Manifestrile culturale propriu-zise sunt tot mai rare n satele vasluiene. Se vorbeste de cultur la sate plecnd de la o confuzie flagrant ntre spectacole, care nseamn divertisment, distractie, si actele de cultur, respectiv lansri de carte, aniversri sau comemorri ale personalittilor locale, simpozioane, dedicate istoriei sau creatiei populare locale, expozitii de art popular, de carte etc. Cu onorabile exceptii, am putea cita comunele Vleni, Laza, Rosiesti, Suletea, Grivita, Lipovt, Puiesti, totul se rezum la spectacole, condimentate cu cantitti fabuloase de sarmale, mici, buturi traditionale sau bere. Bani se gsesc. Desi este vorba de acte de cultur, care nu cost nimic, ni se spune dinainte c nu sunt bani. Anul trecut si anul acesta, cteva comune din judet au mplinit sume rotunde de ani de la prima atestare documentar. Cu exceptia Grivitei, unde cei 600 de ani de la atestarea unei localitti pe teritoriul comunei vor fi srbtoriti pe 26 octombrie, peste tot, rspunsul stereotip: nu sunt bani. Dar, repet, este vorba de simpozioane, care nu cost nimic. Dar, dac spectacolele de pn acum au avut ntotdeauna o oarecare decent, semnalm n ultimul timp un fenomen extrem de periculos, aparitia pe scen a nenorocitilor de manelisti. C plac la public este adevrat, cum i-ar place si o defilare de femei goale sau de bti. Dar Cminul cultural si alti factori organizatorici de la nivel local trebuie s aib un dram de luciditate, s se gndeasc la faptul c manelistii reprezint una dintre cele mai mari mizerii ale Romniei contemporane. Versurile cntecelor sunt de cea mai joas calitate, stupide pur si simplu, iar melodiile greco-turco-tignesti contribuie la demolarea folclorului muzical autentic al romnilor, la pervertirea acestuia. Cu asa ceva facem educatia tinerilor si cea permanent, a tuturor stenilor? Avnd n vedere acest tablou care tinde s se generalizeze, cu att mai mult se cuvine s pretuim ce s-a petrecut duminic, 24 august, la Fruntiseni, unde a avut loc simpozionul intitulat Cultur, traditie, istorie. Totul s-a desfsurat n spatiul oferit cu generozitate de conducerea Scolii gimnaziale General aviator ing. Gheorghe Negrescu din localitate. O generozitate de alt tip si pe deplin substantial a venit din partea sponsorilor Dumitru si Sebastian Mocanu, asigurnd, ntre altele, transportul unor participanti din Chisinu, Cluj etc. Timp de patru ore, au fost dezbtute aspecte dintre cele mai diverse ale spiritualittii. n loc de manelisti s-au produs desvrsiti oameni de stiint, care au expus rezultatele unor cercetri personale, iubitori ai istoriei, creatori de literatur. Profesor univ. dr. Vlad Codrea, de la Universitatea Babes Bolyai din Cluj a deschis lucrrile si ne-a prezentat un fascinant tablou geologic al zonei Dobrina-Cretesti din urm cu zece milioane de ani. Am aflat c, n conditiile climatice de atunci, n zon vietuiau numeroase specii de animale pe care astzi le ntlnim doar n Africa sau Asia. Glumind, am replicat c si actualmente avem la modul figurat gazele n judet, dar din nefericire si hiene sau rinoceri. De la aceeasi Universitate, doctoranda Mariana Prociuc ne-a introdus n lumea primitiv a cresctorilor de animale si a desemnat ordinea n care au fost domesticite acestea, oaia fiind pe primul loc. Mai aproape de noi, Universitatea Al. I. Cuza din Iasi a fost reprezentat de dr. Bogdan Rtoi, descoperitorul unui tip de molusc, un unicat care a existat n zona Flticenilor cu milioane de ani n urm, dr. Ionut Grdeanu de la Muzeul de Stiinte Naturale din Piatra Neamt ne-a introdus pe toti ntr-un circuit international. Dnsul a fcut parte dintr-un colectiv de cercetare apartinnd celebrului post de televiziune National Geographic, campion n documentare stiintifice. n acest context, pasii l-au purtat prin Federatia rus, cel mai mult n republicile autonome din nordul Caucazului. Astfel ne-a antrenat si pe noi n cltorii, prin imagini si scurte filme realizate de dnsul, n care, pe lng latura stiintific am sesizat si note de umor, frecvente stricri ale masinii pe originalele drumuri rusesti. Domeniul geologie a fost reprezentat si de judetul Vaslui prin doctorandul Laurentiu Ursachi, care ne-a mprtsit cu competent o parte din rezultatele obtinute n teren, n special la Movileni- Coroiesti. O prezent aparte care ne-a bucurat n cea mai mare msur a fost cea de la Chisinu, dr. Adrian Delinschi ne-a transpus n alt domeniu, cel al istoriei si al economiei, prin evocarea unui eveniment de referint, o expozitie de produse agricole si industriale, organizat la Chisinu n 1925, sub naltul patronaj al regelui Ferdinand I. Domeniul arheologiei a fost ilustrat, asa cum am fost obisnuiti de multi ani, de Marin Rotaru, reputat cercettor, autor al unor crti de specialitate. De data aceasta, s-a concentrat asupra unor descoperiri de pe teritoriul comunei Fruntiseni, obiectele rezultate ncadrndu-se n cultura Stoicani-Aldeni. Foarte interesante au fost ipotezele fiind destinate ndeplinirii unor ritualuri ale unui strvechi cult. Completri si interpretri originale, realizate cu egal competent, au venit din partea dr. Cristian Onel din Brlad, coleg n pasiunea pentru arheologie. Profesorul Costel Giurcanu, din Brlad, se bucur de aceeasi bun reputatie, de ast dat n domeniul numismaticii. Preocupat de problema producerii de monede de ctre daci, s-a oprit asupra unor aspecte particulare, caracteristice unui mare tezaur, descoperit recent, pe 3 august, la Cacica. Profesorul Ioan Baciu a avut n vedere unele elemente de istorie local legate de Fruntiseni. Cu totul emotionant a fost interventia domnului comandor (r.) Gheorghe Stefan din Bucuresti, de origine brldean ns. Si de data aceasta a exprimat atasamentul su fat de amintirea generalului Gheorghe Negrescu, pionier al aviatiei romne. Dnsului si sculptorului Gheorghe Alupoaiei li se datoreaz si bustul generalului din fata scolii care-i poart numele. n final, au fost lansate trei volume: Au dat ciresele n prg, de Neculai I. Onel, Cltori strini despre judetul Vaslui, Sculptura si formele ei, album de art, reproducnd creatii ale lui Marin Rotaru, tlmcite pentru noi de Gheorghe Alupoaiei. Fiecare volum s-a bucurat de o prezentare pe larg, care va fi reluat n pres. Ioan Onel si Iftimie Cioriciu au recitat versuri, creatii proprii, unele ocazionate de evenimentul prezentat de noi. Le-am gratificat cu titlul de cireasa de pe tort. S vism la o vreme cnd n toate comunele din judetul Vaslui vor avea loc manifestri culturale complexe asemntoare, respingnd crunta realitate care ne trage de mnec si ne sopteste c n viitor vom avea numai manele la cminele culturale. Sunt convins totusi c la Fruntiseni cel putin aceasta nu se va ntmpla niciodat.
Dan Ravaru
