postului, muscelenii nu m�n�nc� nici chiar untdelemn, iar dezlegare de peste nu-i dec�t o singur� zi, Pobrejenia, c� Postul Sunt�-M�riei este rupt din P�resimi. De asemenea, �n popor exist� credinta potrivit c�reia, „La �nceput, Postul Pastilor era de nou� s�pt�m�ni, dar v�z�ndu-se c� e prea lung si prea s�r�c�cios si c� oamenii ieseau prea slabi �n prim�var�, c�nd trebuia s� se dea cu totul muncilor, s-a micsorat acest post cu dou� s�pt�m�ni si s-au pus aceste zile de post �naintea Sunt�m�riei Mari, c�nd e belsug de legume si zarzavaturi”. Postul Adormirii Maicii Domnului nu trebuie s� se confunde cu Postul Maicii Domnului, �mp�m�ntenit �n traditia crestinilor ca o form� de evlavie popular� si care se crede c� aduce �mplinirea tuturor dorintelor. R�nduiala acestui post era mai demult aceea ca s� se posteasc� �ncep�nd cu ziua de luni (�n orice perioad� de peste an), toat� ziua p�n� a doua zi dimineat�. �n s�pt�m�na urm�toare, se postea ziua de marti si, tot astfel, mai departe zilele urm�toare, �n decurs de sapte s�pt�m�ni. Pe durata postului, candela trebuia s� ard� ne�ncetat. Modul de postire era aspru, f�r� m�ncare, numai unii oameni m�ncau putin� p�ine si beau ap�. Acum, se tine numai postul r�nduit de Biseric� si care �nseamn� o preg�tire pentru cinstirea cum se cuvine a s�rb�torii crestine. �n p�rtile Moldovei, Sf�nta Maria Mare era considerat� a mortilor; se fac si praznice pentru cei din lumea de dincolo, at�t �n dimineata s�mbetei de dinaintea s�rb�torii, c�t si a doua zi, dup� Sf�nta Marie, mai ales c�nd r�posatii sunt �necati, arsi, m�ncati de lupi sau au suferit alte cumpene, dar fiind pomeniti toti ce au numele pornind de la cel al Preacuratei. S�rb�toare de Adormirea Maicii Domnului nu este nici un motiv de petrecere si nici de serbare a numelui. Acest lucru se face de Sunta M�rie Mica sau Nasterea Maicii Domnului (8 septembrie). Formele cultice traditionale �nchinate s�rb�torii Adormirii Maicii Domnului, dincolo de caracterul popular, sunt o expresie a sentimentului de cinstire mai deosebit� cu care rom�nii fac din s�rb�toare un prilej de intimizare a credintei lor �n rituri si practici ce se aduc, de fapt, ca o ofrand� de viat�, de suflet si aceast� ofrand� st� mereu sub semnul �ncrederii �n ocrotirea divin�. �n unele traditii Maica Domnului, adesea identificat� cu astrul noptii, Luna, sau cu P�m�ntul, se roag� de Dumnezeu s� nu pr�p�deasc� lumea, s� nu izgoneasc� v�nturile cu avantajele care le aduc acestea oamenilor. Se �mpart struguri si prune pentru sufletul mortilor. �n dimineata zilei de Sunt�m�rie, femeile merg la biseric� cu ofrand� din ciorchini de struguri copti de la soiurile v�ratice sau numai boabele desprinse de pe ciorchini, numit� „coliva de poman�” sau „coliv� de struguri”. Prin Bucovina si p�rtile Moldovei de sus, gospodinele merg la biseric� si �mpart struguri, prune si faguri de miere. Cu acest prilej, merg �n cimitir si t�m�iaz� mormintele rudelor. �n unele regiuni, porumbul de lapte copt pe jar sau fiert este o delicates� specifica zilei de Uspenie. Dup� o veche traditie, �n aceast� zi se povesteau minunile Maicii Domnului. Pe 15 august, crestinii se roag� cu sufletul deschis si f�r� nici o opreliste la icoana Sfintei Maria, pentru c�s�torie bun�, �ns�n�tosire grabnic�, pentru nastere usoar� si pentru a avea copii s�n�tosi si fericiti. Femeile �ns�rcinate ar trebui s� p�streze cu sfintenie postul de Sunta M�rie, mai ales pe 14 august, ziua Cercurilor Sfintei Maria, c�nd nu au voie s� lucreze �n nici un fel. Nu se taie p�rul si nici nu se arunc� la gunoi p�rul din pieptene. �n ziua de 15 august, usa de la gospod�rie trebuie s� fie l�sat� deschis� �nainte de r�s�ritul soarelui, astfel �nc�t Fecioara Maria s� poat� intra dac� �si doreste, d�ruind noroc si alinare celor din cas�. �n aceast� zi erau adunate flori si ultimele plante de leac ce se pun la icoana Preacuratei. Una dintre ele este si n�valnicul, o plant� care creste �n p�duri, �n locuri ascunse, cunoscute doar de femeile �n v�rst�. �n general, planta aceasta este d�ruit� fetelor pentru a avea noroc s� se c�s�toreasc� cu un b�iat gospodar si iubitor. Astfel, Caprifoiul numit� si „Palma” sau „M�na Maicii Domnului” se pune �n apa de �mb�iere pentru a face corpul s� �si mentin� si s� sporeasc� frumusetea si s�n�tatea. Dac� de Sf�nta Marie Mare �nfloresc trandafirii, atunci va fi toamn� lung�, frumoas� si �mbelsugat�. �n perioada postului Sfintei M�rii, fetele �si cos costume speciale, lucrate numai �n alb, pentru pelerinajul din zilele de 14 – 15 septembrie la m�n�stirile care poart� hramul Sfintei M�rii. La tar�, �n vii se angajeaz� p�ndarii (oameni care s� p�zeasc� viile) si se spune c� se leag� simbolic ciocul p�s�rilor pentru ca acestea s� nu m�n�nce boabele de struguri. �ntre cele dou� M�rii, 15 august si 8 septembrie, este timpul prielnic sem�n�rii gr�ului. S�rb�toarea Adormirii Maicii Domnului �ncheie un ciclu, redeschis de cea a Nasterii Maicii Domnului (8 septembrie). De pe 15 august se deschidea, �n satul traditional, un important sezon al nuntilor, sezon care tinea p�n� la intrarea �n postul Cr�ciunului. �n aceast� zi se organizau t�rgurile si iarmaroacele de toamn�. Perioada dintre cele dou� Sunt�m�rii, Sunt�m�ria Mare (15 august) si Sunt�m�ria Mic� (8 septembrie), era considerat� perioada cea mai potrivit� pentru sem�n�turile de toamn�. �n aceast� zi este celebrat� si Ziua Marinei, deoarece Maica Domnului este patroana marinarilor. Se fac serb�ri la malul m�rii, Constanta, dar si �n orasele dun�rene.

Dan Horgan

Bibliografie: – Adrian Fochi – „Datini si eresuri populare de la sf�rsitul secolului al XIXlea”, Editura Minerva, Bucuresti, 1976; – Antoaneta Olteanu – „Calendarele poporului rom�n”, Editura „Paideia”, 2001; – Elena Niculita Voronca – „Datinile si credintele poporului rom�n”, Editura Polirom, Iasi, 1998; – Ion Ghinoiu – „Obiceiuri populare de peste an”, Editura Fundatiei Culturale Rom�ne, 1997