Cifra 3, cu mari valente magice, enumer si simbolurile esentiale pentru o natiune si un stat: imnul, drapelul, stema. Dac drapelul si stema sunt la vedere, ceea ce le sporeste rolul mobilizator, imnul determin o stare de spirit care cuprinde mari mase de oameni. Cuvntul simbol provine din sym-bollos, termenul grec ce desemna o trire comun, o existent n acelasi sistem, o reprezentare a unei comunitti prin ceva similar si cuvntul imn este de origine greac, hymnos, n varianta latin imnus.
Primele imnuri au fost dedicate divinittilor, de aici vedem imensa lor important nc de la aparitie. Faraonul reformist Akhenatul este autorul celui mai vechi imn cunoscut si dedicat Soarelui, pe care el dorea s-l impun ca divinitate suprem n Egipt. Grecii antici, amintim n primul rnd pe poetul Alkaios (Alceu), au alctuit, la rndul lor, imnuri nchinate zeilor, urmati n acest sens de romani. Crestinismul va aduce imnul la valori deosebit de nalte, att din punct de vedere artistic ct, mai ales, adncind ideea de apropiere si de laud a lui Dumnezeu. Sfntul Augustin a si teoretizat ideea de imn, subliniind faptul c, mai mult dect cuvintele, conteaz interpretarea muzical, capabil s-i strng pe toti credinciosii la un loc, pentru a-l slvi pe Dumnezeu. Cel mai important imn crestin, Te Deum laudamus, cu o existent milenar, care se cnta si astzi, este datorat unui strmos al nostru, Niketas din Renesiana, o localitate din sudul Dunrii, din asanumita Dacia Aureliana. Psalmii au fost folositi ca imnuri pe tot parcursul Evului Mediu. De exemplu, n btlia de la Tannenberg, din 1422, dintre polonezi si Cavalerii Teutoni, cei dinti au mers la lupt interpretnd Psalmi. Este important acest aspect pentru noi, fiindc la aceast btlie au participat si clretii moldoveni, trimisi de Alexandru cel Bun, care, desigur, au interpretat si ei Psalmii de lupt. Reforma religioas din secolul al XVI-lea a determinat, ntre altele, si o mai larg cunoastere a Bibliei, o rspndire corespunztoare a Psalmilor si aparitia unor structuri muzicale cu valoare de imn datorate lui Martin Luther si Thomas Munzer. Nu a trecut mult timp si au aprut primele imnuri nationale, pe baza celor religioase. Astfel, polonezii au adoptat un imn nchinat Sfintei Fecioare, Bogorudica, n cadrul luptelor pentru mentinerea unittii trii. De la o rugciune s-a ivit si primul imn national propriu-zis: God save the king (sau queen), Doamne, ocroteste-l pe rege (sau pe regin). Dup 1775 acest imn, pe muzica lui Haydn, s-a rspndit n Europa si a fost adoptat n mai multe tri. S amintim numai Bojie taria hrani, Doamne, ocroteste-l pe tar, imn al Rusiei. La romni, dup mrturiile lui Dimitrie Cantemir, la nscunarea Domnilor se interpretau melodii instrumentale specifice de ctre fanfarele de tip turcesc, tumbulhanelele si meterhanelele, melodii care nu s-au mai pstrat. n timpul evenimentelor de la 1821 (rscoala lui Tudor Vladimirescu, urmat de revenirea Domnilor pmnteni pe tronurile Moldovei si trii Romnesti), apar primele nceputuri de imn. Este vorba de Cntecul zaverei, sau Mugur-mugurel. n Moldova, Gheorghe Asachi va scrie mai multe imnuri, ntre care Imnul Moldovenilor, la 1836, pe melodia God save the king, si n alte tri europene se impugn, acum, imnuri nationale n contextul frmnt rilor de ordin social si national: Jeszcz Polska nie zginela al polonezilor, Rakoczi Marsch al ungurilor si, n sfrsit, un imn de mare rsunet, Dieutschland, Dieutschland uber alles/ Uber alles in die Welt (Germania mai presus de orice / Mai presus de orice n lume), cntec revolutionar al germanilor, aprut n 1841, considerat de ignoranti drept cntec fascist. n timpul revolutiei de la 1848 apare o emulatie patriotic n contextul creia se va naste viitorul imn al Romniei. Poezia lui Vasile Alecsandri, Desteptarea Romniei, a devenit foarte apreciat n Transilvania si la Brasov, poetul Andrei Muresanu va scrie Un rsunet, al crui prim vers ncepe cu Desteapt-te, romne. Versurile, al cror caracter mobilizator s-a manifestat imediat si a fost receptat ca atare, au fost puse pe muzica de Anton Pann, mpreun cu Gheorghe Ucenescu, plecnd de la o melodie de romant intitulat Din snul maicii mele. Ea a fost interpretat, prima oar, n 1848, n Parcul Zvoi, din Rmnicu Vlcea. Mai trziu, Gavril Muzicescu, originar din Basarabia, dar care a fost, un timp, profesor la Seminarul Teologic din Husi, a modificat melodia, trecnd-o in tempo di Marcia, asa cum se cnt astzi. Dup constituirea statului roman, n 1859, s-au ncercat mai multe formule de imn national. O contributie deosebit a avut-o Eduard Hubsch, pe a crui muzic Vasile Alecsandri a scris textul imnului regal care a avut rol oficial ntre 1881-1947. Tot cu o valoare de imn, desi neoficial, au fost si piesele muzicale datorate lui Ciprian Porumbescu, Pe-al nostru steag e scris Unire, si Tricolorul. Cel dinti a fost tradus n albanez si este, si pn astzi, imnul trii. Desteapt-te, romne a fost cntat, n paralel cu imnul regal, la toate manifestrile oficiale dar, n 1917, a devenit imn oficial, nu n Romnia de atunci, ci peste Prut, ceea ce este un lucru mai putin cunoscut. La 13 august 1917, Mihail Berezovschi s-a prezentat n fata unei adunri dedicate cunoasterii limbii romane, mpreun cu corul Seminarului Teologic din Chisinu. A interpretat atunci, pentru prima oar, Desteapt-te, romne, si a trebuit s-l repete de trei ori, la cererea celor de fat. Mentionm c textul mai fusese publicat, n 1907, n ziarul Basarabia. Tot pe melodia Desteapt-te, romne s-au deschis, n noiembrie 1917, lucrrile Sfatului trii, iar cand, n decembrie acelasi an, s-a proclamat Republica Democratic Moldoveneasca, Desteapt- te, romne, a devenit imn de stat. Aceast situatie a durat pn n 27 martie 1918, cnd s-a realizat unirea cu Romnia si, desigur, s-a adoptat Imnul regal. n timpul Primului Rzboi Mondial, dar mai ales n al II-lea, Desteapt-te, romne s-a impus din nou, mai ales de ctre Maresalul Antonescu, acesta folosindu-l, adesea, n locul Imnului regal. Odat cu instaurarea comunismului, impus de ocupatia sovietic n 1948, au aprut noi imnuri de stat. Mai nti Zdrobite ctuse, valabil pn n 1953, apoi, pe versurile unor minoritari ca A. Toma si Aurel Baranga, acel Te slvim, Romnie, n care se spunea, ntre altele, c poporul romn va fi vesnic recunosctor eliberatorului sovietic. Cntecele patriotice, n primul rnd Desteapt-te, romne, au fost interzise, iar interpretarea lor se considera uneltire mpotriva statului si se pedepsea cu 8-10 ani de nchisoare. Interesant este c versurile poemului Desteat-te, romne erau, totusi, tiprite n antologiile de poezie romneasc, dar n momentul n care cntai versurile, erai arestat. n mod ciudat, comunistii l confirmau pe Sf. Augustin care, reamintesc, spunea c imn nseamn ceea ce se cnt, versurile care nu sunt cntate nefiind imn. n martie 1966, ntr-o vizit fcut n fosta regiune Arges, la Rureni, unde a fost, la 1848, tabra generalului Magheru, Nicolae Ceausescu a cerut s se interpreteze Desteapt-te, romne si Pe-al nostru steag. Era pentru prima oar, dup 1948. Din ignorant s-au urmrit alte scopuri, cntecele patriotice romnesti sunt asociate cu comunistii desi, pn n 1966, ele au fost interzise de prima form a comunismului, cea internationalist. La 15 noiembrie 1987, cnd muncitorii de la fabrica de autocamioane din Brasov s-au revoltat, n drum spre centrul orasului, n mod spontan, au nceput s cnte Desteapt- te, romne. n 1990 a fost firesc ca acest strvechi cntec revolutionar s devin imn de stat. El ntruneste unele conditii considerate obligatorii pentru un imn: aparitia sa n tumultul unor evenimente cruciale pentru un popor, accesibilitatea textului, caracterul mobilizator, de mars, al melodiei. S mai amintim c n perioada Ceausescu, melodia Tricolorului, cu usoare modificri, a fost imn de stat si, din pcate, nu mai este luat n considerare acest frumos cor al lui Ciprian Porumbescu datorit acelor trectoare modificri. De altfel, ca o culme a lipsei de logic, n interpretarea actual, unii omit versurile n care este vorba de mpratul Traian, fcnd asocieri care ntrec si stupiditatea. La fel, s-au gsit alti batjocoritori ai romnismului care s-au distrat punnd Desteapt- te, romne pe muzic rock si schimonosind versurile. Tot asa s-a ntmplat si cu drapelul national, o vedet TV aprnd cu tricolorul drept cea mai intim pies de lenjerie. Explicatia cretin a fost c asa fac si americanii. Dar ei au fcut rzboaiele apsnd pe butoane, pe cnd romnii au vrsat snge, inclusiv pe drapelele nationale, pe care le-au salvat de la Stalingrad sau de la Cotul Donului purtndu-le sub cmas, fiind strpunsi, adesea, de gloante. Din nefericire, fugrirea educatiei patriotice si morale, n urma zecilor de reforme antiromnes ti din nvtmnt, a dus si la excluderea imnului, care ar trebui interpretat zilnic. Lech Walessa, conductorul revoltelor poloneze anti-comuniste, spunea la un moment dat: Cu ct mai ru, cu att mai bine. Sperm c, dezgustat i de maimutrelile generale determinate de adoptarea, fr discernmnt, a tot ceea ce e strin, romnii vor avea o reactie sntoas national si vor reveni la valorile lor autentice.
Dan Ravaru
